Preşedintele Klaus Iohannis a avut, marţi, o convorbire telefonică cu omologul georgian, Salome Zurabişvili, la solicitarea părţii georgiene, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, discuţia a vizat atât evoluţiile legate de pandemia COVID-19, cât şi relaţiile bilaterale, iar preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa solidarităţii şi a cooperării aprofundate pentru combaterea pandemiei generate de noul coronavirus.

În context, el a salutat decizia Uniunii Europene privind alocarea unui pachet consistent de sprijin financiar statelor Parteneriatului Estic, inclusiv Georgiei, în vederea acoperirii urgenţelor medicale şi refacerii economiei.

Preşedintele României a evidenţiat nivelul foarte bun al relaţiilor dintre ţara noastră şi Georgia şi s-a referit la perspectivele dezvoltării acestora într-un Parteneriat Strategic, care să asigure valorificarea optimă a posibilităţilor de cooperare între cele două state.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat importanţa pe care România o acordă asigurării conectivităţii şi, în acest cadru, proiectului Rutei internaţionale de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică.

Şeful statului a punctat interesul României pentru consolidarea relaţiilor economice dintre cele două ţări, fiind necesară o intensificare a eforturilor pentru creşterea şi diversificarea fluxurilor comerciale româno-georgiene.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat şi că este foarte important pentru Georgia să-şi menţină angajamentul în raport cu Uniunea Europeană şi cu NATO.

Klaus Iohannis a discutat cu omologul din Georgia despre proiectul Rutei internaţionale de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică

Industria transporturilor de mărfuri s-a numărat printre cele care au mers mai departe în plină pandemie, pentru ca toată lumea să aibă acces la alimente și medicamente. Care a fost impactul coronavirusului într-un business care face legătura între România și restul lumii din punct de vedere comercial?

Am aflat detalii de la Cosmin Cârstea, managing director DP World Constanța, parte a DP World, o companie care operează 15% din traficul de containere din lume. DP World este unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume. Compania are concesionate peste 78 de porturi din toată lumea, inclusiv la Constanța.

”Răspunsul nostru la COVID-19 se concentrează pe menținerea porturilor și terminalelor noastre funcționale, acordând prioritate siguranței. În întreaga lume, avem echipe dedicate pentru monitorizarea, implementarea și comunicarea măsurilor care vor asigura circulația bunurilor.

Operațiunile DP World se desfășoară în prezent conform Planului Global de Prevenție și Reacție la Coronavirus, iar la nivelul fiecărei unități de business este implementat un plan de continuitate a afacerii (BCP) personalizat”, ne-a precizat Cosmin.

Plan de continuitate și servicii diversificate

Aceste lucruri le-a permis ca activitatea DP World Constanța să se desfășoare normal și să asigure, la fel ca și în alte țări în care compania este activă, serviciile din portofoliu. Și pe lângă transporturi, compania oferă și o gamă vastă de servicii care facilitează comerțul, precum depozitarea containerelor frigorifice și monitorizarea acestora, mesaje automate în format electronic (EDI), inspecția containerelor, curățarea, spălarea și repararea containerelor.

Continuarea pe: https://start-up.ro/mergem-mai-departe-dp-world-constanta-transport-containere-marfa-portul-constanta/

Pretul graului in portul Constanta a crescut semnificativ in aprilie, pe fondul secetei, dar si a anuntului facut de Rusia cu privire la suspendarea exporturilor pana la 1 iulie, arata Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurala (ICEADR). In primele patru luni ale anului, pretul graului a cunoscut fluctuatii importante. Daca in ianuarie pretul graului DAP Constanta a prezentat o crestere semnificativa, in luna martie a scazut pana la un minim al perioadei de 828,36 lei/tona. O luna mai tarziu, se remarca un avans considerabil, cu un maxim al perioadei analizate de 918,82 lei/tona, cu 3,6% mai mult fata de prima cotatie a anului.

“Majorarea pretului poate fi pus pe seama lipsei precipitatiilor, fiind un motiv de ingrijorare in randul fermierilor, acesta afectand direct randamentul culturilor de grau, dar si pe baza limitarii exporturilor anuntate de Rusia (cel mai mare producator de grau) pana la data de 1 iulie din cauza pandemiei COVID-19, aceasta instituind restrictii pentru asigurarea stabilitatii pietei nationale”, arata specialistii de la ICEADR.

