Finalizarea primei faze a proiectului BRUA şi trecerea la implementarea celei de a doua, linia de cale ferată Constanţa – Gdansk şi traseul rutier transeuropean Via Carpatia, sunt proiecte strategice pentru România, care au nevoie de finanţare substanţială şi, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum şi fondurile anunţate de Statele Unite ale Americii, a declarat luni preşedintele Klaus Iohannis.
”Iniţiativa celor Trei Mări va contribui în perioada post-pandemie la redresarea economică, prin dezvoltarea conectivităţii între statele din regiunea noastră. De altfel, obiectivul principal al României este implementarea proiectelor strategice de interconectare, un pas important fiind finalizarea primei faze a proiectului de transport gaze naturale – aşa numitul proiect BRUA şi trecerea la implementarea fazei a doua. În domeniul transportului, am ţinut să subliniez importanţa deosebită din punct de vedere economic şi strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanţa şi Gdansk, precum şi a traseului rutier transeuropean Via Carpatia”, a declarat preşedintele după ce a participat la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, organizat de Estonia în format videoconferinţă.

Iohannis a subliniat că aceste proiecte strategice pentru România au nevoie de finanţare substanţială şi, de aceea, pe lângă resursele financiare provenite din Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, ar trebui utilizate fonduri guvernamentale, fonduri europene, precum şi fondurile anunţate de Statele Unite ale Americii.

”În pofida dificultăţilor generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acţiune pentru perioada următoare”, a conchis Klaus Iohannis.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa îşi propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creşterea convergenţei reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii; precum şi întărirea relaţiei transatlantice, prin stimularea prezenţei economice a Statelor Unite ale Americii în regiune.

https://www.news.ro/politic-extern/iohannis-dupa-participarea-summitul-initiativei-celor-trei-mari-finalizarea-primei-faze-proiectului-brua-linia-cale-ferata-constanta-gdansk-traseul-rutier-transeuropean-via-carpatia-proiecte-1922405519242020101919519074

În primele nouă luni ale anului 2020, inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut, pentru deficiențe, un număr de 177 de nave. În același interval de timp din anii precedenți, numărul navelor reținute avusese următoarea evoluție: în 2015 – 318 nave, în 2016 – 135 nave, în 2017 – 173 nave, în 2018 – 172 nave, iar în 2019 – 112 nave.

Diminuarea numărului detențiilor cu peste 44,34% în decurs de șase ani demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă a început să dea roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de „coșciugele plutitoare”, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.

Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.

În intervalul ianuarie – septembrie 2020, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 91 nave, fiind urmate de: Ucraina cu 60 nave, Turcia cu 11 nave, România cu 5 nave, Georgia cu 5 nave și Bulgaria cu 5 nave.

Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate, în special, sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova, Sierra Leone, Tanzania și Insulele Comore.

Mai puține nave sub standard

Numărul navelor reținute în porturile românești s-a redus abrupt, cu 91,52% într-un interval de șase ani, după cum urmează (datele se referă la primele nouă luni din fiecare an): în 2015 – 59 nave; în 2016 – 50 nave; în 2017 – 47 nave; în 2018 – 20 nave; în 2019 – 20 nave; în 2020 – 5 nave.

Această impresionantă dinamică demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au produs efecte, acestea evitând tot mai mult porturile României.

Navele reținute de inspectorii români de Port State Control în anul 2020 sunt următoarele:

În portul Constanța –
– bulk carrier-ul „Laurus” (cu capacitatea de 3.068 tdw, construit în 2009, pavilion Panama);
– cargoul „Lady Abeer” (cu capacitatea de 3.504 tdw, construit în 1983, pavilion Togo);

În portul Constanța – zona Midia –
– livestock-carrier-ul (nava pentru transportul animalelor vii) „Uranus II” (cu capacitatea de 4.123 tdw, construit în 1989, pavilion Sierra Leone),;
– cargoul „Deniz S” (cu capacitatea de 4.281 tdw, construit în 1981, pavilion Tanzania);
– cargoul „Yu Chang” (cu capacitatea de 23.132 tdw, construit în 2003, pavilion Liberia).

Mai toate navele au fost reținute pentru deficiențe tehnice și lipsa unor dotări obligatorii pentru siguranța navigației. În unele cazuri, la acestea s-au adăugat neconformitățile privind: documentele echipajului, condițiile de muncă și viață de la bord și plata salariilor.

Un nou regim de inspecții
Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.

Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.

Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-se-face-curatenie-pe-marea-neagra-autoritatile-portuare-retin-cosciugele-plutitoare-414287

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA repară liniile de cale ferată din Portul Constanța Valoarea achiziției este estimată la peste 2 milioane de lei În secțiunea „Documente” puteți vizualiza anunțul de participare Ofertele se trimit până pe 11 noiembrie

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru recondiționarea mai multor linii de cale ferată din administrația sa.

Astfel, licitația intitulată „Lot 1: „RK la liniile CF Linia 1 și Linia 2 Digul de Nord pe o lungime de 594 m‟ (proiectare și execuție) și Lot 2: „RK pasaje de trecere la nivel cu liniile CF nr. 1, 2, 3 din Zona Liberă‟ (proiectare și execuție)” are ca termen limită pentru depunerea ofertelor data de 10 noiembrie 2020, iar valoarea estimată a achiziției se ridică la valoarea de 2.255.922 lei.

Licitația are următoarele scopuri: Lot 1- CN APM SA Constanța deține în proprietate dispozitivul feroviar amplasat pe LFI CN APM SA Constanța Digul de Nord format din: Linia 1 care pornește de la ultima joantă a schimbătorului de cale 237 (proprietate CFR SA) considerată km 0+000 al liniei până la opritorul fix OP1 situat la km 2+106,80. Lungimea constructivă (totală) a liniei este 2106,80 ml și are în compunere 3 (trei) curbe și o trecere la nivel cu calea ferată. Linia 2 care pornește de la ultima joantă a shimbătorului de cale nr.1situat la km 0+661,61 până la schimbătorul de cale nr.2 situat la km 1+387,62. Lungimea constructivă (totală) a liniei este 759,23ml și are în compunere 3 (trei) curbe și o trecere la nivel cu calea ferată. Curbele liniilor 1 și 2 Digul de Nord prezintă uzură la partea superioară a șinei și coroziune la partea inferioară, prindere necorespunzatoare a șinei de traverse, ecartament lărgit piatră spartă colmatată cu pământ și reziduri de cereale. Datorită creșterii traficului de cereale în anul 2019-2020 care se ridică la aproximativ 70 vagoane/5600 tone brute/24 ore, portanța liniei a scăzut și din cauza materialelor uzate din suprastructură, prin lucrările de întreținere periodice ale liniei nu se mai pot menține în toleranțele admise de Instr.314, fapt care a condus la incidente feroviare. Pentru aducerea curbelor de la liniile 1 si 2 liniei cf în parametrii tehnici de funcționare sunt necesare următoarele lucrări: refacerea stratului de repartiție, înlocuirea stratului de piatră spartă CF de sub talpa traverselor, înlocuirea traverselor de lemn cu traverse de beton noi, înlocuirea șinelor tip 49 uzate cu șina tip 49 semibună, înlocuirea materialului mărunt de prindere; montajul unor dale din beton noi. Conform normativeleor CFR (Instructia 300 si 314), pentru defectele constatate se impune realizarea unei reparații capitale la aceste curbe, respectiv înlocuirea tuturor traverselor din lemn cu traverse din beton cu supralargire, a materialului mărunt de prindere, a dalelor din beton. Lot 2 – CN APM S.A. Constanța deține în proprietate dispozitivul feroviar amplasat in Zona Libera, format din 2 linii de racord și 3 linii ce permit accesul garniturilor de tren în incinta zonei libere. Pe liniile cf 1ZL, 2ZL si 3 ZL la intersecșia cu drumul de acces incintă Terminal Ferry Boat și drumul perimetral din incinta Zonei Libere sunt amplasate 3 treceri la nivel cu calea ferată cu o lungime totală de 144ml. Cele 3 treceri la nivel pe o lungime cumulata de 74 ml prezintă defecte tehnice majore ce nu pot fi remediate în cadrul lucrărilor de întreținere (traverse beton fisurate, material de prindere corodat, dale din beton deteriorate în proporție de 80%, dislocate și cu armature la vedere). Pe lungimea cumulată de 70 ml starea pasajelor este bună, necesitând lucrări de rearanjare a dalelor și ridicarea la nivelul șinei. De asemenea, se propune reabilitarea părții carosabile dintre cele 3 linii prin eliminarea dalelor existente, turnarea de beton și refacerea jgheabului de preluare a apelor din platformă. Pentru desfășurarea în condiții optime a circulației auto și feroviare, în conformitate cu normativele CFR (instrucția 300 si 314), pentru defectele constatate se impune realizarea acestor lucrări de reparații.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/mai-multe-linii-de-cale-ferata-din-portul-constanta-intra-in-reparatii-731468.html

Poliția Rutieră asigură însoțirea vhiculului cu depășiri, potrivit IGPR. În Galeria Foto a articolului puteți vedea mai multe imagini surprinse cu utilajele.

