Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică prezentat miercuri de Guvernul Orban prevede o serie de investiţii majore pentru dezvoltarea infrastructurii, cu un cost estimativ de peste 60 miliarde euro.

Pe zona rutieră, planul propune finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
Proiectele promise sunt Sibiu – Piteşti (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Piteşti, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borş), Sebeş – Turda, AO:Inelul de Sud Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău şi Podul peste Dunăre de la Brăila.

De asemnea, Guvernul propune conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro ( Sibiu – Piteşti (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni, A3: Ploieşti – Comarnic – Braşov, A7: Ploieşti– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord Bucureşti; Bucureşti – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focşani – Brăila – Galaţi, Măcin – Tulcea – Constanţa; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida).

În domeniul feroviar, sunt prevăzute investiţii în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro, care includ finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.
Proiectele noi de modernizare a căii ferate sunt Ploieşti-Suceava-Dărmăneşti, Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Feteşti, Port Constanţa-Palas, Predeal-Braşov, Centura feroviară a Municipiului Bucureşti, Cluj Napoca-Episcopia Bihor.

Planul include şi lansarea unui tren metropolitan Nădăşelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonţida.
Alte investiţii sunt prevăzute pentru dezvoltarea unor noi magistrale de metrou şi extinderea celor existente (Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani şi Berceni – Linia de Centură Sud).

Este amintit cu această ocazie şi metroul Cluj Napoca, pe ruta Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca.

În sectorul naval, planul prevede investiţii totale de 4,3 mld. euro pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanţa, precum şi investiţii pentru asigurarea navigaţiei pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului .

Pentru sectorul aerian sunt amintite investiţii totale de 2,9 mld. euro, care vizează extinderea şi construirea de terminale pentru pasageri, cât şi de zone cargo.

https://www.zf.ro/business-construct/ce-promite-guvernul-orban-pentru-infrastructura-de-transport-19368285

În ziua de 1 iulie 2020 a fost lansat proiectul „Dionysus”, finanțat din fonduri europene, în cadrul programului transnațional „Dunărea”, a anunțat Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanţa. Proiectul are un buget de 3,6 milioane euro, din care 347.378 euro reprezintă contribuția CNAPMC, iar durata de implementare este de 30 de luni.

Proiectul „Dionysus” este realizat de un consorțiu format din 26 de parteneri din: România (inclusiv Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și CNAPMC), Austria, Slovenia, Ungaria, Croația, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Moldova. Lider de proiect este Pro Danube Romania, o asociație care promovează transportul pe Dunăre.

„Dionysus” se bazează pe rezultatele proiectului „Daphne”, finalizat în decembrie 2018, din care CNAPMC a făcut parte. Obiectivul său principal este transformarea porturilor dunărene în huburi performante, mai bine conectate și integrate, care să facă parte din lanțurile de transport multi și intermodale relevante și care să devină locații preferate pentru dezvoltarea investițiilor în industrie.

CNAPMC va contribui la realizarea majorității activităților prevăzute în proiect, cea mai relevantă implicare fiind participarea la realizarea unor studii în domeniul transportului de containere și digitalizării. Totodată, va coordona realizarea unui Master Plan de infrastructură pentru industria de croaziere fluviale, cu scopul facilitării creșterii durabile a acestui sector.

