KMG International (KMGI) analizează dublarea capacităţii de producţie la Rafinăria Petromidia, acesta fiind unul dintre proiectele aflate în discuţie în cadrul fondului de investiţii româno-kazah, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată în următoarele 3-4 luni, în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie al fondului.

Potrivit lui Meraliyev Saduokhas, chief operational officer Rompetrol Rafinare, a fost făcut un studiu de fezabilitate intern pe acest proiect, aprobat de Consiliul tehnic al Rafinăriei şi nu se va porni de la zero.

„În 2021 vom lucra la capacitate maximă. Se vor prelucra 5,55 milioane tone ţiţei, producţia totală va fi de 6,3 milioane tone. Visul nostru este dublarea capacităţii de procesare. Am stabilit locaţii, avem terenuri. Am făcut un studiu intern şi suntem gata să facem acest pas. Tehnologie avem. Teren avem.(…)Este un fel de studiu de fezabilitate intern, ce a fost aprobat doar de consiliul tehnic intern al rafinăriei. Există toate premisele pentru o dublare a capacităţii. Filosofia noastră e foarte simplă. Trebuie să fim gata în orice moment. Dacă KazMunayGas ne spune mâine start, noi primii paşi i-am făcut. Nu vom începe de la zero. Din studiul de fezabilitate intern avem justificarea tehnică şi suntem pregătiţi să mergem mai departe. Ne trebuie justificarea economică, să luăm în considerare conjunctura globală. Azi (joi, 5 septembrie n.r.), în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie al fondului de investiţii, Consiliul de Administraţie a dispus să intensificăm activitatea legată de acest proiect, să facem un studiu de fezabilitate normal şi să-l înaintăm KMG”, a explicat Saduokhas.

În ceea ce priveşte valoarea investiţiei pentru dublarea capacităţii de producţie, Azamat Zhangulov, managing director for international projects KMG, a precizat că este vorba de miliarde de dolari, dar va costa mai puţin decât dacă se va începe de la zero.
„Este vorba de miliarde. Nu ştim exact cât. Vom afla în cursul studiului. Dar nu foarte mult, pentru că există infrastructura, acces către port. Va costa mai puţin decât dacă vom începe de la zero”, a spus Zhangulov.

La rândul său, Alexei Golovin, chief legal and corporate affairs KMGI, a subliniat că este vorba despre un proiect de tip brownfield şi poate fi estimat un cost de circa două miliarde dolari.

„Este un proiect de tip brownfield, va fi cu 50% mai puţin. Putem estima un cost de aproximativ două miliarde. Aceste investiţii pot fi atrase prin intermediului fondului”, a afirmat Golovin.

Zhangulov susţine că în prezent sunt doar două proiecte aprobate în cadrul fondului de investiţii, alte 6-7 fiind analizate şi va fi nevoie de 3-4 luni pentru a finaliza portofoliul.

„În momentul de faţă avem doar două proiecte aprobate în fondul de investiţii româno-kazah. Celelalte sunt în etapa de evaluare. Nu există vreo cifră care să fie aprobată. Toate proiectele sunt în portofoliu şi acesta va fi evaluat în cadrul comitetului fondului de investiţii, a şedinţei Consiliului de Administraţie al fondului. În momentul de faţă analizăm 6-7 proiecte, de diferite dimensiuni, de diferite direcţii de activitate. Considerăm că vom avea nevoie de 3-4 luni pentru a finaliza portofoliul”, a explicat oficialul KMG.
Totodată, Golovin a precizat că boardul fondului nu a luat joi nicio decizie privind dublarea capacităţii de producţie la Petromidia, ci a cerut să analizeze proiectele, să se facă studiile de fezabilitate.

„Azi boardul nu a aprobat. A cerut managementului să analizeze mai departe potenţiale proiecte. Ne-a dat acceptul să mergem mai departe. Managementul operaţional trebuie să analizeze proiectele, să facă studiile de fezabilitate. Azi nu s-a luat nicio decizie referitoare la creşterea capacităţii. Va mai dura trei patru luni. Nu există un termen strict. Şi apoi vom avea mai multe informaţii despre acest proiect”, a menţionat Golovin.

Rafinăria Petromidia, care aniversează 40 de ani activitate, a doborât anul trecut nu mai puţin de 11 recorduri, cu niveluri istorice atinse la materiile prime procesate (5,92 milioane de tone), produse petroliere obţinute (5,78 milioane tone), producţia de benzine (1,36 milioane tone) şi motorine (2,75 milioane tone), combustibil de aviaţie (317.000 tone) sau gradul de utilizare a capacităţii de rafinare (91,98%).