Crestere semnificativa a pretului la grau in portul Constanta, in aprilie

Începând cu data de 15 mai 2020, Curtea de Arbitraj Comercial și Maritim Constanța își va relua activitatea. În contextul actual, privind măsurile de distanțare socială și limitare a răspândirii pandemiei, conducerea instituției a luat măsuri sporite de protecție, astfel că ședințele de judecată se vor desfășura la sediul CCINA Constanța, din bdul. Alexandru Lăpușneanu nr. 185A, în sala mică EuroDobrogea, situată la etajul 2. Având suprafață de 83 mp, aceasta permite distanțarea socială, neexistând niciun risc de aglomerare a sălii de judecată. Se va fixa doar câte un termen de judecată pe zi, cu respectarea orei programate, pentru a permite dezinfecția și aerisirea corespunzătoare a sălii.

Arbitrajul are un mare avantaj, întrucât ședințele de judecată nu sunt publice, sunt confidențiale, la ele participând doar membrii Tribunalului arbitral și reprezentanții părților.

Se pune în vedere părților ca orice înscrisuri să fie transmise electronic, înainte de termenul de judecată. De asemenea, părțile vor trebui să respecte măsurile impuse de autorități, privind purtarea măștii de protecție pe durata ședințelor de judecată.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-curtea-de-arbitraj-comercial-si-maritim-constanta-isi-reia-activitatea-pe-15-mai-2020-402044?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Platforma semi-submersibilă Scarabeo 9, operată de compania italiană Saipem, a părăsit Marea Neagră, după ce a fost angajată la finalul anului trecut de Lukoil și Romgaz să sape o nouă sondă, Trinity, pentru o evaluare suplimentară a rezervelor din zăcământul Trident. Chestionați de Profit.ro, oficialii Romgaz au anunțat că, deși a fost un succes geologic, sonda Trinity nu a confirmat prognozele.

Operațiunile au fost coordonate de Grup Servicii Petroliere (GSP), prima companie autohtonă care a coordonat o campanie de foraj la mare adâncime. GSP a închiriat Scarabeo 9 de la italienii de la Saipem, contra unei sume de 150 de milioane de dolari în vederea efectuării noii campanii de foraj în perimetrul concesionat de Lukoil și Romgaz. ”Desi nu au fost confirmate prognozele privind saturația în gaze a colectoarelor, Sonda Trinity este considerată un succes geologic (au fost descoperite toate cele trei obiective geologice estimate). Operațiunea de abandonare a sondei Trinity s-a realizat conform proiectului și în conformitate cu normele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM)”, a precizat Romgaz.

Sonda Trinity, situată la o distanță de 215 kilometri față de Constanța și la o adâncime a apei de 1.073 metri, a fost forată până la adâncimea de 3.018 metri. Cele două companii deținătoare ale concesiunii zăcământului Trident (Lukoil, cu 87,8% și Romgaz- 12,2% din proiect) susțin că n-au renunțat la descoperirea unui potențial de explorare suplimentar în cadrul acestei concesiuni, în acest sens fiind încheiate contracte de servicii cu companii specializate la nivel internațional, printre care CGG și Schlumberger.

Lukoil și Romgaz afirmă că, în prezent, pe baza rezultatelor recente înregistrate în sonda Trinity, actualizează modelul geologic, prin interpretarea integrată a datelor geologice, geofizice și de foraj. Potrivit acestora, evaluarea pentru determinarea prospectivității generale a concesiunii este realizată prin folosirea ultimilor tehnici din industrie, inversiunea seismică. „După identificarea și evaluarea celor mai atractive prospecte vor fi refăcute calculele economice necesare pregătirii adoptării deciziei de investiții referitoare la continuarea lucrărilor în cadrul perimetrului EX 30 – Trident”, precizează acestea.