Până pe data de 24 octombrie 2020, două transporturi agabaritice se vor deplasa spre Poarta 7 a Portului Constanța, fiind vorba despre utilaje pentru industria chimică.

Iată datele oficiale transmise de Centrul InfoTrafic din IGPR:

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că, potrivit C.N.A.I.R., în perioada 19.10.2020 – 24.10.2020 se vor desfășura două transporturi agabaritice (utilaje pentru industria chimică) pe traseul: Buzău – DN2B – Spătaru – DN2 – Urziceni – DN2A – Slobozia – Țăndărei – Giurgeni – Ovidiu – A4 – Constanța – Poarta 7.

Lățimea maximă a vehiculelor este 8,07 metri, viteză de deplasare urmând a fi adaptată condițiilor de trafic (în conformitate cu O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, viteza maximă de deplasare a vehiculelor cu depășiri este de 70 km/oră).

Etapele de desfășurare a transporturilor sunt stabilite de Poliția Rutieră, care asigură însoțirea vehiculului cu depășiri. Transportul nu se va desfășura în perioadele și pe sectoarele de drum pe care sunt semnalate fenomene meteorologice periculoase.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/utilaje-pentru-industria-chimica-se-indreapta-spre-portul-constanta-transporturi-agabaritice-731492.html

Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat din sectorul gazelor naturale Gazprom, a majorat cu 72% capitalul social al subsidiarei sale românești specializate în operațiuni de alimentare cu combustibil a navelor (bunkeraj) din Marea Neagră în portul Constanța, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, pe care a preluat-o în urmă cu circa 7 ani. Astfel, Gazpromneft Marine Bunker LLC din Federația Rusă, entitate controlată de Gazpromneft, a adus recent 12,645 milioane lei la capitalul firmei constănțene, acesta crescând de la 17,505 la 30,15 milioane lei. Anul trecut, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA și-a redus pierderile cu peste 81%, de la 3,63 milioane lei la doar circa 685.000 lei, în vreme ce cifra de afaceri a companiei a urcat cu 89%, la 414,72 milioane lei.
Gazpromneft a preluat în 2013 operațiunile de bunkeraj de la Constanța ale grupului Unicom Holding, deținut de familia Iavorski, a fostului ministru al Energiei din Republica Moldova Constantin Iavorski. Gazpromneft Marine Bunker Balkan operează în portul Constanța două vase de bunkeraj, un vas de stocare de carburanți cu capacitate de 4.000 de tone și 2 barje. De asemenea, are închiriată o capacitate de depozitare de 1.500 de tone la operatorul român de stat Oil Terminal. Combustibilul naval este adus de la rafinăriile Gazpromneft din Rusia și Serbia. În afara Rusiei, pe lângă Constanța, Gazpromneft mai derulează operațiuni de bunkeraj la Marea Baltică, în porturile Tallinn (Estonia) și Riga (Letonia).

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/divizia-petroliera-a-gazprom-a-majorat-semnificativ-capitalul-subsidiarei-sale-romanesti-de-bunkeraj-din-portul-constanta-19512515

Proiectul Rail-2-Sea este de foarte bun augur și va spori atractivitatea Portului Constanța pentru țările CEE, consideră oficialii Grupului Grampet – Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi din Europa de Sud-Est.

”În contextul reconfigurării lanțurilor de aprovizionare la nivel global, vorbim deja despre noi paliere de transport, cel mai notabil și cu potențial enorm pentru România fiind proiectul Rail-2-Sea, anunțat recent de Excelența Sa Adrian Zuckerman, Ambasadorul Statelor Unite la București”, spune Gruia Stoica, președintele Grupului Grampet.

Oficialii Grupului Grampet consideră că modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere ce conectează porturile Gdansk și Constanța și, implicit, frontierele de sud ale României, va conduce la crearea unui nou culoar de tranzit pentru mărfurile din Scandinavia ce au ca destinație sudul Europei/Turcia, respectiv Orientul Mijlociu. ”Un alt aspect deloc de neglijat este faptul că această modernizare va crește atractivitatea portului Constanța față de porturile de la Marea Nordului, respectiv Adriatica pentru clienții din Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia și sudul Poloniei”, adaugă Sorin Chinde, vicepreședintele Departamentului de Transport la nivel de grup.