Rafinăria are cel mai mare randament de produse albe din regiune – 86,2% şi se situează pe locul 9 din cele 250 de rafinării din Europa şi Africa, potrivit unui studiu realizat în 2018 de Wood MacKenzie.

În perioada 1979-2018, Petromidia a procesat un volum total de 122,8 milioane tone de materii prime şi 3,1 milioane în prima jumatate a acestui an, obiectivul pentru 2019 fiind atingerea unui alt record istoric – 6,1 milioane tone. AGERPRES

https://www.replicaonline.ro/kmg-international-analizeaza-o-posibila-dublare-a-capacitatii-de-rafinare-la-petromidia-o-decizie-ar-putea-fi-luata-in-3-4-luni-402143/

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru furnizarea de instalații de detecție, semnalizare și alarmare în caz de incendiu.

Atribuirea a avut loc la data de 29 august 2019, iar obiectul contractului constă în furnizarea de instalații de detecție, semnalizare și alarmare în caz de incendiu la clădirile SNTP și SEP Uzină Electrică, aflate în incinta Portului Constanța. Valoarea totală a achiziției este de 122.046 de lei, iar firma câștigătoare este Digital Tehno Plus SRL.

Despre societatea care a obținut contractul
Digital Tehno Plus SRL a luat ființă în anul 2004, cu sediul social în municipiul Constanța, având un capital social de 100.000 de lei. Asociat unic în firmă este Cristian Rozor, care are și calitatea de administrator. Tot funcție de administrator are și Diana-Alexandra Zelca. Activitatea principală a societății, potrivit codului CAEN – „lucrări de instalații electrice”. Pentru anul 2018, firma a raportat 14 angajați, un profit de 763.668 lei, la o cifră de afaceri de 2.552.751 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cladiri-din-subordinea-cn-apm-constanta-dotate-cu-instalatii-de-detectie-in-caz-de-incendiu-document-699741.html

Firmele din județul Constanța au realizat, în anul 2018, un profit total de 2,3 miliarde lei, adică circa 528,4 milioane euro.

Pe primele cinci locuri se alfă, în ordine, o companie la care acționar majoritar este statul român, urmate de firme controlate de libanezi, italieni, arabi și olandezi.

Cea mai profitabilă a fost Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, cu 75,7 milioane lei.

Pe locul al doilea se situează Maria Trading SRL, care are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al animalelor vii. Potrivit Confidas.ro, asociați sunt următorii:

S.E.S. HOLDINGS S.A.L.
Asociat
31 %
6160 lei
YOUSSEF LAOUN
Asociat
31 %
6160 lei
EL KHALIL JIHAD
Asociat
15 %
3047 lei
IBRAHIM KHALIL
Asociat
12 %
2336 lei
EL KHALIL ADIB
Asociat
3 %
584 lei
KHALIL GERGES
Asociat
3 %
584 lei
SAAD ISKANDAR

Youssef Laoun este un om de afaceri libanez cu conexiuni în zeci de firme, potrivit RiseProject. Detalii AICI.

Pe locul al treilea se situează House 3000 Real Estate Investment SRL, care are ca obiect de activitate lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale și care a reușit un profit de 44,4 milioane lei. Este vorba despre firma care a absorbit cunoscuta societate FinCoGeRo Imobiliare SRL, fondată de către FinCoGeRo SPA SRL și deținută de italieni din sudul Italiei.

Pe locul al patrulea se află CSCT, o companie deținută de DP World, o companie din Emiratele Arabe Unite, iar pe cinci este North Star Shipping, care are ca acționari Archer Daniels Midland Europe BV, cu sediul în Amsterdam, Olanda, cu o cotă de participare de 99,97%, Archer Daniels Midland Nederland BV, cu o cotă de participare de 0,02%, și ADM Romania Logistic SRL.

