Transportul maritim de mărfuri a înregistrat, în primele nouă luni ale acestui an, o scădere de 9,6%, comparativ cu perioada similară din 2019, mărfurile încărcate şi descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime totalizând 35,195 milioane tone, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În cazul mărfurilor descărcate scăderea a fost de 13,1%, iar al celor încărcate de 6% la mărfuri încărcate.

În trimestrul al treilea din 2020, volumul total de mărfuri încărcate şi descărcate a scăzut cu 17,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 12,096 milioane tone, mărfurile descărcate reprezentând 53% din total.

Porturile în care a fost desfăşurată cea mai intensă activitate, în decursul perioadei 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, au fost: Constanţa, cu o pondere de 85,1%, respectiv Midia – cu 8,4%.

În intervalul analizat, cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate şi descărcate au avut ca origine şi destinaţie Rusia (8,060 milioane tone) şi Turcia (5,727 milioane tone). Dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE), Grecia (1,368 milioane tone) şi Spania (1,311 milioane tone) au înregistrat cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate.

Cele mai însemnate cantităţi de mărfuri încărcate au fost de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit – în proporţie de 65,9%, iar în ceea ce priveşte descărcările, cea mai însemnată pondere a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale (34,7%).
În portul Constanţa, cele mai importante cantităţi de mărfuri încărcate în primele nouă luni au fost: produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit – în proporţie de 68,4%, iar dintre mărfurile descărcate, ponderea a fost deţinută de cărbune şi lignit, ţiţei şi gaze naturale (30,6%).

Conform INS, în context european, datele statistice publicate de către Comisia Europeană – Eurostat, la nivelul primelor trei trimestre ale anului 2019, prezintă România pe locul 17 între statele membre ale UE şi din Spaţiul Economic European care, conform legislaţiei, raportează date privind transportul portuar maritim de mărfuri.

Din totalul mărfurilor încărcate şi descărcate în principalele porturi europene (porturi care înregistrează anual mai mult de un milion tone mărfuri încărcate şi descărcate), în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, saşe state membre, respectiv Ţările de Jos, Spania, Italia, Regatul Unit, Franţa şi Germania, au înregistrat 63,9% din volumul transportului portuar maritim

În ceea ce priveşte transportul pe căi navigabile interioare, au fost înregistrate 22,843 milioane de tone, porturile în care au fost înregistrate cele mai mari cantităţi de mărfuri fiind: Constanţa (cu o pondere de 46,6%, în primele nouă luni din 2020) şi Galaţi – cu o pondere de 14,6%.

Mărfurile înregistrate în transport internaţional pe căi navigabile interioare au avut ca destinaţie sau au provenit din state membre ale UE, în proporţie de 49,2%. Serbia a deţinut cea mai mare pondere ca origine şi destinaţie a mărfurilor transportate în perioada menţionată, cu o cantitate de 3,929 milioane tone.

Tipul de mărfuri pentru care au fost înregistrate cele mai însemnate cantităţi de mărfuri în transport internaţional pe căi navigabile interioare a fost produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit, cu o pondere de 42,5%. În transport naţional a predominat tipul de mărfuri minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă, uraniu, thoriu (62,6%).

În tranzit, pe căi navigabile interioare, au fost transportate cu preponderenţă minereuri metalifere, produse de minerit, exploatare de carieră, turbă, uraniu, thoriu, în proporţie de 70,5%.

Datele statistice publicate de Eurostat prezintă România pe locul al treilea (valori în tone kilometri) în primele trei trimestre ale anului 2019, între statele membre care conform legislaţiei, raportează date statistice privind transportul pe căi navigabile interioare. Din punct de vedere al indicatorului tone transportate, România se poziţiona pe locul al cincilea în ierarhie.

