Revista presei

La Autoritatea Navală, femeile de serviciu primesc sporuri pentru siguranţa navigaţiei – Revista presei 05 – 06 Martie 2018

  • Port Constanța

06.03.2018

 

Curtea de Conturi a descoperit plăţi nelegale în valoare de 1,8 milioane de lei

Nu contează că vorbim despre director, şofer sau chiar femeie de serviciu, cine lucrează la Autoritatea Navală Română primeşte şi un spor pentru siguranţa navigaţiei. Singura diferenţă este că pentru unii angajaţi sporul este de 10%, iar pentru alţii, de 20%.

Angajaţii mai pot beneficia de spor de condiţii periculoase, de condiţii vătămătoare, de condiţii grele, de zone izolate, dar şi spor pentru consemn la domiciliu. Toate acestea se acordă conform unei legi din 2017, care spune că personalul încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii beneficiază suplimentar şi de sporuri specifice pentru condiţii de muncă.
Salariile angajaţilor Autorităţii Navale Române sunt peste media pe ţară. Potrivit informaţiilor furnizate de instituţie şi calculelor realizate de ‘România liberă” salariul mediu net în ANR a fost, în luna ianuarie 2018, de 3.351 de lei. în ianuarie 2018, un căpitan şef de port a plecat acasă cu 9.082 de lei, directorul general – cu 8.900 de lei, un şef de serviciu – cu 7.880 de lei, un şofer – cu 2.390 de lei, o femeie de serviciu cu 1.846 de lei. în anul 2017, ANR a raportat cheltuieli totale de 74.484.091 lei, din care 46.769.137 lei au reprezentat cheltuieli de personal. Sporurile pentru condiţii de muncă au totalizat 6.277.768 lei, iar tichetele de masă -1.895.724 lei. în ciuda salariilor mai mari decât media pe economie, ANR a acordat şi ajutoare sociale în numerar, în valoare de 3.703.640 lei.

În vizorul Curţii de Conturi ANR a intrat şi în vizorul Curţii de Conturi, care a stabilit un nivel de încredere scăzut pentru această instituţie. Experţii Curţii spun clar: ‘în perioada 2014-2017, la ANR au fost efectuate plăţi nelegale, reprezentând drepturi de natură salarială în sumă de 1.817.000 lei (servicii turistice, de tratament şi odihnă, inclusiv transportul pe perioada concediului de odihnă; ajutoare pentru boli grave şi incurabile, urgenţe medico-chirurgicale), ajutoare suplimentare şi adaosuri băneşti (sume acordate la naştere, deces salariat, deces persoane soţ, soţie, copil, părinţi şi socri) acordate salariaţilor cu încălcarea prevederilor legale privind salarizarea personalului din fonduri publice”, se arată în raportul Curţii de Conturi pe 2016. Inspectorii au mai descoperit cheltuieli nelegale constând în ‘drepturi salariale în sumă de 30.000 lei, acordate persoanelor detaşate de la entităţi private, angajate nelegal în perioada 2014-2016, cu încălcarea restricţiilor bugetare impuse instituţiilor publice”.

Experţii au constatat nereguli şi în ceea ce priveşte ‘contravaloarea asigurărilor voluntare de viaţă şi de sănătate pentru salariaţi, în cuantum de 132.000 lei, cu încălcarea prevederilor legale privind salarizarea personalului din fonduri publice. De asemenea, au fost realizate cheltuieli de 190.000 lei cu combustibilul autoturismului şi cu salariul conducătorului auto pus la dispoziţia Ministerului Transporturilor. Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit ‘cheltuieli de cazare şi transport neefectuate, în sumă de 33 mii lei, ca urmare a neparticipării personalului la cursurile de pregătire profesională conform graficului prestabilit”.

Cu ce se ocupă ANR Autoritatea Navală Română este autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor în domeniul siguranţei navigaţiei şi securităţii navelor. Structura organizatorică a Autorităţii Navale cuprinde aparatul propriu central (constituit din direcţii, servicii, birouri) şi organele teritoriale operative, care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu.
Aparatul central al ANR are în componenţa sa serviciile funcţionale, Direcţia Personal Navigant, Direcţia Inspecţii, Siguranţă şi Securitate Navală, Direcţia Tehnică, Direcţia Economică şi Direcţia Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale. Organele teritoriale operative sunt unităţi fără personalitate juridică, aflate în subordinea aparatului central, constituite din căpitănii de port şi inspectorate tehnice, în subordinea Autorităţii Navale se află 5 căpitănii zonale, la Constanţa, Tulcea, Galaţi, Giurgiu şi Drobeta Turnu Severin, cărora li se subordonează căpităniile de port şi oficiile de căpitănie din zonele de jurisdicţie specifice.