În contextul epidemiologic și economic actual, operatorul revine treptat la nivelul operațional anterior pandemiei și își aliniază strategia la schimbările care au intervenit în ultimele luni. ”Primele șase luni ale anului au însemnat pentru divizia de transport de marfă o scădere de 12% a volumului de activitate și, implicit, o scădere similară a cifrei de afaceri față de anul 2019. Traficul s-a ameliorat ușor în trimestrul al treilea, cu o scădere notabilă însă pe unul dintre cele mai importante segmente de marfă, respectiv cel al cerealelor. Estimările noastre privind volumele de transport și cifra de afaceri pentru 2021 sunt similare cu cele din acest an. Putem spune că industria de profil și acea parte a economiei care folosește transportul feroviar s-au învățat să trăiască cu acest virus”, a explicat Sorin Chinde.

În același timp însă, strategia de consolidare la nivel european este întârziată de restricțiile de călătorie impuse în această perioadă.
„Chiar și după opt luni de pandemie, analizele noastre interne confirmă că decizia de extindere în alte țări din Europa, respectiv Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Slovacia, Cehia, Belgia și Olanda, este în continuare bine fundamentată, iar acest lucru ne dă încredere să continuăm”, a conchis Gruia Stoica.

Proiectul Rail-2-Sea, susținut de Statele Unite

Ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, a anunțat pe 10 octombrie că un uriaș proiect de infrastructură ar putea începe în curând în România: o autostradă și o linie de cale ferată Constanța-Gdansk.

”Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, a declarat Adrian Zuckerman, vineri, la Washington, în alocuțiunea rostită cu ocazia semnării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite, care a avut loc la Departamentul Energiei.

”România, împreună cu Polonia, reprezintă aliați esențiali în apărarea Flancului Estic al Europei împotriva agresiunii Rusiei”, a subliniat ambasadorul Zuckerman.

Grupul Grampet: proiectul Rail-2-Sea va spori atractivitatea portului Constanța

Asociația piloților maritimi „Euxin Pilot”, Asociația piloților maritimi independenți „Tomis” și Asociația piloților maritimi „Trident” au organizat ieri, 15 octombrie 2020, o acțiune de protest în fața sediului Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, pentru a-și exprima dezacordul față de preluarea serviciului de pilotaj maritim în administrarea statului.

Printr-un memoriu adresat conducerii CNAPMC, cele trei organizații profesionale acuză compania că a evitat dialogul, că „a acționat în interesul unor grupuri de interese străine nouă, piloții maritimi” și de „lipsa unei viziuni în ceea ce privește modalitatea de creștere a siguranței serviciului (de pilotaj – n.n.) pe termen scurt și mediu”.

Asociațiile piloților atenționează că vor continua acțiunile de protest și, pe viitor, se vor adresa doar conducerii Ministerului Transporturilor.

CNAPM a răspuns printr-un comunicat de presă în care se afirmă:
„Preluarea serviciului de pilotaj de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, de la 1 ianuarie 2021, este o soluție luată în baza legii și, în același timp, o măsură eficientă din punct de vedere al siguranței navigației.
În porturile europene, serviciile de pilotaj sunt considerate servicii de interes public, care nu pot fi supuse unui sistem concurențial și sunt asigurate de administrațiile portuare sau o asociație profesională UNICĂ.

La stabilirea acestei soluții s-au avut în vedere și preocupările exprimate de European Maritime Pilots Association (EMPA), precum și reglementările Capitolului II din Regulamentul Uniunii Europene 352/2017, prin care serviciul public de pilotaj a fost exceptat de la aplicarea regulilor concurențiale.

Totodată, din analizele efectuate până în prezent, a rezultat faptul că prestarea serviciului de pilotaj de către administrația portuară prin corpul propriu de piloți va conduce în principal la creșterea calității serviciului, dar și la scăderea costurilor și, în final, la creșterea atractivității porturilor românești pe piața transporturilor de mărfuri.

Actul legislativ care va fi aplicat din 1 ianuarie 2021 a fost supus dezbaterii publice, dezbatere la care au participat, alături de reprezentanții Ministerului Transporturilor, ai Consiliului de Supraveghere din domeniul naval, din cadrul Consiliului Concurenței, ai administrațiilor portuare și reprezentanții asociațiilor piloților și cei ai Constanța Port Business Association, iar prevederile acestuia nu au fost contestate.