Proiectul va genera un set de planuri de dezvoltare portuară de-a lungul Dunării, pe baza lor urmând a fi lansate proiecte de investiții cu finanțare europeană, se arată în comunicatul dat publicității.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cnapmc-participa-intr-un-proiect-international-destinat-navigatiei-pe-dunare-406143?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Schimbările tehnologice din industriile mării s-au accelerat. În navigația maritimă, navele autonome se pregătesc să le ia locul celor cu echipaje la bord.
În Japonia, 22 de companii participă la programul de dezvoltare tehnologică administrat de Fundația Nippon. Obiectivul acestuia este proiectarea și construcția navelor complet autonome. În 2021, vor fi testate nave portcontainer fără echipaj, care vor parcurge distanțe lungi, în ape intens circulate. Organizatorii proiectului intenționează ca, până în anul 2025, să înceapă comercializarea navelor autonome.
Navele fără echipaj vor fi dotate cu sisteme complexe, care să cuprindă toate funcțiile necesare exploatării lor în siguranță: navigație automatizată, asistență terestră, manevrare de la distanță, canale de comunicare, inclusiv posibilitatea de a opera nava prin telecomandă, în caz de urgență și multe altele.
În Coreea de Sud, Ministerul Afacerilor Maritime și Pescuitului și Ministerul Comerțului, Industriei și Energiei din Coreea de Sud au anunțat că vor demara un proiect de dezvoltare a tehnologiei de navigare autonomă, bazată pe inteligență artificială.
Guvernul coreean va investi aproximativ 160 de miliarde de woni (circa 118.629.000) în proiect, din 2020 până în 2025, intenționând să dezvolte nave autonome de nivel 3.
Navele autonome sunt de mai multe tipuri. O navă de nivel 2 poate fi controlată de la distanță și are echipaj la bord. O navă de nivel 3 are un echipaj minim, este controlată de la distanță și dispune de capacități de predicție și de diagnosticare a problemelor. La nivelul 4, navele sunt complet autonome, neavând echipaj la bord.
Analiștii din domeniul shipping-ului consideră că navigația autonomă va fi mai performantă din punct de vedere economic și mai sigură, deoarece se reduc costurile cu echipajele și numărul accidentelor cauzate de erorile umane. Se estimează că navele autonome vor fi comercializate în jurul anului 2025 și vor asigura o piață de 155 miliarde de dolari.

x x x
Prima pagină din viitoarea istorie a navelor autonome a fost scrisă anul trecut. Pe data de 6 mai 2019, o navă comercială din aluminiu, cu lungimea de 12 metri, a plecat din Marea Britanie, a traversat Canalul Mânecii și, a doua zi, la ora 9 dimineața, a ajuns în portul Ostend din Belgia. Întreg voiajul a durat 22 de ore.
Vameșii belgieni au găsit la bordul vasului o cutie de stridii, care fuseseră pescuite la Essex (Anglia). În rest, nimic, nici măcar echipaj.
Evenimentul a intrat în istoria omenirii, fiind prima operațiune de transport comercial autonomă. Dar trebuie să știți că, de la plecare până la sosire, nemaivăzuta navă a fost urmărită, cu foarte mare atenție, de patru persoane aflate într-un centru de control din Tollersbury, Essex, unde se află sediul central al companiei Hushcraft, cea care a proiectat și a realizat vasul.
Acesta este dotat cu un motor diesel hibrid, generatoare electrice, legături prin satelit, camere CCTV și termice, un sistem de identificare automată pentru a avertiza navele ce se apropie de poziția sa și multe altele.

x x x
Trecerea flotelor lumii de la navele cu echipaje la navele autonome va fi un proces lung, cu multe victime. Printre acestea vor fi milioanele de navigatori din întreaga lume, dar și sutele de șantiere navale care nu vor face pasul spre construcția navelor autonome. Este de așteptat ca, în viitor, dominația industriei navale a țărilor Extremului Orient să crească și mai mult, pentru că investesc masiv în noile tipuri de nave.
Victime vor fi, de asemenea, instituțiile de învățământ marinăresc, autoritățile portuare, agențiile de crewing, firmele care execută servicii de siguranța navigației (remorcaj, pilotaj) și cele care fac aprovizionarea navelor.
De la navele comerciale fără echipaje se va face ușor pasul spre dotarea Forțelor Navale ale statelor lumii cu nave de război autonome. Dronele militare vor brăzda nu doar cerul, ci și mările și oceanele lumii. Doar navigația de croazieră nu va abandona tradiția, pentru că altfel și-ar pierde farmecul și clienții.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-fara-echipaje-vor-incepe-sa-fie-vandute-pe-piata-pana-in-2025-406145?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Națională „Administrație Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru achiziționarea de servicii de asigurari medicale private pentru personalul companiei.
Valoarea totală estimată este de 4.048.880 lei.

Descrierea contractului Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta intentioneaza să achizitioneze servicii de asigurări medicale private pentru personalul companiei, inclusiv pentru personalul din sistemul de conducere și dupa caz pentru coasigurații (dependenții) acestora, în cazul în care se opteaza pentru asigurarea acestora. Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime SA Constanta achizitioneaza servicii de asigurări medicale private în conformitate cu prevederile Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, a Normelor metodologice privind asigurările voluntare de sănătate aprobate prin Ordinul nr. 1/ 22 februarie 2007 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, ale Codului Fiscal si ale Contractului Colectiv de Munca aplicabil.