 

 

Intervenţie de urgenţă a reprezentanţilor companiei petroliere Oil Terminal în zona „triunghi” – 6 Port Constanţa! În jurul orei 13.00, pe fascicolul de conducte Secţia Platforma Port – Secţie Platforma Sud, firul 1, au fost observate pete de produs petrolier, anunţă compania.

Cauza incidentului este, conform reprezentanţilor Oil Terminal, un cordon de sudură a conductei, pe unde se pierdea produs petrolier, ca urmare a temperaturilor reduse şi a diferenţelor de temperatură zi-noapte. S-a intervenit prin tragerea şi golirea conductei şi recuperarea produsului petrolier prin vidanjare. „Pentru limitarea extinderii petelor de produs petrolier au fost montate baraje absorbante şi a fost împrăştiat material absorbant biodegradabil”, au menţionat reprezentanţii Oil Terminal, care au adăugat că au anunţat, cu privire la producerea incidentului, autorităţile competente: ABADL, GNM, Agenţia pentru Protecţia Mediului.

A fost afectată o suprafaţă de circa 10 metri pătraţi.

https://www.replicaonline.ro/poluare-in-zona-6-port-constanta-de-la-o-conducta-oil-terminal-347940/

05.03.2018

 

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” Galaţi estimează pentru acest an venituri totale de 17,8 milioane lei şi şi-a planificat investiţii în sumă de 10,5 milioane lei, conform proiectului privind bugetul de venituri şi cheltuieli publicat de acţionarul majoritar, Ministerul Transporturilor.

Potrivit documentului, compania şi-a bugetat totodat un profit net de 538.000 lei pentru acest an.

Comparativ, potrivit bugetului rectificat pentru anul 2017, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi estima pentru anul trecut venituri totale de 17,75 milioane lei şi un profit net de 1,04 milioane lei.

În ceea ce priveşte, cheltuielile totale pentru acest an, acestea sunt preconizate la 17 milioane lei. Dintre acestea, cheltuielile salariale reprezintă 7,26 milioane lei, „ca urmare a reîntregirii acestora, pentru întregul an 2018, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2017 şi a modificărilor legislative privind contribuţiile sociale obligatorii”, se prevede în proiect.
Potrivit sursei citate, compania are aproximativ 160 de angajaţi, câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială fiind astfel stabilit la 3.617 lei.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a fost fondată în 1991 şi administrează porturile situate pe sectorul românesc fluvio-maritim al Dunării.

Compania gestionează întreaga infrastructură portuară situată pe Dunarea maritimă, respectiv terenuri portuare şi fronturi de acostare a navelor, incluzând porturile Galaţi, Brăila, Tulcea,

Hârşova, Isaccea, Mahmudia şi braţele secundare Macin, Chilia şi Sf. Gheorghe.

http://www.bursa.ro/?s=companii_afaceri&articol=341870

 

După ce Tudose a spus că statul va prelua şantierul, Ministerul Economiei susţine că îşi analizează opţiunile

* Deputatul USR Mihai Cătălin Botez a interpelat Ministerul Economiei pe acest subiect

Ministerul Economiei ne-a transmis, săptămâna trecută, că analizează aspectele privind preluarea Şantierului Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), respectiv exercitarea dreptului de preferinţă pentru pachetul majoritar scos la vânzare de coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME), deşi fostul premier Mihai Tudose spusese că statul vrea să preia şantierul.

Astfel, şi Ministerul Economiei, şi fostul premier au contrazis informaţiile dintr-un document public, postat la Bursa de Valori Bucureşti de Şantierul Naval „2 Mai” Mangalia (listat sub simbolul STNM), compania prin care statul român are o participaţie de 49% din DMHI.

Pe 19 decembrie 2017, Şantierul Naval „2 Mai” anunţase, printr-un raport la BVB, că Adunarea Generală a Acţionarilor a decis ca societatea să nu îşi exercite dreptul de preemţiune, în lipsa unei decizii de la Guvern.

Compania nu a revenit cu un nou raport de informare a investitorilor, ca să clarifice situaţia, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), supraveghetorul pieţei de capital, tolerează această confuzie, deşi ar trebui să ia măsuri pentru informarea corectă a investitorilor, dacă nu chiar să sancţioneze comunicările false.