Din experiența ultimilor ani, precum și în urma analizelor efectuate de specialiști, a rezultat faptul că, în condiții de concurență a serviciilor de pilotaj, siguranța navigației are de suferit, iar piloții trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza securitatea și sustenabilitatea ecologică a serviciului, competiția în pilotaj împiedicând realizarea unui serviciu eficient și crescând costurile totale ale acestuia.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța are capacitatea de a realiza acest serviciu în condiții de eficiență, să asigure continuitatea prestării serviciilor de pilotaj și stabilitatea locurilor de muncă ale piloților. Menționăm că a fost lansată procedura de recrutare și selecție a personalului pentru desfășurarea activități de pilotaj maritim, fiind scoase la concurs 60 de posturi de pilot maritim (pilot maritim I, pilot maritim II, pilot maritim aspirant) și cinci posturi de dispeceri pentru pilotaj.

CN APM va asigura piloților cele mai bune condiții pentru a-și desfășura activitatea, compania având resurse pentru susținerea acestui serviciu.”
Comunicatul este semnat de prof. univ. dr. ing. Costel Stanca, directorul general al CNAPMC.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-trecerea-pilotajului-maritim-in-administrarea-statului-a-declansat-protestul-asociatiilor-profesionale-414081

În subordinea Ministerului Transporturilor funcționează următoarele entități:
– 15 spitale clinice căi ferate, finanțate din venituri proprii prin sistemul de asigurări sociale de sănătate;
– 3 instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat;
– 4 instituții publice finanțate din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat;
– 7 instituții publice finanțate integral din venituri proprii.

Sub coordonarea și autoritatea Ministerului Transporturilor se află 25 de operatori economici din sectorul feroviar, rutier, naval și aerian.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-iata-ce-cate-institutii-si-companii-sunt-sub-tutela-ministerului-transporturilor-414213

„CMA CGM Jacques Saade” – cel mai mare portcontainer propulsat de gaze naturale din lume, având capacitatea de 23.000 TEU – a stabilit un nou record mondial pentru numărul de containere complet încărcate pe o singură navă. Luni, 12 octombrie, la plecarea din Singapore, vasul avea la bord 20.723 de containere pline.

„CMA CGM Jacques Saade” a intrat în exploatare pe 22 septembrie 2020, îndeplinind serviciul de linie pe ruta Asia – Europa, în flota Grupului CMA CGM.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-record-in-transportul-naval-de-marfuri-containerizate-414150

Criza schimburilor de echipaje din shipping-ul mondial se menține la cote înalte. Potrivit Federației Internaționale a Transportatorilor (ITF) din cauza restricțiilor impuse de statele lumii, pentru a împiedica extinderea pandemiei Covid-19, peste 400.000 de navigatori sunt, la această oră, blocați pe nave, forțați să își prelungească nu doar contractele de muncă, ci și turele de serviciu. Schimburile de echipaje se lovesc de restricțiile de la frontiere impuse de multe dintre guvernele din întreaga lume, precum și disponibilitatea redusă a zborurilor internaționale.

ITF a lansat un apel către armatori, navlositori, companii de management și agențiile de crewing să nu facă presiuni asupra navigatorilor sau să îi constrângă să își prelungească contractele de muncă și să le refuze posibilitatea de a-și exercita dreptul de a nu mai lucra, de a părăsi navele și de a se întoarce acasă.

Federația reamintește guvernelor lumii faptul că transportul maritim este responsabil pentru 90% din comerțul global, de el depinzând dezvoltarea economiilor naționale și pentru prosperitatea globală.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-peste-400-000-de-navigatori-sunt-prizonieri-la-bordul-navelor-414148

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța repară Pasajului Vasile Pistolea Firma va fi aleasă în urma unei licitații publice 130 mii lei este valoarea estimată a achiziției publice În secțiunea „Documente” puteți vizualiza anunțul de participare la licitație
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează o licitație pentru atribuirea unui contract aferent achiziției de servicii de proiectare pentru reparații curente, pasaj rutier denivelat – Vasile Pistolea.

Valoarea estimată a achiziției este de 130.000 lei, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 26 octombrie 2020.

Serviciile de proiectare constau în întocmirea tuturor documentaţiilor necesare realizării lucrărilor de reparaţii curente a Pasajului Vasile Pistolea Port Constanţa Sud aşa cum sunt ele stipulate în caietul de sarcini/specificaţiile tehnice. Durata contractului este de 120 zile, respectiv: Proiectul Tehnic şi Detaliile de Execuţie (PT+DE) precum şi toată documentația necesară pentru executarea Lucrărilor, semnate şi ştampilate de verificatorul de proiecte şi Expertul tehnic pe fiecare pagină.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/pasajul-vasile-pistolea-din-portul-constanta-va-fi-reparat-731299.html

Potrivit datelor oficiale, contractul vizează lucrări de „Amenajare drenaje ape subterane de infiltrații la posturile de transformare din Portul Constanța“. Valoarea totală estimată a contractului este de 200.000 de lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a anunțat că investește 200.000 de lei pentru amenajarea de drenaje pentru apele subterane de infiltrații la posturile de transformare din Portul Constanța.