Prin contractul de asigurare, Achizitorul sau Contractantul asigurării se obliga să platească o primă Asiguratorului iar acesta se obliga, ca la producerea riscului asigurat, să asigure accesarea serviciilor medicale acoperite, să platească furnizorului de servicii medicale sau Asiguratului, după caz, despăgubirea, în limitele și termenele convenite. Serviciile medicale asigurate sunt complementare serviciilor medicale acoperite prin sistemul asigurărilor de stat. Asigurarea va acoperi și consecințele unor afecțiuni pre-existente pentru care există recomandări medicale de efectuare a unor servicii medicale care fac obiectul contracului, în perioada de valabilitate a acestuia. Autoritatea contractanta va raspunde in mod clar si complet tuturor solicitarilor de clarificare/informatiilor suplimentare pana in a 10-a zi inainte de termenul limita de depunere a ofertelor. Numarul de zile pana la care se pot solicita clarificari inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor: 15.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 03.08.2020, ora 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-achizitioneaza-servicii-de-asigurari-medicale-private-pentru-personal-document-722982.html?print

Autoritatea Navală Română (ANR) cumpără șalupe multifuncționale – 2 bucăți. Autoritatea Navală Română organizează licitație publică pentru furnizarea de nave (șalupe multifunctionale) în România – 2 bucăți – în cadrul proiectului: „Improvement of the transport safety in the common Bulgarian-Romanian stretch of the Danube river through development of the emergency response by cross-border cooperation (Siguranța transportului naval pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării prin îmbunătățirea răspunsului în cazul situațiilor de urgență cu ajutorul cooperării transfrontaliere).

Valoarea totală estimată este de 6.847.776 lei, fără TVA.

Descrierea contractului Autoritatea contractantă dorește să achiziționeze două nave de tip șalupe multifuncționale pentru România, pentru efectuarea intervențiilor specifice activității ANR în zona 3 a sectorului apelor României și Bulgariei, în cadrul proiectului: „Improvement of the transport safety in the common Bulgarian-Romanian stretch of the Danube river through development of the emergency response by cross-border cooperation (Siguranța transportului naval pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării prin îmbunătățirea răspunsului în cazul situațiilor de urgenta cu ajutorul cooperarii transfrontaliere)”, acronim proiect „Danube Safety Net”.

Proiectul este realizat de Autoritatea Navala RomAna – ANR, în calitate de partener de proiect 2, in parteneriat cu Administratia Maritima din Bulgaria (Bulgarian Executive Agency „Maritime Administration”) – EAMA, în calitate de partener de proiect 1 și totodata lider de proiect si este finantat prin programul Interreg V-A RomAnia-Bulgaria 2014-2020.
Persoanele ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante Dumitrache Cosmin Laurentiu – director general; Calboreanu Tiberiu Constantin – director general adjunct; Zanfir Laurentiu – director Directia inspectii siguranta si securitate navala; Calintaru Cristina – director Directia economica; Musat Raluca-Alina – sef Serviciu investitii achizitii publice; Radu Florin – inspector sef Inspectoratul Tehnic Constanta; Papp Roxana – sef Serviciu financiar contabilitate bugete tarife; Ursache Gilda-Veronica – sef Birou contabilitate; Vasilescu Naiden Gabriela-Andreea – sef Birou juridic si contencios; Fratila Mihai – Victor – Compartiment MFE; Artenie Tatiana – Silvia – Serviciu investitii achizitii publice; Soare Teodora – Birou juridic si contencios.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 05 august 2020, ora 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/licitatie-publica-autoritatea-navala-romana-cumpara-salupe-multifunctionale-in-cadrul-proiectului-danube-safety-net-document-722983.html?print

