Pe 4 februarie 2021, sosește în portul Constanța nava Vasaland, navă care deservește linia maritimă RO-RO pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța. Săptămânal, Vasaland va face 3 escale în portul Constanța, din două în două zile.
Nava are o lungime de 155,10 metri, lățime 25 metri și este construită în 1984 în Finlanda.
Linia de transport maritim se numește Sea Lines, agentul navei va fi MLH Shipping Agency. Linia Karasu – Constanța a fost testată în aprilie 2020, cu o escală pe săptămână.
Portul Karasu este cel mai mare port RO-RO din Marea Neagră, principal centru al Turciei privind transporturile spre Europa Centrală.
Acest serviciu maritim scurtează timpul de tranzit pentru mărfurile care circulă pe șosele între Turcia și Europa Centrală și de Est, fiind o alternativă mai sigură și mai ieftină de transport decât transportul rutier.
Nava RO-RO (roll on/roll off) este un tip de navă maritimă specializată pentru transportul vehiculelor rutiere, trailerelor cu containere, vehicule pe șenile, autobuze etc.
https://www.ct100.ro/linie-directa-maritima-constanta-turcia/
 

Nava a fost construită în anul 1984 în Finlanda, având o lungime de 155,10 metri şi lățimea de 25 de metri
Pe 4 februarie 2021, sosește în portul Constanța nava Vasaland, navă care deservește linia maritimă RO-RO pe ruta Karasu (Turcia) – Constanța.

Săptămânal, Vasaland va face 3 escale în portul Constanța, din două în două zile.

Nava are o lungime de 155,10 metri, lățime 25 metri și este construită în 1984 în Finlanda.
Linia de transport maritim se numește Sea Lines, agentul navei va fi MLH Shipping Agency.

Linia Karasu – Constanța a fost testată în aprilie 2020, cu o escală pe săptămână. Portul Karasu este cel mai mare port RO-RO din Marea Neagră, principal centru al Turciei privind transporturile spre Europa Centrală. Acest serviciu maritim scurtează timpul de tranzit pentru mărfurile care circulă pe șosele între Turcia și Europa Centrală și de Est, fiind o alternativă mai sigură și mai ieftină de transport decât transportul rutier, se arată pe pagina de Facebook a Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/nava-vasaland-trei-escale-pe-saptamana-pe-ruta-karasu-turcia-portul-constanta-738569.html
 

Criza de containere care a dus la creșteri record ale ratelor de transport maritim se află într-un moment pivotant odată cu Noul An Chinezesc, potrivit unui raport al Container xChange. Disponibilitatea echipamentelor începe să se îmbunătățească în huburi cheie pentru exporturi, cum ar fi Shanghai.
Atunci când armatorii au redus capacitatea de transport de pe piață anularea de voiaje pentru a face față scăderii drastice a volumelor în prima jumătate a anului 2020, ca urmare a perioadelor de lockdown, a făcut ca echipamentele să rămână în porturi din partea opusă a lumii. Însă volumele au crescut în a doua jumătate a anului chiar și cu 30%, ceea ce a dus la o penurie de echipamente în cele mai importante zone de export.
Astfel, indexul disponibilității containerelor Container Availability Index -CAx al Container xChange în Shanghai a scăzut la 0,13 pentru containerele de 40’ în decembrie și la 0,08 pentru containerele hi-cube, orice indicator sub 0,5 fiind interpretat drept deficit. Aceste valori sunt echivalentul a minus 75%, respectiv 83% comparativ cu echipamentele disponibile în primul trimestru din 2020. În prezent, indexul arată un trend pozitiv – 0,34 pentru containerele de 20’ și 0,37 pentru containerele de 40’, Container xChange considerând că acesta ar putea reprezenta un punct important în rezolvarea acestei crize odată cu apropierea anului nou.