La nivelul primelor trei trimestre ale anului 2019, două state membre, respectiv Germania şi Ţările de Jos, însumau 70,4% din volumul total al transportului pe căi navigabile interioare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/12/13/ins-transportul-maritim-de-marfuri-in-scadere-cu-9-6-in-primele-noua-luni-din-2020–626889

Care sunt cele mai profitabile sectoare de activitate din județul Constanța? Cum era de așteptat, industria portuară și comerțul domină detașat în topul realizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța pentru anul 2019.

Iată, 20 dintre primele 100 de locuri, ierarhizate după profitul brut, sunt ocupate de firme din industria portuară. Este vorba de companii de operare portuară, de administrare a porturilor maritime, de prestatori de servicii conexe.

Comerțul – cu precădere cel de produse agricole, animale vii, îngrășăminte și produse chimice – se situează pe poziția a doua, cu 16 firme din total.

Locul trei îi revine sectorului construcțiilor și al afacerilor imobiliare cu 14 unități economice, iar industria HORECA ocupă al patrulea loc cu 11 companii.

Urmează, la mare distanță: agricultura cu cinci firme; producția și distribuția de energie electrică, precum și sectorul farmaceutic, fiecare cu câte patru firme; sectorul petrolier și cel de colectare a deșeurilor cu câte trei firme fiecare.

Trebuie remarcat faptul că firmele din sectorul energiei electrice dețin trei din primele cinci locuri ale topului, doi producători de energie eoliană regăsindu-se în primele trei locuri.

Prima poziție în acest clasament este ocupată de producătorul de energie electrică eoliană Crucea Wind Farm, care a realizat un profit brut de peste 163,816 milioane de lei. Este urmat de:

2. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (116,982 milioane de lei);

3. EWIND SRL – producător de energie electrică eoliană (108,672 milioane de lei);

4. Ameropa Grains SA – angrosist de cereale (101,384 milioane de lei);

5. E – Distribuție Dobrogea SA – distribuitor de energie electrică (81,830 milioane de lei);

6. Rompetrol Rafinare – producător de hidrocarburi (64,731 milioane de lei);

7. North Star Shipping SRL – operator portuar (52,799 milioane de lei);

8. Celco SA – producător de materiale de construcții (49,246 milioane de lei);

9. Chimpex SA – operator portuar (48,317 milioane de lei);

10. Constanța South Container Terminal SRL – operator portuar (47,719 milioane de lei).

x x x

Vă propun, stimați cititori, să aruncăm o privire în urmă cu 19 ani. La acea vreme, Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța a întocmit clasamentul celor mai profitabile firme din județ, pentru anul 2001.

În topul primilor 50 agenți economici, ierarhizați după profitul net înscris în bilanțul contabil (pe care l-am actualizat în lei noi), primul loc i-a revenit Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, cu 24,613 milioane lei. Următoarele locuri erau ocupate de: 2. Socep – 14,261 milioane lei; 3. RAJA – 11,713 milioane lei; 4. Petroconst – 10,943 milioane lei; 5. Argus – 10,201 milioane lei; 6. Oil Terminal – 7,740 milioane lei; 7. Mamaia SA – 7,304 milioane lei; 8. Daewoo – Mangalia Heavy Industries – 6,917 milioane lei; 9. Celco – 6,051 milioane lei; 10. Neptun – Olimp – 5,284 milioane lei și altele.

Atunci, ca și acum, companiile din industria portuară dețineau cele mai multe locuri din Top 50. Interesant este faptul că marile companii din turism (care se aflau la începutul procesului de privatizare sau mai exact, de vânzare a activelor) dețineau locurile 7, 10, 35 și 38 în acest clasament.

În anul 2001, Petromidia, actuala Rompetrol Rafinare, nu avea cum să figureze în topul profitabilității. Rafinăria fusese în pragul falimentului, trecuse prin privatizarea nereușită cu firma turcească Akmaya și abia ce fusese repornită de investitorul Dinu Patriciu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-vantul-dobrogei-da-cel-mai-mare-profit-iar-industria-portuara-domina-topul-profitabilitatii-in-judetul-constanta-418332

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA în calitate de partener în cadrul proiectului DIONYSUS a organizat, în mediul online, primul workshop dedicat serviciilor de linie pentru transportul containerelor (1st Workshop on Container Liner Services).