Portul Constanța visează de aproape două decenii să pună vântul și soarele la muncă, să devină prima platformă portuară independentă energetic, primul port ecologic de la Marea Neagră.
În ianuarie 2003, visurile i-au fost stimulate de un proiect realizat de IPTANA și IBB Suedia, care prevedea punerea în funcțiune, în portul Constanța, a 22 turbine eoliene, de 850 KW fiecare, înălțate pe stâlpi de susținere, la 65 de metri deasupra solului, și a 4 turbine eoliene, de 2 MW, ridicate la 80 de metri. Complexul energetic urma să fie amplasat într-o zonă a portului unde vântul suflă cu 16 metri pe secundă mai tot timpul anului (cu 10 m/s mai mult decât este nevoie).
Investiția era evaluată la 48,3 milioane euro. Finanțarea, construcția și exploatarea complexului energetic cădeau în sarcina companiei calificate, cu care urma să se încheie contractul. Aceasta trebuia să vină cu banii, echipamentele și montajul, iar portul să ofere terenul, rețeaua de distribuție și consumatorii, primind, în schimb, curent electric ieftin.

Licitație pentru o… speranță
Un an mai târziu, în ianuarie 2004, concernele General Electric și ABB au depus, la Ministerul Transporturilor, oferte pentru construcția centralei eoliene de 28 MW, din portul Constanța.
Licitația pentru investiția care urma să transforme Constanța în „port verde“, a fost câștigată, în 2006, de consorțiul internațional EOS, care includea companiile: Rokura SRL București, NEK Umwettechnik AG Elveția, AET Elveția și RenInvest AG Elveția.
Proiectul final prevedea amplasarea a 18 generatoare a câte 2,5 Mw fiecare după cum urmează: 6 generatoare, în zona cazematelor de pe digul de nord; 6 generatoare, pe digul de sud; alte 6 generatoare, pe colina de vest a portului, între porțile 7 și 9. Palele de vânt urmau să fie ridicate la înălțimi de 60 – 80 m.
Investiția era finanțată, în întregime de EOS, în vreme ce Administrația portuară punea la dispoziție terenul și rețeaua de distribuție a energiei electrice. Generatoarele urmau să fie livrate de americanii de la General Electric Wind Energy. Lucrările de construcție erau programate să înceapă în toamna anului 2007 și să se încheie în decurs de 24 luni.
Valoarea investiției se ridica la 50 – 55 milioane euro.

O decizie uluitoare
În vara lui 2007, după un an de negocieri cu EOS, licitația a fost anulată, decizia fiind consecința unui control efectuat de Ministerul Transporturilor, după cum susținea Constantin Matei, care fusese proaspăt uns la conducerea Administrației portuare. Să notăm faptul că la „cârma” ministerului tocmai fusese numit Ludovic Orban, mandatul său acoperind intervalul 7 aprilie 2007 – 29 decembrie 2008.
Ce au descoperit cei ce au executat controlul, de a fost nevoit ministrul Orban să anuleze licitația, nu se știe, întrucât organizatorii au pus „batista pe țambal”.

„Mugurii” schimbării
Dar visul nu a murit, rămânând undeva în subconștientul portuarilor. Între timp, în portul Constanța au apărut încercări timide de utilizare a „energie verzi”. Firma Canopus era singurul operator portuar care exploata energia solară și energia termică a apelor subterane. Apa caldă, aflată la mare adâncime în portul Constanța, a fost adusă la suprafață și, cu ajutorul recuperatoarelor de energie geotermală, asigura încălzirea pavilionului administrativ.
„În cazul portului Constanța, energia solară se poate aplica cu succes în punctele greu accesibile – afirma, în iunie 2008, Gheorghe Iorov, directorul general adjunct al CNAPMC. Spre exemplu, geamandurile sunt dotate cu panouri solare. Ne-am gândit ca, în viitor, să construim stâlpi de iluminat, cu panouri solare, în locurile izolate de pe diguri, unde este mai costisitor să duci cabluri. Am făcut cerere de ofertă. La ora actuală, prețurile sunt cam prohibitive: un stâlp de iluminat, care folosește leduri de putere, costă circa 5.000 de euro. La 8 ore de expunere solară, o astfel de instalație acumulează energia în timpul zilei și asigură 16 ore de consum.”