Continuarea pe: https://www.profit.ro/must-read/exclusiv-video-foto-platforma-scarabeo-confirmat-prognozele-referitoare-zacamantul-trident-parasit-marea-neagra-romgaz-lukoil-refac-calculele-necesare-adoptarii-deciziei-investitii-19352201

Dacă înainte de declanșarea pandemiei Covid, circa 90% din comerțul internațional de mărfuri se derula pe mare, cu siguranță că, astăzi, ponderea a crescut, având în vedere restricțiile și interdicțiile ce încorsetează transportul rutier și feroviar transfrontalier.

Faptul că omenirea are nevoie mai mult decât oricând de serviciile companiilor de navigație și de munca navigatorilor, nu a fost dublat de o atenție pe măsură din partea statelor lumii. Drept dovadă, în lunile februarie și martie 2020, schimburile de echipaje la nave erau aproape imposibile.

A fost nevoie de presiunea comună a organizațiilor marinarilor și ale armatorilor, de intervenția Organizației Maritime Internaționale pentru ca, începând din luna aprilie, unele state să le acorde navigatorilor statutul de „lucrători esențiali”, aflați în prima linie a luptei cu pandemia, și să permită schimburile de echipaje. Chiar și așa, viața pe mare este mai grea decât oricând, iar repatrierea navigatorilor și înlocuirea lor este extrem de anevoioasă și foarte costisitoare. În aceste condiții, climatul social de la bordul navelor tinde să se înrăutățească.

Barometrul climatului din shipping
The Mission to Seafarers este o organizație caritabilă înființată în 1936. În cei 184 de ani de existență, ea a adus alinare și a acordat sprijin navigatorilor din întreaga lume, aflați în situații disperate.

Organizația este în contact cu numeroase echipaje din flotele lumii și, pe baza informațiilor primite, realizează, trimestrial, un indice privind moralul navigatorilor (Seafarers Happiness Index).

Potrivit raportului dat publicității pe 4 mai 2020, moralul navigatorilor s-a deteriorat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2019. Participanții la sondaj s-au plâns de faptul că, de regulă, marinarii nu sunt lăsați să coboare pe țărm, în timpul escalelor din porturile lumii, fapt ce le afectează starea psihică. Chiar și atunci când este posibilă vizita pe mal, costul ridicat al transportului de la navă la cheu, accesul dificil la mijloacele de transport de pe mal și temerile privind securitatea sanitară îi pot determina să renunțe la intenția de a coborî pe uscat.
În condițiile în care schimburile de echipaje sunt extrem de greu de realizat, efectivele lor au fost reduse la minimum. Ca urmare, coborârea pe uscat, în porturile de escală este imposibilă, întrucât navele ar rămâne fără echipaj de siguranță.

Pe fondul deteriorării moralului și a creșterii stresului, marinarii devin tot mai nemulțumiți, mai irascibili, iar conflictele de la bord sunt tot mai frecvente.

Muncă multă, stres cât încape
Sondajul arată că, din cauza restricțiilor de circulație impuse de pandemie, volumul de muncă al navigatorilor este în creștere, mulți dintre ei fiind nevoiți să rămână la bord peste perioada de îmbarcare prevăzută în contract. Pe de altă parte, navigatorii și-au exprimat temerile cu privire la riscul de a fi infectați de colegii care vin din țară, să îi schimbe.

Combinația dintre volumul de muncă crescut, contractele prelungite și izolarea crescută face ca majoritatea navigatorilor să se simtă stresați, anxioși și epuizați, iar acest lucru poate submina calitatea muncii și respectarea standardelor de securitate și sănătate.

Potrivit raportului, navigatorii au nevoie de mai multă comunicare, iar accesul la internet contribuie la combaterea sentimentului de izolare.

Raportul a fost pus la dispoziția tuturor armatorilor, pentru a lua măsurile potrivite în vederea îmbunătățirii climatului de la bordul navelor.