Întâlnirea s-a bucurat de prezența virtuală a peste 60 de participanți aparținând diferitelor categorii de actori implicați în promovarea și dezvoltarea transportului pe Dunăre, de la factori de decizie de la nivelul Coridorului TEN-T Rin-Dunăre, Comisia Dunării, UPIR, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, la membrii ai consorțiului proiectului, ai mediului academic, dar și reprezentanți ai companiilor private din țară și străinătate, se arată în comunicatul dat publicității.

Obiectivul principal al proiectului DIONYSUS este integrarea Dunării în mod inteligent și sustenabil în lanțurile de transport multi și intermodale din cadrul coridoarelor de transport definite de Uniunea Europeană pentru zonele Central și Est-Europene, pentru transportul mărfurilor și persoanelor.
Scopul acestui eveniment a fost să identifice și să reunească părțile interesate să relanseze și să dezvolte transportul de containere pe Dunăre. Astfel, un Stakeholders Reference Group (Grup de Referință al Părților Interesate) se va întâlni în cadrul unei serii de ateliere de lucru, prilejuri cu care se va urmări ca, prin expertiza actorilor implicați, să se identifice soluții pentru valorificarea potențialului Dunării, ca mod de transport economic și prietenos cu mediul. Acest demers își propune să pornească de la experiențele trecute și să se concretizeze, ulterior, în evidențierea activităților necesare pentru a iniția și a sprijini dezvoltarea serviciilor de transport de containere.

Mesajul transmis de către factorii de decizie de la nivel european și național este unul de susținere al transportului pe Dunăre, greu încercat în acest an de actuala epidemie, dar mai ales de nivelul scăzut al precipitațiilor care au afectat cotele de adâncime, și în consecință, volumul de mărfuri, și implicit de containere transportate pe Dunăre.

Dezvoltarea infrastructurii porturilor dunărene este necesară

„Trebuie sa creăm un dialog real și nu o competiție” este semnalul dat de Desiree Oen, expert senior în cadrul DG MOVE și consilier al Karlei Peijs, coordonator european al Coridorului TEN-T Rin-Dunăre, care a subliniat eforturile constante depuse de Comisia Europeană în vederea sprijinirii transportului pe Dunăre, prioritar lucrărilor de mentenanță a șenalului navigabil, formalităților vamale și sistemelor de comunicare informatice. Totodată a relevat importanța dezvoltării porturilor dunărene din punct de vedere al infrastructurii, dar și a une flotei adecvate, care pot fi realizate prin utilizarea instrumentelor de finanțare dedicate în următoarea perioadă pentru dezvoltarea acestei căi navigabile, toate aceste măsuri constituind și un suport al transportului de containere. Necesitatea de a investi în întregul sistem de navigație al Dunării este vitală, Oen exprimându-și convingerea că proiectul DIONYSUS va constitui un sprijin real al dezvoltării sustenabile a transportului pe Dunăre prin crearea unui mediu de dialog deschis, dar și prin analizele și studiile care vor rezulta.

Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunării, a menționat că, deși au fost deja realizate o serie de proiecte și studii având ca scop îmbunătățirea transportului containerelor pe Dunăre, acum este mai necesar decât oricând ca acest demers să fie din nou în atenția tuturor, având în vedere necesitatea integrării economice a regiunii Dunării, continuarea procesului de extindere a lanțurilor logistice globale la nivelul tuturor mijloacelor de transport, creșterea continuă a pieței de containere, conexiunile de transport dedicate containerelor care pot fi realizate prin Portul Constanța în regiunea Mării Negre, până în Asia, interesul crescut al companiilor de logistică de a dezvolta porturile fluviale, politica Green Deal a Comisiei Europene care face necesară includerea Dunării ca modalitate de scădere a presiunii asupra mediului înconjurător.