Iţele sunt şi mai încurcate, căci toamna trecută, coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) au decis să îşi vândă participaţia de 51% la Daewoo Mangalia către olandezii de la Damen Shipyards Group (acţionarii şantierului Damen Galaţi).

În aceste condiţii, la solicitarea de informaţii privind acest subiect, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, unitate aflată în subordinea Ministerului Economiei, ne-a transmis: „Soarta Şantierului Naval din Mangalia, cel mai important obiectiv economic din sudul judeţului Constanţa, urmează să fie decisă în viitorul apropiat, urmând să se adopte o decizie în acest sens, în cel mai scurt timp.

Din anul 2017 au început o serie de negocieri referitoare la preluarea de către statul român a pachetului majoritar de acţiuni pe care DSME le deţine la DMHI.

Accelerarea negocierilor reprezintă pentru Guvern o prioritate în activitatea sa şi o preocupare permanentă. Implementarea preluării pachetului majoritar de acţiuni este un obiectiv de investiţii strategic, această procedură fiind în toată dimensiunea sa o provocare pentru Guvern, nu este deloc un proces lin, fără greutăţi mai ales în condiţiile unor presiuni de natură socială pe care Guvernul, prin Ministerul Economiei, încearcă să le gestioneze cu deosebită prudenţă, pentru a nu crea disfuncţionalităţi de natură socială (în rândul salariaţilor).

Acţiunea la care faceţi referire se desfăşoară în cadrul unor circumstanţe create de mai bine de un an prin negocierile manifeste dintre DSME şi Damen, care şi-a exprimat intenţia de cumpărare, atât părţile aflate în negociere cât şi terţii interesaţi fiind în cunoştinţă de cauză cu privire la posibilitatea, prevăzută de lege, prin care partea română poate să-şi exercite dreptul de preferinţă.

În prezent, se analizează aspectele necesare a fi avute în vedere pentru finalizarea tranzacţiei, iar la momentul la care Guvernul va lua decizia privind toate etapele de parcurs şi în situaţia în care se va lua o astfel de decizie, după parcurgerea etapelor corporatiste incidente, se va emite un raport curent prin conducerea societăţii.

Se intenţionează finalizarea în totalitate şi cât mai curând a acestei operaţiuni, urmând ca propunerea Ministerului Economiei să fie prezentată spre aprobare Guvernului printr-un Memorandum, în cel mai scurt timp.

Ministerul Economiei va întreprinde toate măsurile ce se impun în vederea repunerii în stare de funcţionare, la parametri optimi, a Şantierului Naval din Mangalia, obiectiv strategic de importanţă naţională şi regională în sfera transportului maritim, precum şi a intereselor de securitate ale ţării noastre în arealul Mării Negre”.

Confuzia creată de autorităţi în legătură cu preluarea Şantierului Mangalia reiese şi din interpelarea deputatului USR Mihai Cătălin Botez, adresată, pe 28 februarie, Ministerului Economiei pe acest subiect.

Deputatul precizează că DMHI este într-o situaţie dificilă, că mai are doar 1700 de salariaţi, numărul acestora fiind în scădere, în 2017, părăsind compania peste 600 de salariaţi. Acesta mai adaugă că şantierul are datorii de peste 1,1 miliarde de euro şi cu o scădere a comenzilor.

În aceste condiţii, Mihai Cătălin Botez vrea să afle de la Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, dacă Guvernul ia în calcul exercitarea dreptului de preemţiune privind tranzacţia de acţiuni deţinute de DSME la DMHI. De asemenea, acesta a întrebat ce demersuri face ministerul pentru redresarea companiei, de importanţă strategică naţională şi locală.
Mihai Tudose a declarat, în ianuarie, că Guvernul, prin Ministerul Economiei, vrea să răscumpere acţiuni de la Daewoo Mangalia pentru a deschide un şantier naval al statului unde ar putea fi construite fregate pentru Armată.