Un nou eșec
Au trecut anii și, pe 30 septembrie 2010, Ioan Bălan – directorul general de atunci al CNAPMC mi-a dat vestea cea mare: „Vom relua studiul privind construcția centralelor eoliene pe platforma portuară. Avem în vedere să instalăm un număr de 14 – 15 asemenea turbine. Un alt proiect ar putea fi legat de energia soarelui. Ce-ați spune dacă pe hectarele de acoperișuri din port ar fi instalate panouri solare, nu doar pentru apă caldă, dar și pentru curent electric? Pe timpul iernii, s-ar consuma mai puține gaze la încălzire. Va trebui să demarăm cât mai repede aceste studii, pentru ca anul viitor să accesăm fonduri europene. Uniunea Europeană alocă resurse importante pentru proiectele care contribuie la protecția mediului, la utilizarea surselor de energie regenerabile. Ele sunt eligibile și nu vom avea nicio emoție că ar putea fi respinse.”
Proiectul mai vechi al parcului eolian din portul Constanța a fost reluat, realizându-se studiul de oportunitate. Pașii următori erau execuția studiului de fezabilitate și organizarea licitației, dar n-au mai fost făcuți. Criza economică mondială declanșată la începutul 2009 se adâncea continuu, blocând investițiile, spulberând planuri de viitor și vise.

Speranțe renăscute
Peste proiectul energetic revoluționar al portului Constanța s-a așternut praful uitării. Nu mi-aș fi amintit de el dacă Virgil Popescu – ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri n-ar fi declarat, în cadrul unei videoconferințe pe teme energetice, că România trebuie să pună în valoare potențialul Mării Negre, construind ferme eoliene offshore, precum cele din Marea Nordului.
Eu sper în noul context să se dea praful jos de pe vechiul proiect portuar, care așteaptă de prea mult timp să fie pus în aplicare. Cine știe, poate îl vom regăsi în mult așteptata strategie de repornire a economiei, pe care Guvernul Orban a anunțat că îl va prezenta public în cursul zilei de 1 iulie 2020.
Tare mi-aș dori să apuc ziua când voi putea începe cronica dedicată transformările în industria portuară astfel:
„În portul Constanța, vântul și soarele au fost puse la muncă. Platforma portuară este, de acum, independentă energetic. Centralele sale eoliene și panourile solare îi asigură întreg necesarul de curent electric și energie termică. Grație instalațiilor performante de desprăfuire din terminalele de mărfuri și a perdelelor de verdeață, aerul este la fel de curat și sănătos ca în vârf de munte. Doamnelor și domnilor, Constanța a devenit primul port ecologic de la Marea Neagră!”
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-portul-constanta-asteapta-de-doua-decenii-sa-fie-invadat-de-centrale-eoliene-si-solare-406068?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

CN APM Constanța organizează licitație publică pentru servicii de reparații planificate la pontoanele de largare 64 și 66. Compania Națională „Administrație Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru executarea de reparații planificate la pontoane de largare – 64 și 66.

Valoarea totală estimată a contractului este de 556.000 lei.

Descrierea contractului

Obiectul procedurii constă în achiziția serviciilor de reparații planificate cu ocazia reclasificării pontoanelor de largare – 64 și 66 care aparţine C.N. A.P.M. S.A. Constanţa, conform anexelor 1.1 și 1.2. din caietul de sarcini. Durata contractului: 12 luni. Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 10 Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 8 -a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 27.07.2020, ora 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-cauta-societate-care-sa-execute-reparatii-planificate-la-pontoanele-de-largare-document-722883.html?print

Premierul Ludovic Orban a anunțat marţi că Ordonanța pe achizițiile publice va fi adoptată din nou de Guvern. Pe 2 iunie, precedentul act normativ fusese declarat neconstituțional de Curtea Constituțională.

“Vremea în care proiectele de investiţii se derulau în ritm de melc a trecut. Săptămâna viitoare vom adopta din nou Ordonanţa de Urgenţă care să reglementeze procedurile de achiziţie şi mai ales termenele limită pentru fiecare pas procedural în cursul achiziţiei. Nu mai putem tolera ceea ce s-a întâmplat de zeci de ani în care proceduri de achiziţie să dureze ani de zile până să ajungă la desemnarea câştigătorului”, a declarat Ludovic Orban pe şantierul drumului expres Craiova-Piteşti.

El a mai spus că nu mai tolerează nicio împiedicare a unui proiect de infrastructură care să fie făcută de funcţionari sau de conducătorii unor instituţii. “Toate procedurile în care sunt implicate instituţiile statului se derulează cu cea mai mare viteză posibilă, nu mai tolerăm nicio împiedicare a unui proiect de infrastructură care să fie făcută de funcţionari sau de conducători de instituţii care nu înţeleg că prioritatea zero a României este modernizarea prin investiţii în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, în infrastructura de sănătate, în infrastructura de comunicaţii, în infrastructura de educaţie şi în infrastructura agricolă”, a mai transmis Ludovic Orban.