Anunțul a fost publicat în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluat pe licitatiapublica.ro.

Potrivit datelor oficiale, contractul vizează lucrări de „Amenajare drenaje ape subterane de infiltrații la posturile de transformare din Portul Constanța“.

Conform Descrierii contractului, „obiectul îl constituie amenajarea de drenaje pentru apele subterane de infiltrații și cele supraterane pluviale pentru un număr de 3 (trei) posturi de transformare care fac parte din rețeaua de distribuție a energiei electrice din incinta Portului Constanța“.

Se mai arată în anunț că „lucrările de amenajare drenaje ape subterane de infiltrații la posturile de transformare din Portul Constanța se vor realiza în conformitate cu proiectele elaborate de către ofertant și aprobate în Comisia CTE a CN APM SA Constanța“.

Valoarea totală estimată a contractului este de 200.000 de lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut.

Contractul va fi atribuit prin procedura simplificată.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 30 octombrie 2020, ora 15.00, iar ofertele trebuie să fie valabile până pe data de 30 aprilie 2021.

Deschiderea ofertelor va avea loc tot pe 30 octombrie 2020, de la ora 15.00, în SEAP.

În Secțiunea Document puteți consulta anunțul publicat pe licitatiapublica.ro cu privire la acest contract.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/lucrari-de-200-000-de-lei-la-posturile-de-transformare-din-portul-constanta-731135.html

România a exportat animale vii în valoare de 186,52 de milioane de euro în primul semestru din acest an, în scădere cu aproape 10% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au depăşit 206,68 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.

Cantitatea exportată a fost de 85.428,94 tone în primele şase luni ale anului, cu 16.845,2 tone (16,5%) mai puţină faţă de acelaşi interval de timp din 2019. În primul semestru din 2019 exporturile de animale vii în ţările intra şi extra comunitare au totalizat 102.274,18 tone

Pe de altă parte, importurile de animale vii au fost de 98,77 milioane de euro, în primul semestru din acest an, în scădere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a consemnat o valoare de 99,69 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ în primul semestru din acest an s-au importat peste 31.510,57 tone de animale vii, iar în 2019, semestrul I, aproximativ 34.722,5 tone.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 87,75 milioane de euro în primele şase luni ale anului, însă acesta s-a redus faţă de primul semestru din 2019 cu 18% (106,99 milioane de euro).

În perioada ianuarie-iunie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu 11%, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 968,2 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,74 miliarde de euro în primele şase luni ale anului, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a fost pe un excedent de 781,4 milioane de euro.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/10/17/romania-a-exportat-animale-vii-de-186-52-de-milioane-de-euro-in-primul-semestru–592701

Producţiile de porumb şi floarea soarelui vor scădea la jumătate în acest an, faţă de anii precedenţi, din cauza secetei prelungite, care va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, susţin asociaţiile fermierilor, conform Agerpres.

„Avem la ora actuală 1,2 – 1,3 milioane de hectare afectate sută la sută la porumb şi floarea soarelui. În judeţul Ialomiţa, din 360.000 de hectare cât are tot judeţul 280.000 sunt afectate sută la sută, cu grâu, orz, porumb şi floarea soarelui. Din 440.000 hectare în judeţul Constanţa, peste 300.000 sunt afectate. Avem probleme în bazinele agricole cu potenţial imens, unde se produceau nu numai cereale pentru consum ci şi cele de sămânţă pentru anul următor. Efectele sunt în lanţ şi sunt devastatoare”, afirmă preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, într-o declaraţie pentru Agerpres .

El afirmă că anul acesta recolta de porumb nu va depăşi 9 milioane de tone, iar în cazul culturii de floarea soarelui va exista un deficit imens, care va crea probleme în primăvara anului viitor, pentru că procesatorii nu şi-au putut face stocuri.