Monica Patrichi, reprezentantul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, a subliniat eforturile derulate la nivelul ministerului pentru sprijinirea transportului pe Dunăre din ultimii ani prin derularea unor proiecte relevante având ca focus îmbunătățirea transportului pe Dunăre, dar și importanța proiectului DIONYSUS în viitorul acestei căi de navigație de o importanță deosebită pentru economia românească.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța este partener în cadrul consorțiului proiectului DIONYSUS, fiind implicată în implementarea majorității activităților acestuia. În calitate de administrație a porturilor Constanța, Midia și Mangalia, rolul acesteia este unul foarte important, prin prisma expertizei experților săi contribuind direct la realizarea studiilor și livrabilelor din cadrul proiectului.

Proiectul DIONYSUS este cofinanțat din fonduri europene (FEDR, IPA și ENI) în cadrul Programului Transnațional Dunărea și se desfășoară pe o durată de 30 de luni (iulie 2020 – decembrie 2022). Va fi implementat de un consorțiu transnațional format din 18 organizații cofinanțate și 8 parteneri strategici asociați (autorități portuare, asociații și organizații de profil reprezentând industria transportului pe căile navigabile interioare, institute tehnologice, operatori de nave privați, precum și ministere) din nouă țări situate de-a lungul Dunării.

Proiectul are un buget total de 3.603.511,25 Euro, din care 2.261.133,69 Euro reprezintă contribuția FEDR și 223.730,59 Euro contribuția IPA.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-primul-workshop-dedicat-transportului-containerizat-pe-dunare-418391

Scopul acestui eveniment a fost să identifice și să reunească părțile interesate să relanseze și să dezvolte transportul de containere pe Dunăre. În data de 10 decembrie 2020 a fost organizat în mediul online primul workshop cu tematica servicii de linie pentru containere (1st Workshop on Container Liner Services) organizat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA ca partener în cadrul proiectului DIONYSUS.

Întâlnirea s-a bucurat de prezența virtuală a peste 60 de participanți aparținând diferitelor categorii de actori implicați în promovarea și dezvoltarea transportului pe Dunăre, de la factori de decizie de la nivelul Coridorului TEN-T Rin-Dunăre, Comisia Dunării, UPIR, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, la membrii ai consorțiului proiectului, ai mediului academic, dar și reprezentanți ai companiilor private din țară și străinătate.
Obiectivul principal al proiectului DIONYSUS este integrarea Dunării în mod inteligent și sustenabil în lanțurile de transport multi și intermodale din cadrul coridoarelor de transport definite de Uniunea Europeană pentru zonele Central și Est-Europene, pentru transportul mărfurilor și persoanelor.
Scopul acestui eveniment a fost să identifice și să reunească părțile interesate să relanseze și să dezvolte transportul de containere pe Dunăre. Astfel, un Stakeholders Reference Group (Grup de Referință al Părților Interesate) se va întâlni în cadrul unei serii de ateliere de lucru, prilejuri cu care se va urmări ca, prin expertiza actorilor implicați, să se identifice soluții pentru valorificarea potențialului Dunării, ca mod de transport economic și prietenos cu mediul. Acest demers își propune sa pornească de la experiențele trecute (lessons learned) și să se concretizeze, ulterior, în evidențierea activităților necesare pentru a iniția și a sprijini dezvoltarea serviciilor de transport de containere.

Mesajul transmis de către factorii de decizie de la nivel european și național este unul de susținere al transportului pe Dunăre, greu încercat în acest an de actuala epidemie, dar mai ales de nivelul scăzut al precipitațiilor care au afectat cotele de adâncime, și în consecință, volumul de mărfuri, și implicit de containere transportate pe Dunăre.