“Cu o creștere de 37.5% pentru 40HCs și chiar 200% pentru 40’ în ianuarie față de decembrie 2020, Indexul Disponibilității Containerelor arată în final un trend pozitiv pentru expeditorii și forwarderii aflați în căutare de echipamente în Shanghai”, spune David Amezquita, director data insights al Container xChange.
Container xChange punctează faptul că o repoziționare agresivă a containerelor goale în China și producătorii de containere care lucrează la capacitate maximă chiar și în perioada Noului An Chinezesc care începe pe 12 februarie, ar putea reprezenta momentul pivotant în cee ace privește disponibilitatea containerelor goale. Qingdao, un alt port chinez important a atins un index de 0,5 ceea ce înseamnă un echilibru între cerere și oferă.
Analizând și alte porturi importante din Asia, Container xChange a raportat o îmbunătățire a disponibilității echipamentelor în ianuarie față de luna decembrie a anului trecut. Comparativ cu decembrie, disponibilitatea de containere standard a crescut cu 58% în Singapore, 35% în Nhava Sheva și 54% în Port Klang.

Noi anulări de voiaje în perioada Anului Nou Chinezesc
Expeditorii și clienții finali au motive de îngrijorare în continuare. După ce la începutul lui ianuarie toate datele indicau că în acest an numărul de voiaje anulate de către liniile maritime pe perioada Noului An Chinezesc este mult mai mic decât în anii trecuți, situația pare să se schimbe.
Atât Maersk și MSC, membri ai alianței 2 M, dar și CMA CGM, membru al Ocean Alliance au anunțat că anulează o serie de plecări către Nordul Europei, în această perioadă.
Maersk și MSC au în plan să anuleze trei plecări anunțate deja, în săptămânile 5-7, incluzând o navă reprogramată pentru săptămâna următoare, menținându-se rezervările existente.
Și CMA CGM va avea trei voiaje anulate în aceeași perioadă, compania motivând că acestea sunt necesare din cauza “încetinirii cererii pe perioada Noului An Chinezesc”.
Rămâne de văzut ce impact vor avea aceste măsuri asupra clienților finali și dacă criza lipsei de echipamente este aproape de soluționare sau se va intensifica și dacă și alți armatori vor anula voiaje și câte.
https://www.intermodal-logistics.ro/criza-containerelor-maritime-anul-nou-chinezesc-ar-putea-fi-solutia
 

Energo Construct SA a semnat un contract cu CN Administrația Canalelor Navigabile SA
Societatea din Focșani va reabilita accesul și platforma de la ecluza Cernavodă
Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru reabilitarea accese și platforme la ecluza Cernavodă.

Atribuirea a avut loc la data de 15 ianuarie 2021. Valoarea finală a contractului este de 1.500.000 lei. Energo Construct SA este societatea declarată câștigătoare.
Despre Energo Construct SA

Firma a luat ființă în anul 1994 și are sediul social în municipiul Focșani, pe strada dr. Telemac, județul Vrancea. Capitalul social este de 90.000 de lei. Acționari în firmă sunt Savina C. Damian (Turbatu), cu o cotă de participare la beneficii și pierderi de 1%, Camelia Nastalin, cu o cotă de 5%, Georgeta Grobnicu cu un capital de 4%, Emil Grobnicu cu o cotă de 60% și Ion Nastalin, cu o cotă de 30%. Administratorul societății este Emil Grobnicu. Societatea are următorii cenzori: Andrei-Liviu Boldeanu, Iulian-Petrică Ene, Eliza Doina Vișan, Ioana-Mihaela Dragomir. Activitatea principală a societății este „Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”.

Pentru anul 2019, firma a raportat 68 de salariați, la o cifră de afaceri de 8.909.657 lei, iar profitul a fost de 340.642 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-canalelor-navigabile-reabiliteaza-accesul-si-platforma-de-la-ecluza-cernavoda-738327.html
 

Anul acesta va fi recordul în materie de sume investite în infrastructura rutieră şi feroviară, cu un buget de 8 miliarde de lei din fonduri europene nerambursabile şi contribuţie naţională, a declarat, marţi, la TVR1, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă.

„Mă lămurisem (de ce nu avem autostrăzi în România, n.r.) înainte de a ajunge la minister. De opt de zile mă uit la acest domeniu şi am bine dimensiunea a ceea ce se întâmplă în domeniu. Lipseşte sau a lipsit foarte mult capacitatea instituţională, competenţa, profesionalismul, apoi natura în sine a domeniului. Pentru un om politic nu prea e tentant să construiască pe termen lung. Oamenii nu mai au răbdare. Atunci e tentaţia de a promite marea cu sarea şi de a nu aşeza niciodată lucrurile pe baze solide. E nevoie de reformă, de profesionalism, de eficienţă. Nu toate proiectele care sunt în construcţie se termină în acest an. Totdeauna, e un stoc de proiecte care merge în oglindă. Au fost ani de zile când nu am reuşit să absorbim fonduri europene, dar anul acesta îmi doresc să fie recordul în materie de sume investite în infrastructura rutieră şi feroviară. Vor fi 8 miliarde de lei”, a spus Drulă.

Ministrul de resort a menţionat că suma de 8 miliarde de lei este din fonduri europene nerambursabile plus contribuţia naţională şi că actualul Guvern nu se va atinge de aceşti bani pentru a face alte plăţi.

„Banii sunt din fonduri europene nerambursabile plus contribuţia naţională, de 15%. Cel puţin în ultimii ani, niciun Guvern nu s-a atins de finanţarea aceasta, pe fonduri europene. Problema a fost că nu am reuşit să cheltuim banii de acolo. Acest Guvern nu se va atinge de aceşti bani. Şi-a propus investiţii undeva foarte sus în priorităţi. Programul de guvernare are infrastructura în centru. Cele 8 miliarde se vor duce în proiecte pe feroviar şi rutier, proiecte care sunt în construcţie, precum ar fi Piteşti – Sibiu, Lotul 1, podul de la Brăila, Sebeş – Turda, Lotul 5 de la Piteşti – Sibiu, A0 Sud – autostrada de centură a Bucureştiului”, a susţinut oficialul.

Acesta a punctat că „greaua moştenire nu vine de acum trei luni sau de acum cinci luni, ci vine, în unele cazuri, de acum opt ani”. „Avem Lugoj – Deva, Lotul 2, un proiect strâmb pornit în 2013, blocat de patru ani de zile. Îmi revine minunata sarcină de a-l debloca şi de a-l pune pe roate. Sunt straturi şi straturi de decizii proaste…”, a afirmat Cătălin Drulă.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/01/26/drula-anul-acesta-imi-doresc-sa-fie-recordul-in-materie-de-sume-investite-in-infrastructura-de-transport–649920
 

Ministerul Agriculturii din Ucraina și reprezentanții industriei au convenit asupra unui plafon privind volumul exportului de porumb, în încercarea de a reglementa exporturile de cereale şi a proteja crescătorii de animale. Această limitate este valabilă până la 30 iunie şi a fost stabiltă la 24 de milioane de tone de porumb, conform unui comunicatului oficial al guvernului, publicat luni (25.01.2021).
Părțile implicate în negocieri au convenit, de asemenea, să reevalueze și, eventual, să revizuiască această limitare dacă este necesar, după publicarea de către agenția de statistică a cifrelor finale privind producția totală de cereale a ţării.
Acordul a venit în acelaşi timp cu creşterea estimărilor oficiale ale ministerul privind potenţialul de export la 23,5 milioane de tone de porumb, ceea ce presupune că plafonul de export se referă doar la un volum nominal și este puțin probabil să fie pus în aplicare ca o restricție reală.
În conformitate cu Memorandumul semnat între Ministerul Economiei și asociațiile care reprezintă participanții la piața cerealelor: „determinarea volumelor maxime de export de cereale este un pas simbolic. Acesta este așa-numitul „punct de reper”, care asigură predictibilitatea pieței pentru toţi participanții”, se spune într-o notificare pe site-ul ministerului.
De la începutul anului de comercializare (1 iulie) până la 22 ianuarie, Ucraina a exportat 11 milioane de tone de porumb. Datele portuare sugerează că puțin peste 1 milion de tone de porumb este deja programat să fie încărcat la sfârșitul lunilor ianuarie și februarie, ceea ce înseamnă că mai sunt disponibile încă 12 milioane de tone de porumb pentru export în cadrul contingentului stabilit.
Ministerul agriculturii din Ucraina a estimat producţia de porumb 2020/2021 la 29-30 milioane de tone. Plafonul de export de 24 milioane de tone de porumb este cu 2 milioane de tone mai mare comparativ cu nivelurile discutate anterior.
https://www.agroinfo.ro/economic/exporturile-de-porumb-din-ucraina-ar-putea-fi-restrictionate
 

Rompetrol Rafinare (RRC), operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, controlat de KMG International, divizia înregistrată în Olanda a gigantului petrolier kazah de stat KazMunayGas, a cumpărat țiței pe 5 ani de la traderul deținut de compania-mamă în Elveția, KazMunayGas Trading AG, furnizorul său uzual. Astfel, RRC a încheiat în prima zi a anului în curs un contract de cumpărare de țiței la termen, pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2025. Valoarea totală a tranzacției este estimată la peste 10,31 miliarde dolari.
Plățile aferente contractului se vor face la fiecare livrare de țiței, în termen de 30 de zile de la data emiterii documentului de transport pe mare al mărfii. La finalul anului trecut, Rompetrol Rafinare avea datorii (scadente și nescadente) de peste 31 milioane dolari către KazMunayGas Trading AG. Ulterior, pe 4 ianuarie 2021, RRC a semnat cu subsidiara Rompetrol din Republica Moldova un contract de vânzare de produse petroliere în valoare estimată de aproape 147,9 milioane dolari. Contractul prevede plata în avans pentru livrări cu cisterne auto și la 30 de zile de la livrare pentru barje. Pierderile grupului Rompetrol Rafinare au crescut de 5,8 ori în primele 9 luni ale anului trecut, față de perioada similară din 2019, la 156,18 milioane dolari, iar cifra de afaceri brută a companiei s-a comprimat cu 35,7%, la 2,511 miliarde dolari, „pe fondul influențelor generate de noul coronavirus, dar și din cauza volatilității fără precedent din piața petrolului”, potrivit celui mai recent raport financiar al RRC.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/rompetrol-a-cumparat-titei-pe-5-ani-de-la-traderul-elvetian-al-companiei-mama-din-kazahstan-contract-de-multe-miliarde-dolari-19931395
 

Statul face primii pași înspre demararea unei investiții promise în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce ar urma să fie finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, investiție constând în construirea a 5 depozite regionale de cereale, necesară după ce s-a constatat oficial că „Panica generată de instituirea stării de urgență a condus la suprasolicitarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și a altor bunuri necesare asigurării hranei populației”. Astfel, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), transferată anul trecut din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în cea a Secretariatului de Stat al Guvernului (SGG), a lansat o consultare de piață în vederea organizării ulterioare a unei licitații de achiziție de servicii de elaborare de studii de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Realizare depozite regionale de cereale”, cu capacitate totală de stocare de 155.000 de tone. „Obiectivul de investiții vizează construirea unor depozite de cereale (pentru grâu) de tip silozuri celulare pentru păstrarea pe termen îndelungat a produsului depozitat (…). Depozitele regionale sunt prevăzute a fi amplasate în următoarele regiuni: Județul Ialomița (capacitate de stocare: 30.000 tone); Județul Sibiu (35.000 tone); Județul Sălaj (15.000 tone); Județul Bacău (35.000 tone); Județul Caraș-Severin (40.000 tone)”, se menționează în documentația consultării de piață.

Valoarea totală maximă a investiției în cele 5 depozite este estimată la 125 milioane lei cu tot cu TVA, adică circa 25,6 milioane euro la cursul de schimb actual. În PNRR, valoarea prevăzută a investiției este de 30 milioane euro. Silozurile vor conține celule cilindrice verticale din beton armat cu diametru maxim de 12 metri și vor trebui să dispună de o capacitate instalată minimă de încărcare/descărcare de 125 tone pe oră. Durata minimă de funcționare va fi de 42 de ani. Potrivit documentului citat, depozitele vor fi amplasate pe terenuri proprietate de stat puse la dispoziție de către ANRSPS în comuna Var (județul Sălaj), comuna Dridu (județul Ialomița), comuna Orbeni (județul Bacău), strada Frigoriferului din Sibiu și comuna Păltiniș (județul Caraș Severin).

PNRR prevede investiții de 56 milioane euro în dezvoltarea infrastructurii de stocare a medicamentelor, echipamentelor medicale și a altor echipamente destinate gestionării situațiilor de urgență și de 68 milioane euro în construirea a 5 depozite regionale de cereale (30 milioane euro), 2 depozite pentru resurse energetice (30 milioane euro) și 4 depozite frigorifice destinate păstrării stocurilor strategice de alimente pentru situații de criză (8 milioane euro), scopul fiind „creșterea rezilienței resurselor de hrană (grâu și alimente) și energetice la întreg spectrul de amenințări, inclusiv hibride, prin asigurarea resurselor materiale din rezervele de stat, necesare autorităților pentru răspunsul și intervenția în situații excepționale”. „Panica generată de instituirea stării de urgență a condus la suprasolicitarea lanțurilor de aprovizionare cu alimente și a altor bunuri necesare asigurării hranei populației. Situația creată a scos în evidență faptul că, în situații de criză, cum ar fi seceta, crizele alimentare și alte situații asemănătoare, fără îmbunătățirea capacităților de depozitare la nivel regional, există riscul neîndeplinirii parametrilor scontați în punerea pe piață a stocurilor de produse alimentare solicitate”, se arată în document. Deocamdată, până va dispune de cele 5 depozite regionale proprii, ANRSPS caută la antreprenori din mediul privat spații de stocare pentru până la peste jumătate de milion de tone de grâu din rezerva strategică a României. Administrația a lansat la finalul anului trecut o licitație în acest scop, pentru a achiziționa servicii de depozitare (păstrare și conservare) de grâu de panificație, pe o perioadă de 10 ani.

Cantitatea de cereale care urmează a fi dată spre depozitare poate varia între 260.000 și 570.000 de tone. Valoarea acordului-cadru care urmează a fi semnat, cu durata de 10 ani, este estimată între 149,13 milioane lei și aproape 327 milioane lei. Termenul limită de primire a ofertelor este 8 februarie 2021. Acordul-cadru scos la licitație este împărțit în 52 de loturi, care prevăd cantități de minimum 5.000 și maximum 11.000 de tone. În aprilie 2020, în condiții de stare de urgență, Guvernul a decis prin ordonanță militară interzicerea exporturilor de cereale din România. ”Primesc un semnal de alarmă privitor la ceea ce se întâmplă pe piața cerealelor și aici nu ne putem permite să acceptăm ca, din lăcomie, unii proprietar de cantități de cereale să trimită la export să ne lase fără grâu. (…) Datele preliminare pe care le-am primit în luna martie arată un adevărat dezmăț în materie”, declara atunci premierul Ludovic Orban. Interdicția a fost însă ridicată după nu mult timp, după ce Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia statului român.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/statul-face-primii-pasi-spre-o-investitie-promisa-in-planul-national-de-relansare-si-rezilienta-depozite-regionale-de-cereale-panica-din-starea-de-urgenta-a-suprasolicitat-lanturile-de-aprovizionare-19932433