„Dacă producţia de porumb a anului trecut a fost supraestimată, iar cea din 2018 a fost mult umflată, anul acesta nu vom trece de 8 – 9 milioane de tone. La grâu suntem undeva la 5 – 5,5 milioane de tone, iar floarea soarelui este un deficit imens, deoarece procesatorii nu şi-au putut face stocurile. Nici din Republica Moldova sau Ucraina nu se poate aduce floarea soarelui pentru că nici acolo nu a fost producţie suficientă şi atunci va fi o problemă undeva din martie – aprilie anul viitor, pentru că stocurile adunate vor ajunge până în primăvara anului viitor, dar până în vară mai este destul de mult. Dacă aveam o medie de 2.500 – 2.700 kg/hectar în anii trecuţi la floarea soarelui, anul acesta vom avea 1.300 – 1.400 kg/hectar media pe ţară. Se preconiza să se însămânţeze 900.000 hectare, dar nu ştim dacă s-a semănat atât. Seceta a distrus o parte din cultură, dar a mai fost şi lipsa tratamentului la sămânţă, în primăvara, pentru dăunătorul Tanymecus – acele nicotinoide despre care vorbim tot timpul – care a făcut ca fermierii să semene şi mai puţină floarea soarelui, renunţând la această cultură în favoarea celei de porumb”, a explicat el.

În opinia sa, seceta va produce în continuare efecte pentru că fermierii nu pot însămânţa, nu au resurse financiare, fiind astfel în pericol şi producţia alimentară a României.

„Fermierii nu vad cu ochi buni ce va fi în anii următori pentru că seceta este cruntă şi continuă să îşi facă efectele: nu se poate însămânţa, nu vom avea producţie, în pericol este şi zootehnia şi producţia alimentară. Este foarte adevărat că va veni marfă din schimburi intra-comunitare, dar să vedem care este calitatea, care este preţul, pentru că, iată, uleiul la raft a luat 25% avans şi probabil şi derivatele din ulei vor avea creşteri”, a menţionat Arion.

În aceste condiţii, fermierii au solicitat autorităţilor declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

„Nu înţelegem de ce ne ferim atât de mult să declarăm starea de calamitate. În acest lanţ trofic al producţiei agricole fermierul şi ferma se află la baza lanţului trofic, dacă distrugem şi facem să dispară fermierul şi ferma şi ceilalţi vor avea de suferit, dar cel mai mult va avea de suferit consumatorul final. Pe de altă parte, ce se întâmplă cu România, şi aşa are o balanţă deficitară, va deveni o zonă unde doar se vor produce cereale? Vom exporta materia primă brută şi vom importa doar produse finite. România nu are dreptul să se dezvolte? Nu trebuie să gândim să dezvoltăm producţia locală şi antreprenorul autohton să supravieţuiască? Trebuie să privim fermierul ca şi un investitor. Noi dacă azi nu sprijinim fermierul, în viitor vom avea probleme pe foarte multe paliere”, a adăugat preşedintele PRO AGRO.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România s-a situat anul trecut pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

România a obţinut în 2019 o producţie de 16,9 milioane de tone de porumb boabe, de pe o suprafaţă de 2,6 milioane hectare, iar randamentul înregistrat a fost de circa 6.500 kg/ha. La floarea soarelui, recolta a fost de 3,45 milioane de tone de pe o suprafaţa însămânţată de 1,3 milioane hectare şi o medie de 2.660 kg/ha.

Situaţiile operative ale Ministerului Agriculturii privind stadiul recoltării la culturile menţionate indică în prezent „anumite reduceri ale randamentelor specifice”, dar valorile sunt provizorii, având în vedere că suprafeţele recoltate până în prezent sunt de circa 87% la floarea soarelui şi circa 50% la porumb.

În data de 15 octombrie, analiştii de la Strategie Grains şi-au redus estimările privind recolta de porumb a Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, ca urmare a verii secetoase din principalele ţări producătoare, potrivit Reuters.

Firma franceză se aşteaptă în prezent la o producţie de porumb de 62,7 milioane de tone în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, mai puţin decât 64,9 milioane de tone luna trecută şi cu 4,7 milioane de tone mai puţin faţă de estimarea din luna august. Revizuirea de luna aceasta a fost cauzată, în special, de diminuarea cu 1,5 milioane de tone a estimărilor privind recolta de porumb a României şi cu 200.000 de tone pentru Franţa.

https://www.bursa.ro/din-cauza-secetei-productiile-de-porumb-si-floarea-soarelui-vor-scadea-la-jumatate-in-acest-an-85339044

Global Vision și Globalworth anunță doi noi chiriași pentru prima fază a proiectului Constanța Business Park. Grupul Maspex, producătorul unor branduri cunoscute pe piața din România, printre care Tymbark, Tedi, Salatini, La Festa, Arnos, Bucovina, La Vitta – și Maracana – operator logistic, cu un istoric de activitate de 20 de ani în România își extind operațiunile cu noi spații de depozitare în Constanța.