”Trebuie sa creăm un dialog real și nu o competiție” este semnalul dat de Desiree Oen, expert senior în cadrul DG MOVE și consilier al Karlei Peijs, coordonator european al Coridorului TEN-T Rin-Dunăre, care a subliniat eforturile constante depuse de Comisia Europeană în vederea sprijinirii transportului pe Dunăre, prioritar lucrărilor de mentenanță a șenalului navigabil, formalităților vamale și sistemelor de comunicare informatice. Totodată a relevat importanța dezvoltării porturilor dunărene din punct de vedere al infrastructurii, dar și a unei flotei adecvate, care pot fi realizate prin utilizarea instrumentelor de finanțare dedicate în următoarea perioadă pentru dezvoltarea acestei căi navigabile, toate aceste măsuri constituind și un suport al transportului de containere. Necesitatea de a investi în întregul sistem de navigație al Dunării este vitală, doamna Oen exprimându-și convingerea că proiectul Dionysus va constitui un sprijin real al dezvoltării sustenabile a transportului pe Dunăre prin crearea unui mediu de dialog deschis, dar și prin analizele și studiile care vor rezulta.

Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunării, a menționat că, deși au fost deja realizate o serie de proiecte/studii având ca scop îmbunătățirea transportului containerelor pe Dunăre, acum este mai necesar decât oricând ca acest demers să fie din nou în atenția tuturor, având în vedere necesitatea integrării economice a regiunii Dunării, continuarea procesului de extindere a lanțurilor logistice globale la nivelul tuturor mijloacelor de transport, creșterea continuă a pieței de containere, conexiunile de transport dedicate containerelor care pot fi realizate prin Portul Constanța în regiunea Mării Negre, până în Asia, interesul crescut al companiilor de logistică de a dezvolta porturile fluviale, politica Green Deal a Comisiei Europene care face necesară includerea Dunării ca modalitate de scădere a presiunii asupra mediului înconjurător.

Monica Patrichi, reprezentantul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, a subliniat eforturile derulate la nivelul ministerului pentru sprijinirea transportului pe Dunăre din ultimii ani prin derularea unor proiecte relevante având ca focus îmbunătățirea transportului pe Dunăre, dar și importanta proiectului DIONYSUS în viitorul acestei căi de navigație de o importanță deosebită pentru economia românească.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța este partener în cadrul consorțiului proiectului DIONYSUS, fiind implicat în implementarea majorității activităților acestuia. În calitate de administrație a porturilor Constanța, Midia și Mangalia, rolul acesteia este unul foarte important, prin prisma expertizei experților săi contribuind direct la realizarea studiilor și livrabilelor din cadrul proiectului.

Proiectul are un buget total de 3.603.511,25 Euro, din care 2.261.133,69 Euro reprezintă contribuția FEDR și 223.730,59 Euro contribuția IPA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/portul-constanta-primul-workshop-dedicat-serviciilor-de-linie-pentru-containere-organizat-in-cadrul-proiectului-dionysus-735386.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța achiziționează imprimante, anunțul de participare îl puteți consulta în secțiunea Documente a materialului. Valoarea contractului este de 135.000 lei. Denumirea completă a proiectului atribuit este „Imprimante- Număr de referință:11062831/2020/A6”.

Descrierea contractului

Obiectul prezentei proceduri este achizitionarea „IMPRIMANTELOR’’ . Produsele care fac obiectul achizitiei sunt detaliate in Caietul de Sarcini si in Fisele tehnice aferente acestuia. Entitatea contractanta va raspunde in mod clar si complet tuturor solicitarilor de clarificare/informatiilor suplimentare cu cel putin 3 zile inainte de termenul limita stabilit pentru depunerea ofertelor . Ofertantii pot solicita clarificari cel târziu cu 5 zile inainte de data limita de depunere a ofertelor/candidaturilor. La clarificările transmise după această dată entitatea contractantă nu va răspunde.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 08.01.2021,ora 15.00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apmc-cumpara-imprimante-care-este-valoarea-contractului-735483.html

Joi, 10.12.2020 a fost organizat primul workshop on-line cu tematica servicii de linie pentru containere, organizat de C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A., ca partener în cadrul proiectului DIONYSUS. La întâlnire au participat peste 60 de invitați, diferite categorii de actori implicați în promovarea și dezvoltarea transportului pe Dunăre, de la factori de decizie de la nivelul Coridorului TEN-T Rin-Dunăre, Comisia Dunării, UPIR, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, la membri ai consorțiului proiectului, ai mediului academic, dar și reprezentanți ai companiilor private din țară și străinătate.