Mai jos puteți vedea topul celor mai profitbile 200 de firme din județul Constanța, potrivit Topfirme.com.
1.
COMPANIA NAŢIONALĂ “ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME” – S.A.CONSTANŢA
INCINTA PORT,GARA MARITIMA -, Constanta, Judetul Constanta
75,7 milioane lei (17,2 milioane euro)
2.
MARIA TRADING SRL
Str. MIRCEA CEL BATRAN 86, Constanta, Judetul Constanta
48,7 milioane lei (11,1 milioane euro)
3.
HOUSE 3000 REAL ESTATE INVESTMENT SRL
Str. PUBLICIST CONSTANTIN N. SARRY 19, Constanta, Judetul Constanta
44,4 milioane lei (10,1 milioane euro)
4.
CONSTANTA SOUTH CONTAINER TERMINAL SRL
CLAD.ADM.MOL II-S,PORT SUD 900900 -, Constanta, Judetul Constanta
36,7 milioane lei (8,3 milioane euro)
5.
INCINTA PORT CONSTANTA, DANA 45 -, Constanta, Judetul Constanta
35 milioane lei (8 milioane euro)
6.
AMEROPA GRAINS SA
CONSTANTA -, Constanta, Judetul Constanta
33,3 milioane lei (7,6 milioane euro)
7.
CELCO SA
Sos. INDUSTRIALA 5, Constanta, Judetul Constanta
30,8 milioane lei (7 milioane euro)
8.
CHIMPEX SA
INCINTA PORT DANA 54 -, Constanta, Judetul Constanta
30,2 milioane lei (6,9 milioane euro)
9.
GSP OFFSHORE SRL
– INCINTA PORT, DANA 34, CENTRUL DE TRANZIT, CAM. 112, Constanta, Judetul Constanta
21,1 milioane lei (4,8 milioane euro)
10.
M & D SEA FARERS S.R.L.
STATIE DE CARBURANTI – DANA 0 PORT -, Constanta, Judetul Constanta
20,6 milioane lei (4,7 milioane euro)
Continuarea articolului la:

TOP 200. Cele mai profitabile firme din Constanța, controlate de statul român, libanezi, italieni, arabi și olandezi

Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, societate în care statul român este acționar majoritar cu o participație de 93,8878% din capitalul social, și care, la rândul ei, deține 51% din capitalul companiei Damen Shipyards Mangalia (fostă Daewoo – Mangalia Heavy Industries), a încheiat primul semestru al anului 2019 cu rezultate financiare nesatisfăcătoare, după cum o demonstrează raportul publicat pe piața de capital.

Dacă veniturile totale au făcut un salt de 79,78% față de cele înregistrate în primele șase luni ale anului 2018, ajungând la 2.637.081 lei, cheltuielile, cu o creștere de 47,15%, le-au depășit, urcând la 2.661.866 lei. Astfel că în bilanțul primului semestru al anului 2019 a fost consemnată o pierdere de 24,785 lei.

Compania are un capital total de 16.681.613 lei, iar principala sa activitate constă în administrarea participației de 51% la capitalul social al Damen Shipyards Mangalia, a terenurilor și activelor rămase în patrimoniul său. În plus, mai realizează și unele activități aducătoare de profit (aprovizionare cu materiale consumabile, debitarea tablelor, confecționarea unor repere navale – tubulatură, suporți etc.).

Terenul cu suprafața de 793.274 metri pătrați, aflat în administrarea sa, este închiriat companiei DMHI. În primul semestru al anului 2019, Șantierul Naval 2 Mai Mangalia a obținut venituri de numai 737.604,60 lei din chirii.

Personalul mediu al societății este de numai șapte persoane, în frunte cu directorul general. Dar, în ciuda numărului mic de angajați, Șantierul Naval 2 Mai Mangalia are un consiliu de administrație format din trei persoane, toți cu mandate provizorii: Anda Nicoleta Onețiu – geograf de specialitate, domiciliată în București; economista Iolanda Anamaria Barbu – cu domiciliul în Beiuș; Florin Victor Dumitriu – economist cu domiciliul în București.

Și totuși e bine, prin comparație cu situația de la societatea Litoral SA din Mamaia, în care tot statul român este acționar majoritar. Aceasta are tot trei administratori, deși întregul său personal se reduce la un salariat cu program de patru ore pe zi și un director general.

XXX

Trebuie amintit că Șantierul Naval 2 Mai Mangalia nu a avut mai nimic de câștigat de pe urma pachetului de acțiuni de 49% din capitalul social pe care îl deținea la societatea mixtă româno-sud coreeană Daewoo – Mangalia Heavy Industries. În cei 21 de ani de existență, aceasta a încheiat doar cinci ani pe profit, în perioada 2000 – 2004. În schimb, timp de 16 ani a produs pierderi, fără ca acționarului minoritar, statul român, să îi pese.

Anul 2018, spre finalul căruia Șantierul Naval 2 Mai Mangalia a devenit acționar cu 51% din capitalul societății mixte, devenită Damen Shipyards Mangalia, s-a încheiat la rândul său cu o pierdere de 160.336.754 lei și fără venituri din dividende pentru acționarul majoritar român.