Intenţia fostului premier a fost criticată de Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al privatizărilor din Energie. Acesta a reamintit că şantierul naval este un integrator al mai multor industrii, adăugând: „Ce poate să ofere şi să integreze România în acest şantier naval. Avem know how? Avem proiecte licenţiate? Avem fabrică de motoare sau sisteme de transmisie şi propulsie? Avem automatizări, hard şi soft specializate? Avem sisteme de detectare şi transmisiuni? Avem armament specific? La toate întrebările, un singur răspuns: nu! Cel mult, încă mai avem tabla de la Galaţi. Şi atunci, care e logica economică? Presupunând că se face achiziţia şantierului şi că se vor cumpăra proiecte licenţiate, know how, motoare şi toate cele necesare, presupunând că pregătim şi forţa de muncă înalt calificată, cine ne dă certitudinea că produsul final va fi corespunzător standardelor misiunilor militare aliate şi preţul de fabricaţie va fi unul competitiv? Prea mulţi de «nu» şi prea complexe riscurile pentru a ne aventura în decizia Premierului, spun eu, superficială. (…) Dragă domnule Prim-ministru, pentru a construi patru fregate nu merită să-ţi cumperi un şantier naval. E ca în utopia beţivului, care vrea să-şi facă o cârciumă, ca să bea gratis”.

Florian Marin, liderul Sindicatului Navalistul, ne-a spus recent că nehotărârea Guvernului nu face altceva decât să crească gradul de tensiune cu privire la viitorul companiei.

Potrivit domniei sale, Şantierul Mangalia are datorii consistente şi situaţia comenzilor este una foarte proastă.

http://www.bursa.ro/?s=macroeconomie&articol=341921

 

  • Economie

05.03.2018

 

Vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Dorin Corcheş, a declarat vineri, la Oradea, că operatorii de transport feroviar vor putea depune cereri de finanţare la AFM în luna aprilie, statul plătind pentru aceştia 60% din factura de transport pe calea ferată a tirurilor, prin programul RO-LA privind reducerea poluării, a noxelor şi a emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă.

‘Am luat decizia ca să finanţăm 60% din factura fără TVA a operatorului de transport marfă feroviară. Astfel încât să existe atractivitatea pentru transportatorii din România să mute TIR-urile de pe şosele pe calea ferată. Anul acesta sunt 25 de milioane de lei pentru prima sesiune, pe care sperăm să o demarăm în luna aprilie, cea de a doua urmând la începutul ultimului trimestru din acest an. În aprilie vom lansa, în dezbatere publică, caietul de sarcini privind schema de finanţare. Conform legislaţiei, zece zile va sta în dezbatere, după care se începe sesiunea de depunere a solicitărilor’, a spus, într-o conferinţă de presă organizată la sediul ALDE Bihor, Dorin Corcheş, vicepreşedinte al respectivei formaţiuni politice.

El a menţionat faptul că România avea aprobată de Comisia Europeană o schemă de ajutor de stat privind transportul de tip RO-LA, pe o perioadă de cinci ani, ce urma să se încheie la finele lui decembrie 2017, dar nu s-a demarat nicio sesiune de finanţare pe această schemă.

‘Nu ştiu din ce motive, însă după discuţii cu colegii din AFM şi cei din Ministerul Mediului am demarat procedura de prelungire a acestei scheme de ajutor de stat. Nu a fost foarte uşor să explicăm Comisiei Europene de ce ne dorim încă cinci ani aprobarea acestei scheme în condiţiile în care nu s-a finanţat deloc. Dar am explicat că din punctul nostru de vedere România are mare nevoie. Am primit în decembrie acceptul Comisiei Europene, astfel încât am reuşit să prelungim cu alţi cinci ani acest program’, a afirmat Corcheş.

Potrivit acestuia, în România sunt în jur de 20 de agenţi economici care efectuează transport de marfă pe calea ferată.

‘Dorim cât mai mulţi agenţi economici să aplice pe acest program, să aibă încredere că acest program va funcţiona, aşa cum funcţionează şi în alte state. Procedurile vor fi mult mai simple’, a spus Dorin Corcheş.

http://www.economica.net/corches-vicepresedinte-afm-finantam-60prc-din-factura-operatorului-feroviar-ce-transporta-tiruri-pe-calea-ferata_150767.html

 

Din 2017, guvernul României a pus pe picioare o autoritate care va reglementa operaţiunile de explorare şi exploatare de resurse energetice din Marea Neagră, aşa-numite offshore – ACROPO. Din conducere fac parte un fost director de la Conversmin, companie pe pierderi, soţul preşedintei de CA al RATB, cu activităţi în primăriile Bucureştiului şi Voluntariului, conduse de cuplul Firea-Pandele, şi un pensionar din Ministerul Afacerilor Interne ♦ Indexarea preţului gazelor din producţia internă la platforma de trading de la Viena este o victorie importantă pentru proprietarii de licenţe de explorare din Marea Neagră, mişcarea punând practic semnul egalităţii între gazul rusesc şi cel românesc ♦ Numele celor două companii maghiare care au câştigat capacitatea de transport pe conducta BRUA pe direcţia România-Ungaria timp de 15 ani este secret. Transgaz spune că este confidenţială inclusiv informaţia legată de numărul participanţilor la licitaţie.
Regulamentul de organizare pentru una dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din domeniul energiei a fost publicat anul trecut, conducerea acesteia fiind numită tot spre sfârşitul lui 2017. Este vorba despre Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), entitate care reprezintă implementarea pe plan local a unei directive europene privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. ACROPO este o entitate subordonată guvernului înfiinţată prin Legea 156/2016 privind siguranţa operaţiunilor offshore.

http://www.zf.ro/companii/energie/exploatarea-celor-200-mld-mc-de-gaz-din-marea-neagra-va-fi-supravegheata-de-un-sef-serviciu-de-la-conversmin-un-pensionar-mai-si-sotul-consilierei-primarului-bucurestiului-gabriela-firea-17048535

06.03.2018

 

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa va primi pentru anii 2018-2020 un ajutor de exploatare în valoare de 62 de milioane de lei, reiese dintr-un proiect aflat în dezbatere publică la Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor propune acordearea unui ajutor de exploatare pentru Aeroportul Constanţa, iar în cazul în care traficul anual de pasageri din perioada 2018-2020 depăşeşte 200.000 de persoane, ajutorul se suspendă.

Bugetul de 62 de milioane de lei este defalcat pe ani astfel: 20,4 milioane de lei în 2018, apoi 20,7 milioane de lei în 2019 şi 20,8 milioane de lei în 2020.

Valoarea anuală a ajutorului de exploatare nu va depăşi ceea ce este necesar pentru acoperirea deficitului de finanţare a costurilor de exploatare.

De asemenea, ajutorul de stat este exceptat de la obligaţia notificării către Comisia Europeană, precizează iniţiatorii proiectului.

http://www.zf.ro/eveniment/ministerul-transporturilor-va-acorda-un-ajutor-de-62-de-milioane-de-lei-aeroportului-constanta-17049897

 

În companiile care transportă mărfuri, colete sau persoane sau oferă servicii de logistică şi depozitare lucrează peste 350.000 de oameni.

Salariul mediu net al unui angajat din sectorul de transport şi depozitare a ajuns anul trecut la aproape 2.300 de lei, în creştere cu 15% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de anul 2008, venitul net lunar al angajaţilor a avansat cu aproape 60%. Comparativ, salariul mediu net din economie a avansat anul trecut cu peste 16% şi cu 82% faţă de anul 2008, până la 2.384 lei.

http://www.zf.ro/profesii/salariile-din-logistica-si-transporturi-s-au-majorat-cu-15-in-ultimul-an-si-au-ajuns-aproape-de-media-pe-economie-17048522

 

Un fost director al Conversmin, companie pe pierderi, gestionează exploatarea celor 200 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră.

Siguranţa exploatărilor petroliere offshore îl are ca director, de la sfârşitul anului trecut, pe Iulian Offenberg, un fost director de la Conversmin şi ANRM. Iulian Offenberg conduce din noiembrie 2017 Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), o entitate care reprezintă implementarea pe plan local a unei directive europene privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. ACROPO este o entitate subordonată guvernului înfiinţată prin legea 156/2016 privind siguranţa operaţiunilor offshore.

http://www.zf.ro/profesii/cine-este-iulian-offenberg-seful-noii-autoritati-care-va-reglementa-operatiunile-petroliere-de-la-marea-neagra-17050389

 

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, participă în perioada 5 – 6 martie 2018, la summit-ul ministerial cu tema „Competitivitatea viitoare a sectorului transportului rutier”, găzduit de Budapesta. Oare ce le povestește participanților la reuniunea internațională. Le prezintă experiența României, care e incapabilă să construiască un kilometru de autostradă pe an? Le vorbește despre „bolile” grave de care suferă rețeaua rutieră din România, despre numărul mare al accidentelor rutiere și al deceselor provocate de dezastrul rutier? Le povestește invitaților la summit că, din cauza infrastructurii rutiere necompetitive, investitorii ocolesc România? Speranța că transportul rutier românesc ar putea fi competitiv în secolul acesta a murit de-acum 27 de ani. De aceea vă întreb, domnule ministru: ce naiba căutați la acest summit care nu-i de nasul nostru?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-un-summit-care-nu-i-de-nasul-nostru-342994?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie