Sâmbătă, 6 iulie 2019, sala de conferințe a Muzeului Național al Marinei Române a fost plină de amirali și comandori în retragere, de comandanți de navă și șefi mecanici din defuncta flotă comercială a României și din navigația fluvială, ingineri navaliști și cercetători din științele mării, veniți să participe la adunarea generală anuală a Ligii Navale Române.
Organizația înființată în februarie 1928 este „forumul de exprimare al celor care iubesc marea și Dunărea”, „vector de promovare a valorilor și tradițiilor Marinei Române” și „promotor al culturii marinărești”. Cuprinde 10 filiale în porturile de la Marea Neagră și Dunăre (cea mai puternică fiind cea din Constanța), cu un număr total de 367 de membri, și editează revista „Marea Noastră”.

Raportul consiliului director național, a fost prezentat de clc. Laurențiu Mironescu – președintele Ligii Navale Române, iar despre revista „Marea Noastră”, a vorbit editorul Costel Mitu. Prestigioasa publicație a fost fondată în 1931 și prezintă o valoare incontestabilă din punct de vedere documentar și istoric, găzduind articole de calitate despre marina militară și civilă, despre tradițiile marinărești și personalitățile de ieri și de azi ale navigației.

Punctul cel mai fierbinte al întâlnirii l-a reprezentat dezbaterea despre situația sectorului naval din România. Adunarea generală a aprobat ca Liga Navală Română, împreună cu Organizația Patronală „Constanța Port Business Association” și Sindicatul Liber al Navigatorilor să transmită o scrisoare – apel președintelui României, Guvernului, Ministerului Transporturilor și președinților partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României. În mesaj, organizațiile semnatare vor prezenta „starea de fapt alarmantă a sectorului de activitate al transporturilor navale din România” și vor solicita autorităților și partidelor politice să își asume „o viziune maritimă națională, care să aibă ca obiectiv principal transformarea României în lider regional al transporturilor navale (maritime și fluviale) în zona Mării Negre”.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-liga-navala-romana-avertizeaza-asupra-starii-alarmante-din-transporturile-navale-378884?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie
 

 Sindicatul Liber al Navigatorilor a editat Ghidul pentru securitatea și sănătatea navigatorilor la bordul navelor. „Documentul a fost întocmit pe baza prevederilor Convenției Internaționale privind munca și viața pe mare MLC – 2006 și a altor acte normative și convenții internaționale. El cuprinde o serie de reguli de comportament la bordul navelor, pentru a-i ajuta pe navigatori să își protejeze sănătatea și viața. Ghidul explică ce trebuie să facă navigatorii și armatorii astfel încât munca la bordul navei se desfășoare în siguranță și fără ca sănătatea oamenilor să fie afectată”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget liber”, Adrian Mihălcioiu – președintele SLN și șef al Inspectoratului ITF România.

În luna decembrie, sindicatul va lansa o ediție în limba engleză a revistei „Cap Compas”. „Publicația se adresează atât navigatorilor români, cât și celor străini din cadrul echipajelor în care sunt conaționalii noștri. Ea va cuprinde informații utile pentru toți navigatorii. Revista va avea 40 – 50 de pagini și un format de calitate. Numărul 10 al ediției în limba română se află sub tipar și va putea fi citit și în format online”, a precizat liderul SLN.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ghid-pentru-securitatea-si-sanatatea-navigatorilor-la-bordul-navelor-378899?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie
 

 În cursul zilei de azi, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a transmis un comunicat de presă prin care a informat că, pentru efectuarea unor lucrări de reparații, pe 10 și 11 iulie 2019 se vor institui restricții de circulație pe Breteaua de conectare cu DN 39.
Etapa 1 – frezarea denivelărilor pe partea carosabilă
Pe 10 iulie 2019, între orele 7.30 – 14.00, pe sectorul de drum de la km 0+150 până la km 0+460, circulația se va desfășura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloților de trafic.
Pe 10 iulie 2019, între orele 14.30 – 20.45, pe sectorul de drum de la km 0+500 până la km 0+130, circulația se va desfășura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloților de trafic.
Etapa 2 – așternere strat de uzură pe partea carosabilă
Pe 11 iulie 2019, între orele 7.30 – 14.00, pe sectorul de drum de la km 0+150 până la km 0+460, circulația se va desfășura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloților de trafic.
Pe 11 iulie 2019, între orele 14.30 – 20.30, pe sectorul de drum de la km 0+500 până la km 0+130, circulația se va desfășura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloților de trafic.