Nu știm ce s-a întâmplat, dar, în ultimii ani, activitatea Șantierului Naval 2 Mai Mangalia a început să scârțâie, astfel că veniturile sale au luat-o la vale. Dacă în anul 2016, acestea se ridicau la 30.026.559 lei, în 2017 au coborât la 10.385.722 lei, iar în 2018, la 4.367.477 de lei. În decurs de numai trei ani, veniturile totale s-au diminuat de 6,87 ori, iar profitul brut a scăzut de 22 ori, de la 395.581 lei la 17.934 lei. În schimb, câștigurile conducerii societății au crescut. Venitul net total al administratorilor societății a făcut un salt de 46,71%, de la 37.079 lei, în 2016, la 54.400 lei, în 2018, iar venitul net total al directorului general s-a majorat cu 16,61%, de la 73.668 lei, în 2016, la 85.905 lei, în 2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cand-santierul-naval-2-mai-mangalia-pierde-conducatorii-sai-castiga-c-asa-i-la-stat-383341

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat-o pe Rovana Plumb în postul de comisar european din partea României.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi-a dat acordul, luni, asupra proiectului listei comisarilor desemnaţi, urmare a seriei de interviuri pe care aceasta le-a avut, în ultimele săptămâni, cu fiecare dintre persoanele propuse de statele membre.

În continuare, Consiliului Uniunii Europene trebuie să adopte această listă.

Deocamdată, Ursula von der Leyen a anunţat numele comisarilor europeni desemnaţi, iar marţi va anunţa şi portofoliile propuse pentru aceştia, potrivit sursei citate.

Apoi, Parlamentul European trebuie să-şi dea votul asupra întregului Colegiu al comisarilor, inclusiv preşedintele CE şi Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă.

În ceea ce priveşte mediul rural, numărul locuinţelor care utilizează lemnul de foc drept mijloc de încălzire este de 2,773 milioane, ceea ce reprezintă 85% din totalul locuinţelor înregistrate în mediul rural.

Consumul de lemn de foc este influenţat de dimensiunile locuinţei, condiţiile meteorologice, randamentul instalaţiei de încălzire, precum şi gradul de izolaţie termică al gospodăriei.

Astfel, randamentul de transformare al lemnului de foc în energie termică pentru sobe uzuale este, în general, foarte scăzut, respectiv între 20- 40%, în timp ce randamentul de transformare al energiei electrice şi a gazului metan în energie termică ajunge la 99%.

https://www.bursa.ro/rovana-plumb-anuntata-in-postul-de-comisar-european-din-partea-romaniei-21159736

Un transport agabaritic se deplasează, în perioada 9 – 11 septembrie, de la Constanța Poarta 7 la uzina Dacia din Mioveni, județul Argeș.

Iată întreg traseul:

Constanța Poarta 7 – A4 – A2 – DNCB – A1 – DN73 – Centura Mioveni Sud – Dacia Mioveni

Vehiculul transportă un echipament industrial.

Lățimea maximă a vehiculelor este 4,70 m, viteza de deplasare urmând a fi adaptată condițiilor de trafic.

În conformitate cu OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, viteza maximă de deplasare a vehiculelor cu depășiri este de 70 km/oră.

Etapele de desfășurare ale transportului sunt stabilite de poliția rutieră, care asigură însoțirea vehiculului cu depășiri.

Transportul nu se va desfășura în perioadele și pe sectoarele de drum pe care sunt semnalate fenomene meteorologice periculoase, prin codurile galben, portocaliu sau roșu.

Transport agabaritic Constanța Poarta 7 – Dacia Mioveni

În Monitorul Oficial al României a fost publicată hotărârea cu numărul 16 din data de 5 august 2019 a societăţii Oil Terminal SA. Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Oil Terminal SA s-a întrunit în şedinţă în data de 5 august 2019, unde, prin votul acţionarilor reprezentând 59,76% din capitalul social şi 100% drepturile de vot ale acţionarilor prezenţi, s-a luat act de propunerea consorţiului Amerocap de a investi în Oil Terminal.

Preşedintele de şedinţă a semnat hotărârea adunării din august. Încă de la începutul lunii iulie s-a conturat ideea că acţiunile majoritare de la Oil Terminal ar putea fi acaparate de societatea americană menţionată, iar prin decizia din luna august, au fost făcuţi primii paşi către o nouă etapă.

Ce spune directorul general Oil Terminal

Sorin Ciutureanu, director general la Oil Terminal, a precizat pentru ZIUA de Constanţa că „statul este majoritar în acţionariatul firmei, iar decizia din data de 5 august este referitoare la intenţia firmei Amerocap de a investi în Oil Terminal, astfel s-a luat act de intenţie. Mai departe, decizia îi aparţine statului majoritar”.

Directorul a mai spus că, momentan, prin lipsa unei stabilităţi politice şi a unui ministru al energiei, negocierile sunt întrerupte. „Odată ce lucrurile se vor aşeza, negocierile vor fi reluate”, a mai spus directorul general. El a adăugat că americanii au precizat că dorinţa lor este să investească, nefiind folosit termenul de „preluare”, aşa cum speculau specialiştii în vară.