Global Vision și Globalworth anu anunțat recent primul chiriaș al parcului business de lângă Portul Constanța – PepsiCo.

“Adăugăm noi parteneri în parcul de business pe care îl dezvoltăm la Constanța, împreună cu Globalworth, ceea ce ne face să accelerăm planurile pentru a doua fază a proiectului Constanța Business Park. Estimăm un grad de ocupare de 100% până la final de an, pentru prima unitate construită.

Este un proiect de pionierat în sectorul de real estate logistic și industrial de clasă A, cu varii funcțiuni, customizabil pentru asigurarea si conferirea celor mai exigente standarde de performanță și calitate, în zona de sud-est a României, a cărui necesitate era acut resimțită, mai ales în acest context în care previziunile din rapoartele specific acestei industrii relevă o creștere a segmentului eCommerce cu 50% în numărul comenzilor plasate și cu aproximativ 38% a volumului acestora. Dovadă pentru nevoia unui astfel de parc de business modern în Constanța sunt acordurile comerciale pe care le-am definitivat la doar 3 luni de la livrarea primei unități”, spune Rusandra Bejan, Head of Operations Global Vision.

Prima unitate logistică din cadrul proiectului mixed-use Constanța Business Park are o suprafață totală de 21.300 metri pătrați.

Maspex Romania, parte a grupului Maspex Wadowice, unul dintre cei mai mari investitori polonezi din România, va avea un spațiu generos de depozitare în cel mai nou parc de business, în proximitatea Portului Constanța.

“Suntem bucuroși că ne vom desfășura activitatea într-un parc logistic modern, construit și accesorizat la cele mai înalte standarde. Partea de depozitare constituie o verigă importantă a business-ului nostru, iar faptul că avem la dispoziție un astfel de spațiu, cu un amplasament avantajos, va constitui cu siguranță un beneficiu”, a declaratGrzegorz Grabowski, Director General Maspex Romania.

Grupul Maspex deține în România patru unități de producție, la Vălenii de Munte, Giurgiu, Timișoara și Vatra Dornei, având aproximativ 1.600 de angajaţi.

Maspex Romania, unul dintre cei mai mari producători de băuturi răcoritoare şi snackuri, investește constant pentru majorarea și modernizarea capacității de producție și a spațiilor de depozitare.

Și Maracana, transportatorul român cu 20 de ani de activitate, a închiriat 2600 de metri pătrați, în proiectul mixed-use Constanța Business Park.

“Am ales Constanța Business Park pentru a eficientiza operațiunile pe care grupul Maracana le derulează în zona de sud-est a țării. Este vorba despre servicii distribuție, livrări de curierat Express, coletărie, încărcări parţiale şi complete în Europa, transport de mărfuri periculoase, transporturi termo şi frigorifice. Pentru Maracana, acest nou depozit, în incinta parcului modern dezvoltat de Global Vision și Globalworth este un pas strategic de creștere a rețelei de distribuție din România, după dezvoltarea primului centru de logistică al companiei, la Timișoara, în urmă cu 4 ani”, spune Eugen Supuran, CEO Maracana.

În luna iulie, Global Vision și Globalworth și au finalizat construcția primei unități de depozitare de 21.300 mp. Potențialul extinderii unității actuale este de până la 100.000 mp, iar a funcțiunii de logistică și industrial fiind de până la 400.000 mp.

https://www.intermodal-logistics.ro/maspex-si-maracana-deschid-noi-centre-de-distributie-in-constanta-business-park

După Ceva Logistics, o altă mare companie de logistică și transport, DSV, introduce o linie regulată între Europa și China pe cale rutieră. Silkway Express va avea un timp de călătorie cuprins între 14 și 18 zile între plecarea camionului și livrarea mărfurilor, cu un serviciu door-to-door. Expedierile, urmărite complet prin GPS, sunt colectate din diferite locații din China în Alashankou, un oraș situat la granița cu Kazahstan, una dintre porțile de acces feroviar și rutier către China. Aici sunt consolidate mărfurile pe camioanele care le duc în Europa.

În Europa, transporturile pot ajunge direct la destinații, iar destinația poate fi schimbată și în timpul călătoriei, oferind astfel o flexibilitate operațională ridicată. DSV, care transportă diferite tipuri de mărfuri, inclusiv periculoase, specifică faptul că, pe parcursul întregii călătorii, vehiculele se opresc în zone sigure și controlate. Clienții pot urmări călătoria în timp real prin intermediul portalului myDSV.

DSV demarează serviciul de transport rutier între Europa și China