Premierul face marți o vizită în judeţul Olt, împreună cu ministrul Transporturilor, Lucian Bode, şi ministrul Economiei, Virgil Popescu.
Ordonanța pe achizițiile publice a fost declarată neconstituțională

Pe 2 iunie, Curtea Constituţională a admis sesizarea Avocatului Poporului referitoare la Ordonanţa de Urgenţă 23/2020, pentru modificarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, și a declarat-o neconstituţională în ansamblul ei.

“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice este neconstituţională, în ansamblul său. Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat că actul normativ supus controlului de constituţionalitate a fost adoptat cu încălcarea exigenţelor legale şi constituţionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Legislativ şi al Consiliului Superior al Magistraturii”, se precizează într-un comunicat de presă CCR.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice. “Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. IV pct. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice. Avocatul Poporului observă, între altele, că, prin articolul sus-menţionat, în OUG nr. 23/2020 se instituie o nouă abatere disciplinară doar pentru judecătorii ce alcătuiesc completurile specializate în achiziţii publice, instituindu-se astfel o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, prin raportare la ceilalţi judecători”, se arăta într-un comunicat al AP.

Pe de altă parte, Avocatul Poporului constată lipsa solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de adoptare a OUG nr. 23/2020, aviz necesar în scopul respectării prevederilor Constituţiei.

Rămâne de văzut în ce formă va fi adoptată noua Ordonanță și dacă ea nu va fi contestată din nou la CCR.

Ludovic Orban: Ordonanța pe achizițiile publice va fi adoptată din nou de Guvern

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă privind simplificarea procedurilor de derulare a achiziţiilor publice, potrivit Agerpres.

„Un alt proiect de act normativ, de această dată în domeniul achiziţiilor publice, cu obiectivul de simplificare a procedurilor de derulare a achiziţiilor publice, în mod special în domeniul fondurilor europene, vizează modificarea cadrului legal privind derularea achiziţiilor publice. Este vorba de o ordonanţă de urgenţă care a fost contestată la Curtea Constituţională pentru că impunea sancţiuni judecătorilor în situaţiile în care aceştia întârziau deliberarea unor situaţii reclamate privind achiziţiile publice. Această menţiune a fost declarată neconstituţională, prin urmare în această şedinţă de Guvern a fost adoptată o nouă OUG, care elimină această prevedere pentru a o pune în acord cu decizia CCR şi pentru a institui proceduri simplificate de achiziţii publice, în special în domeniul fondurilor europene”, a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/achizitiile-publice-vor-simplificate-1_5efc98a55163ec42718736cc/index.html

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, marţi, prin sistem video-conferinţă, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din cele 12 state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M), organizată de Estonia.

Potrivit sursei citate, „dezbaterea a vizat şi Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, ale cărui baze au fost puse la Summit-ul din 2018 de la Bucureşti, un instrument fundamental care are ca obiectiv finanţarea proiectelor de interconectare din regiunea celor Trei Mări”.

Şeful diplomaţiei române a arătat că realizarea proiectelor prioritare de interconectare ale I3M din domeniul conectivităţii în sfera transporturilor, energiei sau digitalului ar putea oferi un sprijin important redresării economice post-pandemie. Din această perspectivă, continuarea implementării unor proiecte majore de conectivitate regională va avea, totodată, un impact pozitiv semnificativ asupra creşterii economice şi asupra pieţei muncii din Europa Centrală şi de Est.

Totodată, şeful diplomaţiei române s-a referit şi la importanţa consolidării parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, esenţial pentru securitatea şi prosperitatea celor două maluri ale Atlanticului, I3M reprezentând un instrument concret de aprofundare a cooperării în acest sens, un exemplu pozitiv de cooperare transatlantică. De asemenea, a exprimat aprecierea României pentru interesul şi sprijinul puternice ale Germaniei pentru I3M, care a participat la Iniţiativă începând cu Summit-ul de la Bucureşti.
Estonia va găzdui la Tallinn, în luna octombrie, al cincilea Summit al I3M, context în care a subliniat continuarea implementării unor proiecte majore de conectivitate regională, care vor avea „un impact pozitiv semnificativ asupra creşterii economice şi asupra pieţei muncii din Europa Centrală şi de Est”.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat demersurile Estoniei pentru pregătirea celui de-al cincilea Summit al Iniţiativei şi celei de-a treia ediţii a Forumului de Afaceri I3M. În acest context, a subliniat sprijinul deplin al României pentru substanţa şi succesul evenimentelor găzduite de Estonia în luna octombrie, pe linia consolidării rezultatelor Summit-ului şi Forumului de Afaceri I3M din 2018, de la Bucureşti, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis.