Obiectivul principal al proiectului DIONYSUS este integrarea Dunării în mod inteligent și sustenabil în lanțurile de transport multi și intermodale din cadrul coridoarelor de transport definite de Uniunea Europeană pentru zonele Central și Est-Europene, pentru transportul mărfurilor și persoanelor.
Scopul workshopului a fost identificarea și să reunirea părțile interesate să relanseze și să dezvolte transportul de containere pe Dunăre. Astfel, un Grup de Referință al Părților Interesate se va întâlni, în cadrul unei serii de ateliere de lucru, pentru identificarea de soluții pentru valorificarea potențialului Dunării, ca mod de transport economic și prietenos cu mediul. Acest demers își propune sa pornească de la experiențele trecute și să se concretizeze, ulterior, în evidențierea activităților necesare pentru a iniția și a sprijini dezvoltarea serviciilor de transport de containere.

Mesajul transmis de către factorii de decizie de la nivel european și național este unul de susținere al transportului pe Dunăre, greu încercat în acest an de actuala epidemie, dar mai ales de nivelul scăzut al precipitațiilor, care au afectat cotele de adâncime și, în consecință, volumul de mărfuri și, implicit, de containere transportate pe Dunăre.

Desiree Oen: „Trebuie sa creăm un dialog real și nu o competiție“

Desiree Oen, expert senior în cadrul DG MOVE și consilier al Karlei Peijs, coordonator european al Coridorului TEN-T Rin-Dunăre, a subliniat eforturile constante depuse de Comisia Europeană în vederea sprijinirii transportului pe Dunăre, fiind prioritare lucrărilor de mentenanță a șenalului navigabil, formalităților vamale și sistemelor de comunicare informatice. Totodată, a relevat importanța dezvoltării porturilor dunărene din punct de vedere al infrastructurii, dar și a unei flotei adecvate, care pot fi realizate prin utilizarea instrumentelor de finanțare dedicate, în următoarea perioadă, pentru dezvoltarea acestei căi navigabile, toate aceste măsuri constituind și un suport al transportului de containere.

Manfred Seitz, directorul general al Comisiei Dunării, a menționat că, deși au fost deja realizate o serie de proiecte/studii pentru îmbunătățirea transportului containerelor pe Dunăre, acum este mai necesar decât oricând ca acest demers să fie, din nou, în atenția tuturor, având în vedere necesitatea integrării economice a regiunii Dunării, continuarea procesului de extindere a lanțurilor logistice globale la nivelul tuturor mijloacelor de transport, creșterea continuă a pieței de containere, conexiunile de transport dedicate containerelor care pot fi realizate prin Portul Constanța, în regiunea Mării Negre, până în Asia, interesul crescut al companiilor de logistică de a dezvolta porturile fluviale, politica Green Deal a Comisiei Europene, ce impune includerea Dunării ca modalitate de scădere a presiunii asupra mediului înconjurător.

Monica Patrichi, reprezentantul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, a subliniat eforturile derulate la nivelul ministerului pentru sprijinirea transportului pe Dunăre din ultimii ani, prin derularea unor proiecte relevante având ca focus îmbunătățirea transportului pe Dunăre, dar și importanta proiectului DIONYSUS în viitorul acestei căi de navigație, de o importanță deosebită pentru economia românească.

https://focuspress.ro/transportul-de-containere-pe-dunare-schioapata/