Structura pe vârste a eșantionului participant la studiu a fost următoarea: 13% aveau vârsta între 16 și 25 de ani; 57% – între 25 și 35 de ani; 23% – între 35 și 45 de ani; 5% – între 45 și 55 de ani; 2% – între 55 și 65 de ani. Cei mai mulți respondenți au fost bărbați – 92%. Au fost reprezentate toate funcțiile de la bordul navelor (6% erau comandanți și 6% mecanici șefi) și toate tipurile de nave (38% dintre respondenți erau îmbarcați pe tancuri, 25% pe bulk carriere, 18% pe portcontainere).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marinarii-cu-moralul-la-pamant-sunt-deprimati-nervosi-si-pusi-pe-harta-402120?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

China este cel mai important partener comercial al Portului Hamburg, iar Hamburg este una dintre porțile principale de intrare în Europa pentru mărfurile chinezești. Orașul german nu este doar un important hub maritim, ci și unul feroviar cu nenumărate conexiuni către și din diferite zone din China.

Noul tren Shandong-Europe Express ce leagă Jinan de terminalul Billwerder din Hamburg a sosit în Germania pentru prima dată pe 30 aprilie. Trenul, ce a avut în componență 41 de containere de 40’ cu mărfuri de valoare – componente pentru turbine, LED-uri, provizii medicale și diferite , a plecat din Jinan, capitala provinciei Shandong, pe 10 aprilie.

Noile plecări din Jinan sunt programate pe 16 și 30 mai. Trenul de marfă este operat de Shandong Hi-Speed Group, ca parte a serviciului Qilu Europe-Asia.

Noul serviciu feroviar între Jinan și Hamburg îmbunătățește rețeaua extinsă de conexiuni feroviare cu portul Hamburg. În 2019, 204 legături feroviare săptămânale au operat între Portul Hamburg și 20 de destinații din China. Changchun, Changsha, Chengdu, Chonqing, Dalina, Ganzhou, Harbin, Hefei, Qingdao, Shenyang, Shenzhen, Shilong, Suzhou, Tianjin, Wuhan, Yiamen, Xi’an, Yiwu și Zhengzhou au fost conectate de Hamburg prin intermediul Noului Drum al Mătăsii, fiind transportate aproximativ 100.000 TEU.

https://www.intermodal-logistics.ro/shandong-europe-express-leaga-hamburg-de-china

Valul de măsuri protecționiste vizând produsele agricole, care a apărut pe măsură ce pandemia de coronavirus se răspândea la nivel global, a început deja să dea înapoi, scrie Bloomberg. Din cele 17 state care au încercat să limiteze exporturile de alimente pentru a-și proteja aprovizionarea internă, aproape jumătate au revenit asupra tuturor sau a unor măsuri, arată un studiu realizat de International Food Policy Research Institute. Printre aceste state se numără și unii dintre cei mai importanți furnizori de cereale, precum Vietnam și România, însă Rusia, cel mai mare exportator mondial de grâu, a lăsat nemodificate interdicțiile, scrie Agerpres.

Îngrijorările imediate privind lipsuri în aprovizionarea cu alimente s-au calmat în multe părți ale lumii în condițiile în care lanțurile de aprovizionare funcționează în continuare în pofida izolării. Între timp, chiar și restricțiile care au fost în funcțiune o perioadă scurtă de timp au dus la produse alterate și nave blocate. În aceste condiții, o serie de organisme precum Națiunile Unite au făcut un apel împotriva unor măsuri care ar putea afecta securitatea alimentară și crește prețurile. „Nu a existat un motiv pentru a avea stocuri mai mari. În cel mai bun caz, aceste măsuri au afectat doar țările respective”, subliniază Abdolreza Abbassian, economist la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Multe guverne au fost încurajate să relaxeze restricțiile după ce au evaluat rezervele globale și au primit asigurări că vor exista oferte suficiente, susține la rândul său Joseph Glauber, cercetător la IFPRI. Rusia, care nu a eliminat cotele la export, rămâne o excepție iar orice probleme provocate recoltelor de vremea nefavorabilă ar putea însemna că și alte restricții vor fi reintroduse.

https://www.profit.ro/bloomberg/interdictiile-privind-exporturile-de-alimente-sunt-retrase-pe-fondul-diminuarii-ingrijorarilor-19353351

Ungaria discută cu câțiva jucători globali de pe piață potențiala achiziționare de gazele naturale lichefiate (LNG) prin intermediul terminalului din Croația, care va fi operațional din ianuarie, a afirmat marți ministrul de Externe Peter Szijjarto, într-o postare pe Facebook, transmite Reuters. Szijjarto a spus că a discutat cu ministrul Energiei din Croația, Tomislav Coric, care l-a asigurat că, în pofida situației actuale dificile, mult întârziatul terminal LNG va fi operațional din ianuarie 2021, scrie Agerpres.