Aurescu a precizat că România rămâne implicată activ în dezvoltarea I3M, preşedintele României şi Guvernul conlucrând pentru valorificarea deplină a potenţialului acestei platforme şi pentru implementarea proiectelor şi a obiectivelor Iniţiativei, inclusiv la nivelul unui grup de lucru interinstituţional coordonat la nivel de vice-prim-ministru.
Bogdan Aurescu a mai semnalat rolul potenţial al Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă ca fondatori Banca Poloneză de Dezvoltare şi Eximbank din România, în finanţarea unor proiecte de interconectare în regiune, complementar cu utilizarea de fonduri guvernamentale ori private, europene sau americane. În context, a menţionat importanţa implicării în

Fond şi a altor bănci de profil din regiune, precum şi a instituţiilor financiare europene şi internaţionale, alături de investitori privaţi.
La reuniune au mai participat, în calitate de invitaţi, adjunctul secretarului de stat al SUA, Stephen Biegun, şi secretarul de stat din MAE german, Miguel Berger, precum şi Secretarul General al Serviciului European de Acţiune Externă, Helga Schmid.

Bogdan Aurescu: Realizarea proiectelor prioritare de interconectare ale I3M din domeniul conectivităţii în sfera transporturilor, energiei sau digitalului ar putea oferi un sprijin important redresării economice post-pandemie

• Circuitul cu autobuzele etajate cuprinde peste 100 de obiective turistice importante.

CT BUS anunță publicul călător că începând de sâmbătă, 4 iulie, introduce linia City Tour, cu autobuze etajate, pe ruta Gară CFR – stațiunea Mamaia.
Potrivit CT BUS, circuitul cuprinde peste 100 de obiective turistice importante din orașul Constanța și din stațiunea Mamaia: roata panoramică ,,Tomis Eye’’, Silozurile ,,Anghel Saligny’’, Vechea Bursă Maritimă, Gara Maritimă, ,,Cuibul Reginei’’, Muzeul de Istorie și Arheologie, ,,Edificiul roman cu mozaic’’, Moscheea ,,Carol I’’, Cazinoul, Acvariul, Farul Genovez, Portul turistic „Tomis”, Delfinariul, Satul de Vacanță, Cazinoul din Mamaia și altele, pe care călătorii sunt invitați să le descopere.

Aveți la dispoziție și aplicația ,CITY TOUR’, un ghid text și audio: la bordul autobuzelor etajate vă puteți conecta gratuit la reţeaua Wi-Fi, scanați codul QR de pe spătarul scaunului sau căutați aplicația direct în MAGAZIN PLAY sau APPLE STORE. Aceasta sincronizează poziția telefonului cu sistemul GPS al autobuzului. În momentul atingerii punctelor de interes predefinite, ghidul audio pornește automat, se arată într-un comunicat al CT BUS.

Prețul unei călătorii este de 6 lei, iar biletele pot fi achiziționate de la șoferul autobuzului etajat. Principalul avantaj este posibilitatea achiziționării unui bilet de 10 lei, valabil toată ziua.
Astfel, puteți întrerupe turul oricând pentru vizitarea obiectivelor de interes, apoi vă puteți relua călătoria, cu un alt autobuz etajat, fără costuri suplimentare. Vă reamintim recomandarea de a purta mască de protecție și de a respecta măsurile de prevenție și distanțare socială, se menționează în comunicat.

Linia CITY TOUR este deservită, pentru început, de 6 autobuze etajate, cu o frecvență de 25 de minute, în intervalul orar 9.00 – 18.00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/de-sambata-ct-bus-introduce-linia-city-tour-cu-autobuze-etajate-pe-ruta-gara-cfr-statiunea-mamaia-723015.html