Despre consorţiul Amerocap

Amerocap a fost înfiinţat în 2012 special pentru investiţii în chimie în regiunea Mării Negre, iar în trecut a fost printre investitorii interesaţi de Oltchim. Societatea a fost înfiinţată de către Jacques Tohme, iniţial în scopul consilierii investitorilor americani interesaţi de privatizări şi IPO-uri de companii româneşti, după cum titrau specialiştii la începutul anului privind posibila preluare Oil Terminal de către societatea din SUA. Tohme este şi şeful companiei petroliere britanice Tailwind Energy, care are concesionate perimetre offshore de hidrocarburi în sectorul britanic al Mării Nordului.

Amerocap are echipe de lucru în New York, Washington, Londra, Bucureşti şi Cali (Columbia).

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/este-oficial-amerocap-vrea-sa-investeasca-in-oil-terminal-constanta-actionarul-majoritar-a-luat-act-de-intentie-700040.html

Nava-școală „Mircea” desfășoară, în perioada 14-23 septembrie, un marș de instrucție pe Dunăre, pentru a încheia seria evenimentelor organizate cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române.

După ceremonia de sosire în țară, organizată la Constanța, la data de 17 mai 1939, primul marș de instrucție al navei-școală „Mircea” a fost executat, în luna iunie 1939, pe Dunăre, până la Galați, unde a participat la festivitatea de lansare la apă a primei nave de luptă care a fost construită în România, puitorul de mine „Amiral Ioan Murgescu”. Atunci nava nu a acostat în niciun port dunărean, iar la Galați a fost ancorată, în zona Palatului Navigației.

În premieră, marinarii militari adresează publicului din trei porturi dunărene (Tulcea, Galați și Brăila) invitația de a vizita cea mai prețuită navă a Marinei Militare Române, care a parcurs peste 300.000 de mile marine, de-a lungul timpului, adică de 14 ori lungimea Ecuatorului.

Nava va intra duminică, 15 septembrie, pe brațul Sulina și va naviga în amonte până la Tulcea, unde va acosta în aceeași zi, la ora 15.00, la pontonul A.F.D.J.

La sosirea navei-școală „Mircea” în portul Tulcea, va fi organizată o scurtă ceremonie, iar pe parcursul escalei programul va fi următorul: duminică, 15 septembrie, orele 16.00-17.00, concert susținut de Muzica Militară a Forțelor Navale, pe faleză; orele 17.00-19.00, vizitarea navei de către populația civilă; luni, 16 septembrie, orele 09.00-13.00 și 15.00-19.00, vizitarea navei de către populația civilă.

De la Tulcea, nava-școală „Mircea” își va continua marșul în amonte, până la Galați, unde va acosta marți, 17 septembrie, la ora 17.00, la pontonul A.F.D.J. (zona Palatului Navigației). După ceremonia de sosire a navei, Muzica Militară a Forțelor Navale va susține un concert pe faleză, de la ora 17.30 la ora 19.00, iar gălățenii sunt invitați să viziteze nava, conform următorului program: marți, 17 septembrie, orele 17.30-19.00; miercuri, 18 septembrie, orele 09.00-13.00 și 15.00-19.00.

De la Galați, nava-școală „Mircea” va pleca spre Brăila, unde va acosta joi, 19 septembrie, la ora 10.00, la pontonul primăriei (zona Căpităniei Portului Brăila). Brăilenii sunt invitați să viziteze nava joi, 19 septembrie, orele 11.00-13.00 și 15.00-19.00, și vineri, 20 septembrie, orele 09.00-13.00 și 15.00-19.00. La Brăila, Muzica Militară a Forțelor Navale va susține joi, 19 septembrie, orele 17.30-19.00, un recital de piese din repertoriul marinăresc, pe faleză, în zona Căpităniei.

Construită în perioada 1938-1939, la Șantierul Naval „Blohm & Woss” din Hamburg, Germania, „Mircea” este un velier clasa A tip „Bark”, cu trei arbori (cel mai mare cu înălțimea de 44 de metri deasupra apei) și 23 de vele, cu o suprafață totală de 1.750 mp. Nava a fost botezată cu numele „Mircea”, după numele domnitorului Mircea cel Bătrân, în timpul domniei căruia Țara Românească a ajuns, pentru prima dată, la cea mai mare întindere teritorială, până la Marea Neagră.

Nava-școală „Mircea” aparține fiecărui român, pentru că o parte din banii necesari pentru achiziționarea acesteia au fost strânși din donații publice, în anul 1938, diferența fiind asigurată de guvernul român. Velierul este utilizat de Forțele Navale Române, ca platformă de practică marinărească pentru studenții și elevii militari, dar desfășoară și numeroase activități de diplomație navală, în timpul marșurilor de instrucție.