Primele livrări de gaze naturale rusești destinate să ajungă în Ungaria prin conducta TurkStream ar putea să aibă loc la finalul lui 2021 sau începutul lui 2022, declara recent secretarul de stat pentru Energie din Ministerul Inovației și Tehnologiei din Ungaria, Peter Kaderjak.

Acesta a subliniat că, în prezent, Ungaria poate achiziționa gaze naturale din Austria, unde ajung gaze naturale atât din sud, de exemplu din Africa de Nord, cât și din nord, de exemplu din Norvegia. Cealaltă alternativă sunt gazele naturale lichefiate care ajung în Europa prin mai multe terminale. Peter Kaderjak a spus că gazele naturale lichefiate ar putea ajunge pe piața ungară grație terminalului din Croația

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/vecini/ungaria-vrea-sa-cumpere-din-2021-gaze-naturale-lichefiate-din-croatia-19353339

Plenul Senatului a modificat, marți, prin vot online, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul introducerii unei noi categorii de persoane care poate ieși anticipat la pensie, fără a fi penalizată, respectiv pentru lucrătorii din sectorul de construcții nave care își desfășoară activitatea în următoarele domenii: control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, șablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătușerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj.

Stagiul complet de cotizare pentru această categorie va fi de 30 de ani, iar vârsta minimă de pensionare va fi de 53 de ani pentru femei și 55 de ani pentru bărbați.

Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul PSD Lucian Eduard Simion, căruia i s-a alăturat și deputatul constănțean al PSD, Radu Babuș.
„Riscurile la care se expun angajații din șantierele navale sunt unele semnificative în comparație cu alte sectoare economice. Riscul de alunecare și cădere, riscul de explozii sau scurt circuite care pot genera arsuri constituie riscuri zilnice, considerate a fi comune pe șantierele navale, însă nu și cele mai grave. Riscul apariției bolilor articulare, cervicale, lombare pe fondul desfășurării activității în spații extrem de înguste în anumite cazuri, azbestoză și mezoteliomul (cancer al pleurei) reprezintă unele dintre cele mai importante riscuri cu care se confruntă salariații din șantierele navale, în condițiile inhalării de azbest sau de alte diferite gaze utilizate în construcția sau reparația de nave, mai ales în cazul operațiunilor care presupun sudura sau lucrul în spații înguste și închise specifice unor activități precum polizare, șablare sau vopsitorie. Starea de sănătate a forței de muncă din sectorul construcții nave se degradează, aceasta devenind una precară pe fondul unor condiții de muncă grele”, se arată în expunerea de motive, disponibilă integral AICI!

Propunerea legislativă merge la Camera Deputaților în calitate de for decizional.

https://tomisnews.ro/se-reduce-varsta-de-pensionare-pentru-muncitorii-din-sectorul-de-constructii-nave/

Comitetul pentru transport si turism al Parlamentului European a confirmat recent acordul ministrilor transporturilor din UE privind Regulamentul electronic de informatii in transportul de marfa (eFTI). Noile reglementari ar trebui sa fie aplicate pe deplin de toate tarile Uniunii Europene cel tarziu pana in 2025 si vor obliga autoritatile statelor membre sa accepte dovada electronica a respectarii mai multor reguli UE privind transportul rutier de marfuri. Legislatia stabileste un cadru armonizat de trecere de la documentele pe hartie la cele electronice, dar si reguli de interoperabilitate pentru furnizorii de platforme electronice.

Aceasta va avea impact asupra comunicarii dintre companii si institutiile statului, dar si a comunicarii dintre companii in cazul in care anumite date sunt folosite pentru a dovedi conformitatea cu legislatia UE. De exemplu, va include datele formularelor e-CMR folosite pentru a dovedi respectarea regulilor de cabotaj. Potrivit IRU, solutiile digitale vor ajuta la reducerea suplimentara a costurilor si a timpului, dar joaca, de asemenea, un rol esential pentru a asigura distantarea sociala, deoarece manipularea documentelor pe hartie poate fi redusa semnificativ. IRU a participat activ la Forumul de transport digital si logistica al Comisiei Europene (DTLF), principalul forum dintre factorii de decizie si partile interesate in pregatirea acestor noi reguli.

Conform evaluarii de impact a Comisiei, sectorul transportului si logisticii de marfuri ar trebui sa beneficieze de reduceri de costuri de 20-27 de miliarde de euro pana in 2040, dintre care circa 60% ar trebui sa se adreseze direct companiilor de transport rutier.
Principalele avantaje ale acestor noi reguli sunt reducerea birocratiei, un schimb mai rapid si mai precis de informatii intre diferitele parti ale lantului logistic si intre companii si autoritati, aplicarea mai eficienta a legislatiei pe baza pe informatii, costurile mai mici si o mai mare transparenta, dar si o armonizare mai buna intre statele membre UE.

Potrivit IRU, actuala criza Covid-19 demonstreaza importanta solutiilor digitale in lantul logistic. Comisia Europeana recomanda cu tarie statelor membre sa abandoneze documentele pe hartie si sa adopte schimbul digital de informatii pentru a reduce riscul de contaminare.
Noile reguli raspund cerintelor solicitate de IRU si de membrii si partenerii sai pentru digitalizarea sectorului de transport rutier. IRU va continua sa monitorizeze punerea lor in aplicare in acord cu normele UE si conventiile internationale existente, inclusiv CMR, iar aplicarea legislatiei va oferi interoperabilitate intre solutiile existente sau cele dezvoltate. IRU solicita, de asemenea, sa fie garantata confidentialitatea datelor si sa fie implementate reguli cu privire la aspecte precum accesul la date, stocarea, utilizarea si agregarea, in paralel cu adoptarea noii legislatii UE. In acest sens, IRU a organizat la inceputul acestui an Forumul partilor interesate privind datele, initiativa ce aduna lideri din industrie si isi propune sa prezinte propuneri privind reglementarea guvernantei datelor si sa abordeze lacunele actuale prin interventii legislative.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15760-pana-in-2025-vor-disparea-documentele-pe-hartie-din-transportul-rutier.html

Grecia va obţine în 2020 doar o mică parte din veniturile estimate din privatizări deoarece criza provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) a forţat autorităţile să amâne planificatele vânzări de active pentru a evita ofertele scăzute, transmite Reuters, potrivit Agerpres.Autorităţile de la Atena se aşteaptă ca veniturile din privatizări să se situeze anul acesta între 350 şi 400 milioane de euro, a declarat pentru Reuters şeful Agenţiei de privatizare, Aris Xenofos, mult sub ţinta iniţială de 2,4 miliarde de euro.

Până la finalul anului, ar urma să se finalizeze contractul de leasing pentru fostul aeroport din Atena, cunoscut ca proiectul Hellenikon, pentru 300 milioane de euro.

Alte licitaţii au fost abandonate pentru a se evita o evaluare scăzută a proiectelor, pe fondul turbulenţelor de pe pieţe şi a încetinirii economiei globale.
Anul acesta ar fi urma să fie vândută o participaţie de 30% în cel mai mare aeroport al ţării, reţeaua de gaze naturale DEPA şi o participaţie majoritară în furnizorul de gaze DEPA Commercial.

„În acest moment turbulenţele de pe pieţe ar fi în mod inevitabil reflectate de ofertele pe care le-am primi”, a declarat Xenofos. Acesta a adăugat că şi măsurile de distanţare socială afectează privatizările, deoarece în mod normal ar fi nevoie de vizite şi întâlniri la obiectivele vizate.

Autorităţile de la Atena se aşteaptă în acest an la un declin al economiei între 4,7% şi 8,9%.
Conform unui document al Agenţiei pentru Privatizare din Grecia (HRADF) consultat recent de Reuters, Grecia intenţionează să vândă participaţii majoritare la patru porturi, ca parte a planului convenit cu creditorii săi după încheierea în 2018 a celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară.

https://www.bursa.ro/grecia-amana-vanzarile-de-active-din-cauza-pandemiei-86745934