Restricții de circulație pentru reparații la Breteaua de conectare cu DN 39

 

 Şoferii care au traversat drumul acoperit de plăci din beton între ieşirea de pe Autostrada A4, la sensul giratoriu, către Portul Constanţa, spre Poarta 7, se plâng constant de calitatea şoselei. Aşa cum reiese din imagini, drumul este aproape impracticabil.
Acel drum aparţine de Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi, cât de curând, va intra în reabilitare şi lărgire la patru benzi, pentru fluidizarea traficului. Fiind un drum intens circulat de vehicule de mare tonaj, cât şi de transporturi agabaritice, reabilitările frecvente nu rezistă. Astfel, conducerea APM Constanţa a decis ca întreaga zonă să fie reabilitată.
În prezent, se lucrează la drumul din interior de la Poarta 7 spre Poarta 9, acesta fiind asfaltat şi reabilitat. Drumul respectiv este realizat din piatră spartă, are o lungime de 3.448,00 m şi face legătură între Poarta 7 şi Poarta 9. Acesta este împărţit pe 3 tronsoane:
– tronson I – cu lăţimea de 4.00 m între Km 0+000 ÷ 0+860 (Poarta 7 – bretea Poarta 8);
– tronson II – cu lăţimea de 7.00 m între Km 0+860 ÷ 2+000 (bretea Poarta 8 – trecere la nivel CF);
– tronson III – cu lăţimea de 7.00 m între Km 2+000 ÷ 3+448 (trecere la nivel CF – Poarta 9).

De asemenea, drumul la care am făcut referire, de la ieşire din Poarta 7 spre A4, urmează să fie lărgit la patru benzi.
Breteaua către DN 39, reabilitată
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa informează că, pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii, pe 10 şi 11 iulie 2019 se vor institui restricţii de circulaţie pe breteaua de conectare cu DN 39.

Pe 10 iulie 2019, între orele 7.30 şi 14.00, pe sectorul de drum de la km 0+150 până la km 0+460, circulaţia se va desfăşura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloţilor de trafic. Pe 10 iulie 2019, între orele 14.30 şi 20.45, pe sectorul de drum de la km 0+500 până la km 0+130, circulaţia se va desfăşura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloţilor de trafic.

Pe 11 iulie 2019, între orele 7.30 – 14.00, pe sectorul de drum de la km 0+150 până la km 0+460, circulaţia se va desfăşura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloţilor de trafic. Pe 11 iulie 2019, între orele 14.30 – 20.30, pe sectorul de drum de la km 0+500 până la km 0+130, circulaţia se va desfăşura alternativ pe contrasens, sub îndrumarea piloţilor de trafic.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/drumul-de-la-iesirea-de-pe-autostrada-a4-catre-poarta-7-urmeaza-sa-fie-largit-la-patru-benzi-galerie-foto-video-695339.html
 

 Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța va cumpăra instalaţii de paratrăznet pentru patru clădiri – Rădăcină Mol 1S, Rădăcină Mol 3, Baza sportivă Portul, Magazie Aprovizionare (lot 1) și instalație de iluminat de siguranță pentru evacuare clădire Rădăcina Mol 1S (lot 2). Societatea câștigătoare este Comteh SRL.

Descrierea contractului

Obiectul achizitiei consta in proiectarea si realizarea lucrarilor necesare pentru :
Lotul 1: „Instalaţii de paratrăznet pentru 4 clădiri: Rădăcină Mol 1S, Rădăcină Mol 3, Baza sportivă Portul, Magazie Aprovizionare”
Lotul 2: ,, Instalaţie de iluminat de siguranta pentru evacuare cladire Rădăcină Mol 1S”
In urma verificarilor efectuate de personalul de specialitate al ISU Constanta si cel al Sucursalei Energetice Port Constanta s-a constatat ca instalatia de iluminat de siguranta pentru cladire Radacina Mol 1S este nefunctionala iar in cazul altor 4 cladiri – Radacina Mol 1S, Radacina Mol 3, Baza Sportiva Portul si Magazie de Aprovizionare – nu exista instalatie de protectie la traznet.

Avand in vedere necesitatea respectarii cadrului legislativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor, obligatorie fiind existenta si functionarea instalatiilor de iluminat de siguranta (stipulat si prin art.66 alin.1 din OMAI 163/2007) respectiv, cladirile trebuie sa detina instalatie de protectie impotriva traznetului vor fi intreprinse demersurile necesare pentru realizarea achizitiilor sus-mentionate.

A) Pentru Lot 1
Se cere realizarea pentru fiecare construcţie a unei instalaţii de paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA). Executantul lucrărilor trebuie să fie atestat de către autoritatea competentă (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – A.N.R.E.) pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de instalaţii electrice în conformitate cu Ordinul ANRE nr.45/2016 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice.
Proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) trebuie să respecte prevederile Normativului I 7/2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, capitolul 6 – Protecţia împotriva trăsnetelor.

B) Pentru Lot 2
Pentru identificarea şi folosirea în condiţii de securitate a căilor de evacuare se cere proiectarea şi execuţia unei instalaţii de iluminat de siguranţă pentru evacuare de către o societate atestată A.N.R.E.
în conformitate cu Ordinul ANRE nr.45/2016 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice.

Proiectarea instalaţiei, alegerea componentelor şi execuţia vor respecta prevederile Normativului I7/2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, Cap.7 – Instalaţii electrice speciale, punctul 7.23 – Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă.

Valoarea totala a contractului este de 135.074,65 lei.

Persoanele cu funcție de decizie din cadrul CN APM SA Constanța

Consiliu de Administratie: Tivilichi Nicolae Dan, Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Mirela Florenta Matichescu, Elena Petrascu, Mircea Burlacu, Batrinca Ghiorghe Comisie CTE: Tanase Marian – Director General Adjunct, Patrichi Teodor – Director Directia Exploatare, Tomescu Ion – Director Directia Tehnica, Serban Daniela – Director Economic, Hanganu Ciprian – Director Coordonator, Craciun Madalin Alexandru – Director Directia Comerciala, Ifimov Otilia – Sef Departament Achizitii Publice, Pepi Tanase Iulian – Sef Serviciu Juridic si Contencios, Kiss Laszlo Eduard – Sef Sucursala Energetica Port Constanta, Daniel Niculescu – Sef Sucursala de Servicii Port Constanta, Banias Emil Sorin – Sef Sucursala Nave Tehnice Port Constanta, Gamalan Adina – Sef Birou Control Financiar Preventiv, Moldoveanu Antoniela – Inginer, Bola Laura Valentina- Inginer; Alte persoane: Iliescu Cristian – Sef Birou PSI-SU, Albu Cristian – Departament Achizitii Publice, Adrian Florea – Serviciu Patrimoniu, Monica Arsenie – Serviviu Patrimoniu, Marioara Arama – Serviciu Patrimoniu

Comteh SRL, în datele Registrului Comerțului

Înmatriculată în anul 1992, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 1.500 de lei, integral vărsat, este compus din 150 de părţi sociale. Comteh SRL este controlată de Teodor Stanca şi Nicolae Ungurean, fiecare cu 50% din capitalul social. Administratorul firmei este Teodor Stanca.

Domeniul de activitate principal este activităţi de servicii privind sistemele de securizare.

Pe anul fiscal 2018, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 2.167.583 lei, o pierdere de 482.975 lei și un număr mediu de 14 salariați.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-cumpara-instalatii-de-paratraznet-pentru-patru-cladiri-document-695327.html
 

 Compania Administrația Porturilor Dunării Maritime a scos la licitație un contract de 106 milioane de lei (23 de milioane de euro) pentru execuția unui nou cheu în portul Galați. Este prima etapă din cadrul mult mai amplului proiect Platformă Multimodală Galați, care urmărește să transforme portul dunărean într-un hub al comerțului unde să se facă joncțiunea rutier/feroviar/naval și ners.
„Lucrări pentru execuția cheului din cadrul proiectului Platforma Multimodală Galați- Etapa I – Modernizarea infrastructurii portuare. Lucrarile care fac obiectul contractului sunt lucrări hidrotehnice portuare, respectiv: lucrări de dragare în bazinul situat în zona „Port Bazinul Nou” pentru a permite intrarea în siguranță a navelor; modernizarea cheului existent pentru a efectua operațiunile de încărcare directă și operațiunile de descărcare cu unitățile de încărcare intermodale (ILUs) între nave și cheu; umplerea partiala a bazinului portuar pentru a crea spațiu suplimentar pentru acostare și pentru operațiunile de manipulare viitoare; nivelarea profilului elevației platformei”, este descrierea din SICAP a licitației.
Durata contractului este de 78 de luni, din care construcția este de 36 luni, iar prețul ofertei reprezintă 65% din punctajul acordat pentru departajarea câștigătorului, restul fiind componenta tehnică. Ofertele vor fi deschise în 6 septembrie.
Proiect național
Reconfigurarea Portului Galați este un proiect mai amplu, care costă 90 de milioane de euro, și în care sunt implicate,pe lângă Administrația Porturilor, S.C. Port Bazinul Nou S.A. Galați și S.C. Metal Trade International S.R.L. Galați. Acolo se vor construi, în trei ani, o platformă multimodală formate dintr-un cheu nou, infrastructură rutieră, triaj căi ferate, spațiu stocare semi-remorci, cu scopul de a elimina congestiile și a moderniza infrastructura, potrivit unei legi inițiate de Transporturi. Mai clar, scopul este de a crește importanța Galațiului ca port de expediție și, mai mult, de a-l transforma într-un nod major de tranzit în cadrul Coridorului Rin-dunare-Alpi, având în vedere că studiile de trafic făcute cu proiecția 2020 arată o creștere semnificativă a volumului de mărfuri tranzitat. Costurile sunt de 90 de milioane de euro, banii provin din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat.
Investiția constă în realizarea a 6 obiecte, astfel:
– Cheu vertical pe o lungime de 868 m;
– Infrastructura rutieră pentru accesul în terminal alcătuită din 2283,82 m drum, un sens giratoriu și un pasaj superior peste calea ferată;
– Triajul CF alcătuit din opt căi de rulare noi cu o lungime utilă diferită într 708-763 m și o zonă de manevră;
– Infrastructura (drumuri, rețele de utilități) și suprastructura (platforme, clădiri), echipamentele și instalațiile portuare amplasate pe o suprafață de 60.000 m.p.;
– Zona de intrare/ieșire în terminal (platforme, căi de acces);
– Suprastructura din zona de extensie (platforme, căi de acces) ce va fi folosită ca zonă de stocare pentru semi-remorci);

Joncțiune feroviar-naval
Lucrările proiectului contribuie la realizarea obiectivului C.N. A.P.D.M. SA Galați, de a crește traficul și pe cale de consecință de a crește veniturile proprii din activitatea de bază, precum și din activitățile conexe și auxiliare. Teritoriul pe care se va realiza investiția este situat în Portul Galați, în zona Portului Bazinul Nou fiind teren portuar, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea C.N. A.P.D.M. S.A. Galați.
Suprafața totală care urmează să fie amenajată în cadrul acestei investiții este de 32 de hectare. Platforma multimodală va funcționa într-un sistem integrat cu zonele adiacente dezvoltate ale Galațiului pentru furnizarea serviciilor logistice și activități industriale ( Zona Liberă Galați și Parcul Industrial Galați) contribuind astfel la dezvoltarea de noi locuri de muncă atât pe durata lucrărilor de construcții, dar mai ales pe termen lung.

A început megaproiectul care reconfigurează portul Galați

 

 Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică Strategia feroviară 2019-2023, din care reiese că România are nevoie, în această perioadă, de investiții în valoare de 12,8 miliarde de euro. Banii ar urma să fie folosiți pentru creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, dar și pentru integrarea în spaţiul feroviar unic european, scrie Club Feroviar.

În perioada 2019-2023, ar urma să fie cheltuiți pentru creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă 3,59 miliarde de lei, din care 469,88 milioane de euro în acest an. Cei mai mulți bani – puțin peste trei miliarde de euro, din care 459,44 milioane de euro în 2019 – vor fi alocați pentru creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară existentă.

Integrarea în spaţiul feroviar unic european va mai costa încă 9,23 miliarde de euro, din care 680,56 milioane de euro în acest an. Grosul sumei, de 7,2 miliarde de euro (679,7 milioane de euro în acest an) va fi direcționat către reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaţionale. La capitolul „Integrarea în reţeaua feroviară europeană de mare viteză” nu este prevăzut niciun euro.

În document se face o analiză a stării actuale a infrastructurii feroviare din România, cu concluzii deloc îmbucurătoare.

Astfel, potrivit Strategiei, finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii. Scadenţele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, ajungând la peste 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare.

„Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor. Media pe reţea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare”, se arată în documentul citat.

Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă.

În aceste condiții, pentru perioada următoare este necesar un program accelerat de reînnoire care să vizeze creşterea progresivă a ritmului anual de refacţie a liniilor curente şi directe până la un nivel de minim 550 km anual. Conform programului cadru de recuperare a restanţelor privind reînnoirea, în primii 10 ani se propune refacerea a 4.545 km de linii curente şi directe.

O mare problemă cu care se confruntă sistemul feroviar românesc este legată de ponderea redusă a electrificării, ceea ce face ca pe majoritatea căilor ferate să se circule cu tracțiune Diesel.

Reţeaua feroviară națională include 4.030 km de linie electrificată, care reprezintă mai puţin de 40% din lungimea totală a reţelei. Gradul de electrificare al reţelei feroviare române este inferior mediei Uniunii Europene, unde ponderea liniilor electrificate este de 53%.

„Ca urmare, necesitatea creşterii gradului de electrificare a reţelei feroviare române derivă pe de o parte din obligaţia – în calitate de stat membru UE – privind alinierea la politica europeană în domeniul transporturilor, iar pe de altă parte din necesitatea internă de a asigura reducerea dependenţei de petrol a economiei naţionale şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de substanţe poluante”, se arată în Strategia feroviară 2019-2023.

Astfel, se pune problema creşterii gradului de electrificare al reţelei feroviare prin electrificarea unor secţiuni de cale ferată, cu focalizare asupra liniilor reţelei TEN-T. Master Planul General de Transport prevede electrificarea, până în anul 2030, a unor linii precum Cluj – Oradea, Constanța – Mangalia sau București – Giurgiu.
https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-23244080-sectorul-feroviar-romanesc-are-nevoie-investitii-peste-12-miliarde-euro.htm
 

 Autoritățile recunosc dezastrul din transportul feroviar de marfă și încearcă acum, în al 12-lea ceas, să găsească soluții pentru revigorarea lui. În Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023, pusă în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor, se face o radiografie la rece a acestui mod de transport.
În ultimele trei decenii, transportul feroviar de marfă a suferit un declin major (am putea zice chiar o prăbușire), atât în ceea ce priveşte volumul de transport (tone transportate) cât şi din punctul de vedere al volumului de prestaţii (tone*km).
Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o reducere drastică, de peste 80% în cazul volumului de prestaţii şi de 76% în cazul volumului de transport. „Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piaţă, care reprezintă în prezent doar 21,9% din totalul transporturilor terestre de marfă şi 17,81% din totalul transporturilor de marfă (cu referire, în ambele cazuri, exclusiv la transportul interurban şi internaţional)”, se arată în document.
Și la nivelul Uniunii Europene prevalează transportul rutier, în dauna celui feroviar: peste 76% la nivelul UE-27 şi 72,63% în cazul României. Însă o analiză mai detaliată arată că diferenţa este dată în principal de structura mărfurilor transportate pe cale terestră, în cazul României având o pondere mai însemnată mărfurile care se transportă în cantităţi mari şi pentru care este mai adecvat transportul cu trenul.
Continuarea pe: https://clubferoviar.ro/transportul-feroviar-de-marfa/
 

 BIS Group Serbia Iron & Steel, o subsidiară a companiei chinezeşti Hebei Iron & Steel, intenţionează să investească 300 mil. dolari în oţelăria Zalezara Smederevo din Serbia până la sfârşitul lui 2021, scrie Seenews.
Serbia a devenit o destinaţie atractivă pentru investiţii străine ca urmare a reformelor implementate de guvern şi a creşterii economice constante, recunoscute de cătte FMI şi Banca Mondială, a declarat Yu Yong, preşedinte al HBIS.
HBIS îşi va atinge nivelul propus de producţie de oţel la Zelezara Smederevo în pofida competiţiei strânse de pe piaţă, oferind noi locuri de muncă, în primul rând pentru tineri, a declarat preşedintele sârb Aleksandar Vucic
https://www.zfcorporate.ro/energie/compania-chinezeasca-hbis-va-investi-300-mil-s-in-otelaria-din-serbia-pana-la-sfarsitul-anului-2021-18225639
 

 Agenția Feroviară Europeană (ERA) a emis prima sa autorizație valabilă în toată Europa, la trei săptămâni de la momentul la care a devenit entitatea europeană de autorizare pentru transporturile feroviare.
„ERA a reușit să ia decizia de autorizare a conformității în interiorul perioadei legale, de patru săptămâni”, a spus luni Thierry Breyne, șef al diviziei de autorizări ERA. Decizia de autorizare a privit un ansamblu de 30 de vagoane de marfă pentru operare în toate țările europene.
În primele două săptămâni ERA a primit mai mult de 30 de cereri de autorizare a vehiculelor și două cereri privind certificarea de siguranță.
Agenția Feroviară Europeană a primit noi competențe începând cu data de 16 iunie 2019, în urma adoptării celui de-al patrulea pachet feroviar din mai 2016. A existat o perioadă de transpunere de trei ani pentru statele membre.
„Pilonul tehnic” al celui de-al patrulea pachet feroviar conferă ERA un rol-cheie în asigurarea implementării legislației feroviare europene. ERA va autoriza vehiculele care operează la frontierele europene și va elibera certificate de siguranță (certificate de siguranță unice) valabile în mai multe țări ale UE. De asemenea, se va asigura că orice proiect ERTMS de cale ferată implementat este interoperabil.
Cei care doresc să facă o cerere de autorizare a vehiculului sau un certificat de siguranță unică pot utiliza instrumentul „One-Stop Shop” (Ghișeul Unic) care este în vigoare din februarie 2019. Depunerea se poate face începând cu data de 16 iunie.
În decembrie 2018, nouă țări au informat Comisia Europeană că vor transpune în legislația națională detaliile celui de-al patrulea pachet feroviar și vor pune în aplicare noul sistem până la 16 iunie 2019. Acestea sunt: Bulgaria, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Olanda, România și Slovenia.

Agenția Feroviară Europeană a emis prima sa autorizație, valabilă în toată Europa

 

 Preţul grâului rusesc a scăzut, săptămâna trecută, odată cu sosirea pe piaţă a noii recolte, în pofida riscurilor generate de valul de căldură din luna iunie, au declarat, luni, mai mulţi analişti intervievaţi de Reuters, potrivit Agerpres.

Preţul grâului din noua recoltă cu un conţinut de proteine de 12,5% era de 193 de dolari pe tonă Free On Board (FOB) la finele săptămânii trecute, cu doi dolari mai puţin decât în săptămâna anterioară, susţine firma de consultanţă IKAR. O altă firmă rusească de consultanţă, SovEcon, susţine că preţul FOB al grâului cu livrare în luna iulie a scăzut cu cinci dolari până la 193 de dolari/tonă.
În acest an, recoltatul cerealelor în Rusia a început mai devreme decât anul trecut din cauza vremii secetoase din mai multe regiuni. Până la data de 5 iulie 2019, fermierii ruşi au recoltat 19,3 milioane tone de cereale la o producţie medie de 4,06 tone la hectar. Randamentele la hectar sunt mai mari decât în urmă cu un an dar sub estimările iniţiale ale unor analişti.
Tot din cauza sosirii pe piaţă a noii recolte au scăzut şi preţurile interne. Astfel, preţurile pentru grâul de categoria a treia au scăzut cu 250 de ruble, până la 10.825 de ruble (170 de dolari) pe tonă la finele săptămânii trecute în partea europeană a Rusiei, însă este vorba de preţuri franco-fabrica, care nu includ şi costurile de livrare.
Potrivit analiştilor de la SovEcon, în sezonul 2018/2019 Rusia, a exportat 42,6 milioane tone de cereale, dintre care 35,2 milioane tone de grâu.
Aceeaşi firmă de consultanţă susţine că, în primele patru zile ale sezonului 2019/2020, Rusia a exportat 36.000 de tone de grâu, 107.000 de tone de orz şi 31.000 de tone de porumb. Pentru întreaga lună iulie, firma de consultanţă mizează pe exportul a 4,1 milioane tone de cereale.

Preţul grâului rusesc, în scădere odată cu sosirea pe piaţă a noii recolte

 

 Cel mai modern terminal intermodal din Transilvania, o investiţie de 25 de milioane de euro, va fi construit în Sebeş, în zona nodului rutier A1-A10, aceasta fiind opţiunea agreată de peste 80% din instituţiile şi organizaţiile interesate de dezvoltarea unui astfel de depozit în judeţul Alba, potrivit unui comunicat transmis luni AGERPRES de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

Recent, ADR Centru a organizat o dezbatere în care au fost prezentate concluziile Studiului de prefezabilitate privind amplasarea unui terminal intermodal în judeţul Alba, fiind identificate locaţiile Coşlariu şi Sebeş pentru amplasarea acestui terminal.
Potrivit comunicatului citat, în cadrul unei noi reuniuni de lucru s-au stabilit paşii necesari pentru ca această iniţiativă să se concretizeze într-o investiţie estimată la peste 25 de milioane de euro în zona nodului rutier A1-A10 de pe raza municipiului Sebeş.
„Zona Alba Iulia – Sebeş, aflată în proximitatea nodului rutier A1-A10, cu conexiuni directe către Sibiu, Cluj-Napoca şi vestul Europei, situată şi foarte aproape de Gara Vinţu de Jos, prin care se tranzitează anual – pe calea ferată – cel mai mare volum de marfă din România, este poziţia asupra căreia s-au decis reprezentanţii administraţiei publice de la nivel local, respectiv Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Sebeş. Aici există teren, se poate realiza uşor conexiunea cu sistemele de transport şi, mai ales, se facilitează legătura cu investitorii privaţi din zona industrială Sebeş-Alba”, se arată în comunicat.
Din informaţiile cuprinse în studiul de piaţă realizat ca parte a SPF, la care au participat agenţii economici din judeţul Alba, a rezultat că totalul cantităţilor transportate cu trenul la data elaborării studiului a fost de 2.081.400 tone/an, iar totalul cantităţilor transportate prin mijloace auto a fost de 1.713.796 tone/an.

Cel mai modern terminal intermodal din Transilvania va fi construit în Sebeş, cu o investiţie de 25 de milioane de euro