Pentru a marca 100 de ani de la recunoașterea internațională a statului național unitar român, după Marea Unire din anul 1918, Marina Militară Română are în vedere realizarea unui marș de instrucție în jurul lumii, în perioada 2021-2022, pentru a promova valorile culturii și tradițiilor românești.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/nava-scoala-mircea-mars-de-instructie-pe-dunare-va-acosta-in-trei-porturi-700000.html

Dan Tivilichi, fostul director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC), nu mai este nici membru al Consiliului de Administrație! Decizia a fost luată marți, 10 septembrie.

Amintim că Tivilichi a fost director general al Portului până la începutul acestui an. După înlocuire, a rămas totuși membru al Consiliului de Administrație al Portului, poziție din care încasa, lunar, o indemnizație brută de 10.636 lei. În ședința C.A. de marți a fost stabilit și înlocuitorul lui Dan Tivilichi: Bogdan Pascu!

https://www.replicaonline.ro/fostul-director-general-al-portului-constanta-se-muta-la-mare-salariul-urias-incasat-de-tivilichi-397020/

Celebrele întârzieri ale trenurilor autohtone sunt în pericol, deocamdată doar la nivel de proiecte şi declaraţii. Compania Naţională de Căi Ferate (CFR) SA anunţă că are în derulare proiecte de modernizare a 636 de poduri şi podeţe la nivelul reţelei feroviare, proiecte care beneficiază de finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF).

Constantin Axinia, director general al CFR SA, are convingerea că în urma realizării acestor lucrări va creşte viteza de circulaţie: „Prin proiectele de modernizare a podurilor şi podeţelor de cale ferată contribuim la dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale, deoarece aceste ample lucrări au drept scop creşterea vitezei de circulaţie, siguranţă şi confort, trei beneficii esenţiale care, cu siguranţă, vor reorienta opţiunile călătorilor şi ale operatorilor feroviari de marfă spre calea ferată”.

Astfel, 416 poduri şi podeţe sunt incluse în proiectele de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe Coridorul Rin-Dunăre (ramura nordică), de la Frontieră şi până la Sighişoara, unde viteza maximă de circulaţie a trenurilor de călători va creşte la 160 kilometri/h, se arată într-un comunicat transmis de CFR. Pe tronsonul Sighişoara – Coşlariu – Simeria (173 kilometri), din totalul de 237 de poduri şi podeţe, 164 de poduri/podeţe au fost finalizate, în curs de execuţie fiind lucrările pentru 73 de obiective. Pe tronsonul Simeria – kilometrul 614 (141 kilometri) sunt în derulare lucrări de modernizare a 167 de poduri/podeţe, procentul de execuţie a lucrărilor la aceste obiective fiind de 21% la poduri şi 35% la podeţe, iar pe tronsonul kilometrul 614 (Radna) – Frontieră (42 kilometri) lucrările de modernizare a celor 12 podeţe au fost finalizate. De asemenea, în cadrul programului destinat exclusiv lucrărilor de modernizare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată, structurat în două etape, au fost incluse 219 poduri şi podeţe de pe raza regionalelor de cale ferată Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa. Din cele 64 de poduri/podeţe incluse în etapa I a programului, au fost finalizate lucrările de modernizare a 45 de obiective aflate pe raza regionalelor CF Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov şi Constanţa, în curs de execuţie fiind lucrările la ultimele 19 poduri şi podeţe de pe raza regionalelor CF Timişoara, Bucureşti, Cluj şi Craiova.

https://www.bursa.ro/cfr-creste-viteza-de-circulatie-reparand-podurile-07369735

Arabia Saudită a anunţat luni că a cumpărat 780.000 de tone de grâu, la o licitaţie organizată de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (SAGO), fiind prima licitaţie în care au fost permise oferte pentru grâul din regiunea Mării Negre, transmite Reuters.
Grâul oferit a fost din UE, din regiunea Mării Negre, din America de Nord (excluzând Canada) şi din America de Sud, a informat guvernatorul SAGO, Ahmad A. Al Fares. Grâul a fost achiziţionat la un preţ mediu de 217,79 dolari pe tonă.

SAGO, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului arab, a anunţat în august relaxarea criteriilor privind pagubele provocate de insecte pentru următoarele licitaţii de importuri de grâu. Anterior, grâul din regiunea Mării Negre nu îndeplinea criteriile din Arabia Saudită privind un nivel zero al pagubelor provocate de insecte.

De mai mult timp Rusia încearcă să obţină acces la piaţa grâului din Arabia Saudită, ca parte a încercărilor Moscovei de a-şi majora cota de piaţă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în detrimentul UE şi SUA.

Întrebat de Reuters dacă cea mai recentă achiziţie ar putea include furnizări din regiunea Mării Negre, Al Fares a răspuns: „SAGO nu specifică originea ci doar parametrii de calitate. Furnizorul are opţiunea de a aduce grâu de la oricare din cele trei opţiune ale sale oferite ca parte a licitaţiei. La licitaţia de luni cele trei opţiuni furnizate de ofertanţi au fost: UE, regiunea Mării Negre, America de Nord (excluzând Canada) şi America de Sud. Furnizorul doar confirmă către SAGO originea grâului în momentul încărcării navelor”.
Şi traderii cred că un procent substanţial de grâu va veni din regiunea Mării Negre, deşi unii susţin că va veni şi de la UE – furnizorul tradiţional al Arabiei Saudite.

Un trader a apreciat că „până la 60% din achiziţiile de luni ar putea proveni din regiunea Mării Negre şi aproximativ 40% din UE, inclusiv Germania, Polonia şi statele baltice”.

Un alt trader a declarat: „Se parte că regiunea Mării Negre va obţine o bună parte din afacere, dar nu pe toată”.

În sezonul agricol 2018/2019, care a început în iulie 2018, Germania a exportat 673.000 de tone de grâu către Arabia Saudită până la 31 mai 2019. Exporturile totale de grâu german s-au ridicat la 2,2 milioane de tone, arată datele oficiale.

Deşi intrarea grâului rusesc în Arabia Saudită se bucură de o atenţie majoră, traderii subliniază că ar putea creşte şi cantităţile de grâu exportate de Ucraina, România sau Bulgaria. Însă succesul grâului de la Marea Neagră pe piaţa saudită depinde de calitatea sa, apreciază traderii.

Aceştia se aşteaptă ca grâul rusesc să fie vândut masiv pe piaţa saudită, provocând dificultăţi semnificative actualilor furnizori din UE.

Până în 2015, Rusia intenţionează să investească zece de miliarde de dolari în sectorul grânelor şi vrea să-şi extindă exporturile în ţări ca Algeria şi Arabia Saudită, care sunt cruciale pentru exporturile UE.

Arabia Saudită: Prima licitaţie pentru grâu deschisă ofertelor din regiunea Mării Negre

Constanța se va înfrăți cu orașul Fort Lauderdale din Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut astăzi, de primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău.

Este cel de-al doilea oraș american cu care municipalitatea constănțeană se va înfrăți.

Decebal Făgădău susține că o delegație din Constanța se va afla în America luna viitoare, când va fi semnat memorandumul de înfrățire, acordul urmând a fi parafat ulterior la o dată ce va fi stabilită de cele două părți.

Totodată primarul Constanței a specificat că Fort Lauderdale, oraș port, a fost vizitat de aparatul său de specialitate.

Constanța se va înfrăți cu un oraș port din Statele Unite ale Americii

Exporturile au crescut cu 2,1% în primele şapte luni, la 40,73 miliarde euro, iar importurile cu 5,8%, la 50,2 miliarde euro, comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2018, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019 a fost de 9.479,9 milioane euro, mai mare cu 1.892,3 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2018”, precizează INS.

În luna iulie 2019, exporturile FOB au însumat 5,84 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,59 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,75 miliarde euro.

Faţă de luna iulie 2018, exporturile din luna iulie 2019 au scăzut cu 1%, iar importurile au crescut cu 5,9%.

„În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi respectiv 30,4% la import)”, arată datele INS.

Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri în primele şapte luni ale acestui an a fost de 3,13 miliarde euro la expedieri şi de 3,75 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi şi 74,7% din total importuri, potrivit INS.

Valoarea schimburilor extra-UE de bunuri în primele şapte luni a fost de 9,34 miliarde euro la exporturi şi de 12,69 miliarde euro la importuri, reprezentând 22,9% din total exporturi şi 25,3% din total importuri.

Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional, conform INS.

https://www.bursa.ro/ins-exporturile-au-crescut-cu-2-1-procente-in-primele-sapte-luni-iar-importurile-cu-5-8-procente-01059735

Aseară, în Monitorul Oficial al României Partea I numărul 737, au fost publicate deciziile, semnate de primul ministru Vasilica-Viorica Dăncilă, privind eliberarea din funcţii, la cerere, a mai multor secretari de stat precum şi a unui subsecretar de stat.

Astfel a fost semnată decizia numărul 217 de eliberare, la cerere, a lui Marius Dumitraşcu, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei.

Tot ieri a fost publicată şi decizia numărul 218 de eliberare, la cerere, a lui Mihai Huzău, din funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul.

Şi Viorel Timotei Florentie Oprea-Stoian a fost eliberat ieri, tot la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Totodată Vasile Guşatu a fost eliberat, la cerere, din funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Competente de Reglementarea Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Şi ultima decizie semnată de Viorica Dăncilă, şi publicată, ieri în Monitorul Oficial, are numărul 221 şi se referă la eliberarea, la cerere din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a lui Claudiu-Sorin Roşu-Mareş.

Toate deciziile sunt contrasemnate de secretarul general al Guvernului Toni Greblă.

Mai facem precizarea că Autoritatea Competentă de Reglementarea Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră îşi are sediul la Constanţa, pe strada Cristea Georgescu numărul 6.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/au-cerut-sa-fie-schimbati-si-viorica-dancila-a-semnat-una-din-decizii-vizeaza-o-institutie-din-constanta-699967.html

Ungaria a înregistrat, în perioada aprilie-iunie 2019, comparativ cu trimestrul precedent, cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, urmată îndeaproape de România, arată o estimare publicată vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,2% în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent. Aceasta după ce, în primul trimestru din 2019, faţă de ultimul trimestru din 2018, PIB-ul a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în Uniunea Europeană.

Aproape toate ţările UE au raportat creşteri ale PIB-ului în perioada aprilie-iunie 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în Ungaria (1,1%), România (1%), Bulgaria, Danemarca Grecia, Cipru, Lituania şi Polonia (toate cu o creştere de 0,8%). Singurele state în care PIB-ul a scăzut de la un trimestru la altul au fost Marea Britanie (minus 0,2%), precum şi Germania şi Suedia (minus 0,1%). Economia Italiei a stagnant.

În ritm anual, în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2018, PIB-ul ajustat sezonier a urcat cu 1,2% în zona euro şi cu 1,4% în UE, după ce în trimestrul anterior s-au înregistrat creşteri de 1,3% şi, respectiv, cu 1,6%.

Conform datelor publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul al doilea, comparativ cu primul trimestru, Produsul Intern Brut al României a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,0%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2018 acesta a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 256,676 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,0% faţă de trimestrul I 2019 şi cu 4,6% faţă de trimestrul II 2018. Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 240,578 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul II 2018.

La finele săptămânii trecute, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă, dar a atras atenţia că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.

https://www.replicaonline.ro/ungaria-si-romania-au-avut-cele-mai-mari-ritmuri-de-crestere-economica-din-ue-in-trimestrul-al-doilea-402153/

În 2018, Uniunea Europeană a fost pentru al doilea an la rând cel mai mare exportator global de produse agroalimentare, exporturile sale ajungând la 138 miliarde de euro.

Produsele agricole dețin o pondere de 7% din valoarea bunurilor exportate de UE în 2018, ocupând locul patru după utilaje, alte produse fabricate și produse chimice. Agricultura, plus industriile și serviciile legate de alimente furnizează împreună aproape 44 de milioane de locuri de muncă în UE. Lanțul de producție și prelucrare a produselor alimentare reprezintă 7,5% din ocuparea forței de muncă și 3,7% din valoarea adăugată totală în UE.

Primele cinci destinații pentru produsele agroalimentare exportate de UE continuă să fie Statele Unite, China, Elveția, Japonia și Rusia, reprezentând 40% din exporturile comunitare. Pe lângă negocierea acordurilor comerciale care oferă oportunități suplimentare pentru fermierii din UE, Comisia Europeană ajută exportatorii UE să intre pe noi piețe și să beneficieze de posibilități de afaceri prin activități de promovare, inclusiv misiuni la nivel înal.

Vinurile și vermutul continuă să domine coșul de produse exportate, cu băuturi spirtoase și lichioruri pe locul doi. Urmează mâncarea pentru sugari și diverse preparate alimentare, ciocolată, paste și produse de patiserie.

În ceea ce privește importurile, UE a devenit cel de-al doilea mare importator de produse agroalimentare al lumii, cu importuri de 116 miliarde euro. Acest lucru aduce soldul comercial al UE pentru acest sector la o sumă netă pozitivă de 22 de miliarde de euro.

UE importă, în principal: produse care nu sunt, sau numai într-o mică măsură, realizate în UE, cum ar fi fructe tropicale, cafea și fructe proaspete sau uscate (reprezentând 23,4% din importuri în 2018); produsele destinate hranei pentru animale (inclusiv prăjiturile de ulei și soia – împreună 10,8% din importuri); și produse utilizate ca ingrediente pentru prelucrarea ulterioară (cum ar fi uleiul de palmier).

Importurile din Statele Unite au înregistrat cea mai rapidă creștere în 2018, cu un salt de 10%, ceea ce face din această țară principalul furnizor de produse agroalimentare din UE.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-ue-este-lider-mondial-in-comertul-agroalimentar-383551?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie