Industria portuară a înregistrat o ușoară creștere de venituri în anul 2017 - Revista presei 17 – 19 Iulie 2018

Industria portuară a înregistrat o ușoară creștere de venituri în anul 2017 – Revista presei 17 – 19 Iulie 2018

Port Constanța

17.07.2018

Cuget Liber/ Industria portuară a înregistrat o ușoară creștere de venituri în anul 2017

După ce au scăzut trei ani la rând, veniturile obținute de operatorii din portul Constanța au înregistrat o ușoară creștere în anul 2017. Studiul nostru, realizat pe baza bilanțurilor financiare publicate de Ministerul Finanțelor Publice, arată că un număr de 27 de agenți economici au realizat, anul trecut, venituri totale de 1.134.639.667 lei (circa 248.383.281 euro), cu 0,82% mai mari decât în 2016 (dar cu 0,88% mai mici în euro). Paradoxal, creșterea s-a produs pe fondul reducerii traficului de mărfuri din portul Constanța cu 1,77%, în 2017, față de anul precedent.

Creșterea veniturilor în lei se explică prin schimbarea structurii traficului în favoarea mărfurilor ale căror tarife de manipulare sunt ceva mai mari. Pe de altă parte, diminuarea lor în euro se explică prin faptul că rata de depreciere a monedei naționale în raport cu cea europeană a fost mai mare decât cea a creșterii veniturilor în lei. Dacă în anul 2016, cursul mediu de schimb a fost de 4.4908 lei pentru un euro, în 2017 a fost de 4.5681, deci cu 1,72% mai mare.

Veniturile realizate în 2017 sunt sub nivelul celor din 2008, anul de vârf al creșterii din ciclul economic precedent, cu 1,08%, în lei, și cu 20,25% în euro, în ciuda saltului de 7% al economiei naționale. Aceasta demonstrează că, pentru portul Constanța, criza a continuat, fiind generată de degradarea conexiunilor sale feroviare, rutiere și fluviale cu continentul, care au făcut să fie ocolit de o serie de fluxuri de mărfuri.

Datele comparative indică o continuare a tendinței de concentrare a activității și veniturilor în rândul operatorilor. Un pluton de 9 dintre cele 27 de companii a realizat aproape 83% din veniturile totale ale anului 2017.

Constanța South Container Terminal se menține pe primul loc în topul veniturilor, cu o pondere de 17,87% în totalul veniturilor celor 27 de operatori portuari. Pe locul doi se află compania Oil Terminal, cu o pondere de 13,99%. Ocupanta locului trei, cu o pondere de 12,12%, este compania Chimpex (specializată în operarea cerealelor și produselor chimice).

Un număr de 16 dintre cei 27 de operatori portuari au obținut veniturile mai mari în 2017 față de anul precedent, în vreme ce alți 11 operatori au avut realizări inferioare. Cele mai importante creșteri le-au consemnat, în ordine: Astar Stevedoring (+45,77%), Rotrac (+39,79%), Kirazoglu Corporation (+19,61%), Comvex (+18,22%), Casa de Expediții Phoenix (+17,18%), Barter Trading Romania (+12,61%), Chimpex (+12,40%) și United Shipping Agency (+9,98%).

Printre companiile cu cele mai mari pierderi de venituri, comparativ cu anul precedent, se numără: Amvexis Com (-71,58%), Silo – Port (-61,89%), Niva Prodcom (-25,71%), Canopus Star (-16,96%) și Kronospan Zona Liberă Constanța (-10,72%).

v v v

În studiu nu au fost cuprinși următorii operatori portuari importanți: Romcargo Maritime, Schenker și SICIM (a căror activitate financiară este centralizată la nivelul companiilor mamă).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-portuara-a-inregistrat-o-usoara-crestere-de-venituri-in-anul-2017-353380?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Cuget Liber/ Topul veniturilor operatorilor portuari, în 2017

Replica/ Guvernul vrea să dea OUG prin care să cedeze companiei olandeze Damen managementul Şantierului Naval Mangalia

Ziua de Constanța/ Navă de căutare şi salvare nouă la Constanţa. Ce autoritate a achiziţionat-o. Câţi supravieţuitori poate lua la bord

România Liberă/ Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă, promite finalizarea canalului București – Dunăre

18.07.2018

Cuget Liber/ Ministrul Economiei recomandă companiilor din Lituania să apeleze la portul Constanța

Cuget Liber/ Creștere spectaculoasă a traficului de mărfuri în porturile Constanța, Midia și Mangalia

În primele șase luni ale anului 2018, fluxurile de mărfuri din porturile maritime românești au crescut cu 8,78% față de aceeași perioadă din 2017, ajungând la 26.989.126 tone. Traficul maritim a fost de 21.630.991 tone, în creștere cu 11,16%, iar cel fluvial, de 5.358.135 tone, cu 0,13% mai mare față de primul semestru al anului trecut.
v v v

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 22.605.617 tone de mărfuri, în creștere cu 5,07%. Saltul ar fi fost mult mai mare, dacă jocul prețurilor de pe piața internațională a cerealelor nu i-ar fi determinat pe producători și exportatori să stocheze cantități mari de grâne, în așteptarea scumpirii lor. Din acest motiv, cantitatea de cereale derulată a fost mai mică cu 14,78% față de primele șase luni ale anului 2017. Este de așteptat ca, odată cu noua recoltă, traficul de cereale să se relanseze.

În schimb, mai toate celelalte grupe de mărfuri au înregistrat creșteri semnificative. Ca urmare, în structura traficului au avut loc schimbări majore. Dacă în întreg anul 2017, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 41,68%, în primele șase luni din 2018 mai reprezentau doar 32,37% din fluxul total de mărfuri. Pe de altă parte, ponderea celorlalte grupe de mărfuri a crescut decisiv pentru a suplini deficitul de cereale. În perioada ianuarie – iunie 2018, ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (16,99%), mărfurile containerizate (14,60%), hidrocarburile (11,24%), combustibilii solizi (8,11%), îngrășămintele și produsele chimice (8,07%), produsele metalice (5,30%), echipamentele și mașinile (1,13%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 3.300.077 tone, în creștere cu 2,19%. Exprimat în containere convenționale, a fost de 342.256 TEU, în scădere cu 2,05%.
v v v

În lunile ianuarie – iunie 2018, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 4.338.545 tone de mărfuri, cu 33,14% mai mare decât în aceeași perioadă din 2017. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 94,02% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au remarcat printr-o creștere de 34,66%.
v v v

Surpriza o reprezintă portul Mangalia, care a manipulat 44.964 tone de mărfuri, cu 16,58% peste nivelul atins în primele șase luni din 2017. Multă vreme, acesta a fost dependent de importurile de tablă și echipamente navale ale companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Cum de mai bine de jumătate de an constructorul de nave trece printr-o criză profundă, salvarea portului a venit din diversificarea fluxurilor de mărfuri operate. În prezent, produsele petroliere reprezintă 45,11% din traficul total, fiind urmate de: ciment (33,01%), echipamente (10,61%), minerale brute și neprelucrate (5,56%), articole din metal (3,16%), produse chimice (1,22%) și altele.
v v v

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 133,02 milioane tone de mărfuri, în primele șase luni ale anului 2018, în creștere cu 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-in-porturile-constanta-midia-si-mangalia-353482?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Cuget Liber/ Topul mărfurilor din porturile maritime românești

Cuget Liber/ OUG cu dedicație pentru Daewoo-Mangalia

Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență pentru completarea articolului 1 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Potrivit actului normativ:

„Sunt exceptați de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență operatorii economici care se încadrează în prevederile art. 2, pct. 2 ca urmare a faptului că acționarul privat nu mai deține participația majoritară și deține capacitatea financiară și tehnică necesară dezvoltării obiectului de activitate al operatorului, caz în care i se poate încredința conducerea executivă a societății, controlul managerial și/sau operațional al acestuia, în condiții de eficiență economică cu asigurarea de know-how, a portofoliului de clienți și a forței de muncă”.

Inițiatorul proiectului se ferește să divulge numele societăților comerciale cărora le este destinată ordonanța de urgență, singura precizare fiind cea din referatul de susținere a actului normativ: „Finalizarea negocierilor prin care statul român ar deține o participație majoritară la întreprinderile publice prevăzute la art. 2, pct. 2 din OUG nr. 109/2011.” Or, după cum o demonstrează un comunicat al Ministerului Economiei, singura companie pentru care s-a finalizat o astfel de negociere este Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Conform înțelegerii, olandezii de la Damen ar urma să cumpere de la sud-coreeni participația de 51% de la Daewoo – Mangalia și să cedeze 2% statului român, care, astfel, va deveni acționar majoritar. În schimb, conducerea executivă a companiei va reveni olandezilor.

În prezent, prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă reprezintă o piedică în calea acestui aranjament și, probabil, din acest motiv Ministerul Economiei a apreciat ca fiind necesară modificarea actului normativ.

Se pune întrebarea dacă aceas-tă manoperă legislativă este constituțională. Are Guvernul României dreptul să emită ordonanțe de urgență cu dedicație, care să vizeze un singur agent economic?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-oug-cu-dedicatie-pentru-daewoo-mangalia-353484?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Profit.ro/ Tarifele operațiunilor cu țiței și produse petroliere prestate de Oil Terminal Constanța – pregătite să fie majorate

Tarifele operațiunilor cu țiței și produse petroliere prestate de operatorul de transport și depozitare Oil Terminal Constanța vor fi majorate cu 8,5%, potrivit unui proiect de ordin al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Ultima modificare a tarifelor respective a fost în noiembrie 2016. Compania a solicitat inițial ANRM, în martie, majorarea cu 8,32% a tarifelor, pe care a justificat-o prin creșterea cu 7,87% a costurilor cu energia electrică și cu 5% a celor de personal, precum și prin avansul cheltuielilor de amortizare, urmare a unei reevaluări a activelor, și prin sporirea costului îndatorării pentru finanțarea obiectivelor de investiții care aparțin domeniutui public at statului.

Ulterior, luna aceasta, Oil Terminal și-a actualizat solicitarea și a cerut majorarea cu 9,73% a tarifelor, din cauza creșterii de costuri determinată de rata inflației din perioada ianuarie-mai 2018. Inflația anuală a urcat în mai anul acesta la 5,41%, cel mai înalt nivel din februarie 2013, când a fost 5,65%, și, potrivit companiei, a determinat în primele 5 luni ale anului scumpirea cu 17% a gazelor naturale utilizate de Oil Terminal, cu 9,5% a apei și cu 5,6% a electricității. Potrivit proiectului de ordin citat, ANRM are în vedere aprobarea unei majorări cu 8,5% a tarifelor practicate de Oil Terminal. Oil Terminal Constanța are o capacitate de depozitare de circa 1,5 milioane metri cubi și este cel mai mare operator pe mare din portul Constanta, specializat în manipularea țițeiului, produselor petroliere, petrochimice lichide și alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export și tranzit.

Compania, controlată de Ministerul Energiei cu aprope 60% din acțiuni, a terminat primul trimestru al anului cu un profit net insignifiant, de doar circa 17.000 lei, în scădere cu 99,7% față de cel de de 6,77 milioane lei din perioada similară din 2017. Rezultatul din T1 2018 se datorează creșterii cu aproape 16% a cheltuielilor, la 33,94 milioane lei, și reducerii cu 7,4% a veniturilor, la 34,12 milioane lei. „Comparativ cu nivelul realizat la 31.03.2017, cifra de afaceri a scăzut la 31.03.2018 de la 36,7 milioane lei la 33,8 milioane lei, ca urmare a diminuării cu 33% a veniturilor din depozitare (4,9 milioane lei)”, a transmis Oil Terminal Bursei de Valori București. În decembrie 2017, ANAF a revocat autorizația de antrepozit fiscal a Oil Terminal. Compania a contestat decizia Fiscului în justiție, iar pe 15 martie a obținut suspendarea acesteia, până la pronunțarea instanței de fond. Sentința nu a fost definitivă. În depozitele de țiței, carburanți sau alte produse petroliere care au statutul de antrepozite fiscale, produsele respective pot fi depozitate și, totodată, transportate de la un antrepozit la altul în interiorul UE fără plata accizelor. Principalii competitori pe piață internă ai Oil Terminal sunt terminalul din Portul Midia exploatat de Rompetrol Rafinare, terminalul Unicom-Oil Terminal din Galați, Frial SA Constanța și Minmetal SA Constanța.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/tarifele-operatiunilor-cu-titei-si-produse-petroliere-prestate-de-oil-terminal-constanta-pregatite-sa-fie-majorate-18244030

19.07.2018

Cuget Liber/ Terminalul de cereale Comvex va intra în exploatare în februarie 2019

La începutul lunii mai 2017, au început lucrările de construcție a terminalului de cereale Comvex, un obiectiv cu capacitatea de depozitare de 200.000 de tone.
În prezent, lucrările sunt foarte avansate, astfel că terminalul va putea intra în exploatare în februarie 2019, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Viorel Panait, directorul general al companiei Comvex.

„Terminal pune în valoare o infrastructură ce va putea fi valorificată în interesul tuturor. Este vorba de podul de peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, de la Km 0 + 550 de metri, autostrada A2, care își descarcă traficul în zona porții nr. 7 a portului Constanța, noua capacitate feroviară din zona fluvio-maritimă, terminalul de barje și terminalul de remorchere, toate realizate cu mari eforturi din partea Administrației portuare. Noi convertim o dană de mare adâncime, dar vom menține capacitatea de a opera materii prime siderurgice și cărbune pentru industria energetică.

Prin această investiție, dăm posibilitatea portului Constanța să aducă nave de capacitate mai mare. Astfel, rata de încărcare totală a portului va crește la peste 35.000 de tone de cereale pe zi. Portul Constanța se va repoziționa pe piața Mării Negre. Noi promovăm conceptul de terminal public, în sensul că vom fi echidistanți față de toți operatorii și comercianții interesați, astfel încât cu toții să poată beneficia de noile oportunități care se deschid prin această investiție”, a afirmat Viorel Panait.

Investiția totală se ridică la peste 45 de milioane de euro. Noul terminal va putea încărca nave cu capacitate totală de până la 120.000 tdw, astfel că va lega portul Constanța cu cele mai importante piețe de export pentru cereale, din Asia și SUA.

Imaginile ce însoțesc articolul au fost luate în data de 14 iulie 2018. Ele arată stadiul avansat al lucrărilor și dimensiunea impresionantă a noului terminal de cereale.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-terminalul-de-cereale-comvex-va-intra-in-exploatare-in-februarie-2019-353546

Ziua de Constanța/ Achiziție de circa 800.000 de lei 11 automobile vor intra în garajele CN APM Constanța

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța cumpără 11 autoturisme, în vederea înnoirii parcului auto. În acest sens, CN APMC va organiza o procedură publică pentru atribuirea contractului „Autoturisme prin programul de stimulare a înnoirii parcului auto național 2018 (11 bucăți)“, în valoare estimată de 786.500 de lei.

Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este data de 30.07.2018, ora 15.00. Ofertele vor fi deschise în aceeași zi. Cuantumul garanției de participare este de 7.800 de lei. Perioada de valabilitate a garanției pentru participare va fi de patru luni de la termenul-limita de primire a ofertelor. Cuantumul garanției de bună execuție este de 5% din valoarea contractului, fără TVA. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care dețin funcții de decizie în cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, responsabile de atribuirea procedurii de atribuire, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, administrator- Gabriela Murgeanu, administrator – Daniel-Adrian Naftali, administrator – Traian Panait, administrator – Elena Petrașcu, administrator – Silvia Popeanga, director general adjunct – Marian Tănase, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic – Daniela Șerban, director comercial – Alexandru Madalin Crăciun, șef Serviciu Juridic și Contencios – Tănase Iulian Pepi, șef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard,

șef Sucursala Servicii Port – Daniel Niculescu, șef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparații – Antonela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparații – Laura Bola, șef Birou Control Financiar Preventiv- Nicoleta Adina Gamala, Departament Achiziții Publice – Aurelian Liță, șef Compartiment Auto – Dorel Manole. Condiții pentru ofertanți Ofertantul va face dovada livrării în ultimii trei ani de produse similare cu cele care fac obiectul contractului, în valoare cumulata fără TVA de 780.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte. Acesta va depune lista principalelor produse similare furnizate în ultimii trei ani, din care să rezulte că ofertantul îndeplinește cerința.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/achizitie-de-circa-800-000-de-lei-11-automobile-vor-intra-in-garajele-cn-apm-constanta-document-665070.html

Economie

17.07.2018

Replica/ CFR SA are de recuperat 1 miliard de lei de la operatorii de transport, din care 966 milioane doar de la Marfă şi Călători

Operatorii de transport feroviar (OTF) aveau la data de 15 iunie datorii de 1 miliarde de lei către CFR SA. Cea mai mare parte din această sumă, respectiv 966 milioane de lei, reprezintă datoriile companiilor-soră, CFR Marfă şi CFR Călători, potrivit informaţiilor furnizate de către CFR SA, scrie economica.net.

„Valoarea totală a datoriilor înregistrate de OTF către CFR SA la data de 15.06 2018 este de 966.084.729,86 lei (OTF de stat) şi 34.161.558,73 lei (OTF privați)”, se arată în răspunsul CFR SA către Economica.net.

Anterior, reprezentanţii CFR SA ne-au comunicat topul primilor cinci datornici, fără a preciza valoarea datoriilor pentru fiecare companie în parte.

La data de 15.05.2018, principalii operatori de transport feroviar (OTF) care înregistrează datorii față de CFR SA sunt:
SNTFM CFR MARFĂ SA;
SNTFC CFR CĂLĂTORI SA;
SC GRUP FEROVIAR ROM N SA;
SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL;
SC ASTRA TRANS CARPATIC SRL.

„În vederea recuperării creanțelor de la debitorii săi, Direcția Operațiuni Financiare din cadrul CFR SA transmite lunar notificări de plată tuturor operatorilor de tranport feroviar. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA acționează în conformitate cu prevederile legale în vigoare având o conduită bazată pe legislația română și echidistantă în ceea ce privește relațiile comerciale desfășurate cu operatorii de transport feroviar (OTF), cu respectarea disciplinei contractuale”, au mai spus reprezentanţii CFR SA.

Măsurile luate de CFR SA pentru recuperarea creanţelor de 862 de milioane de lei de la CFR Marfă, printre care blocarea conturilor şi executarea silită a sediului din Strada Turda.

Într-un interviu acordat Agerpres, publicat la începutul lunii, ministrul Transporturilor Lucian Şova a explicat că susţine accelerarea procesului de executare şi de recuperare a cât mai mult din datoria CFR Marfă către CFR SA, pentru ca să nu se petreacă un efect de domino şi să intre şi CFR SA în deficit, în colaps.

Şeful de la Transporturi a mai spus că procesul de executare silită a CFR Marfă de către CFR SA nu este deloc moral, dar este legal.

Cu suma de 1 miliard de lei datorată de operatorii de transpor feroviar, CFR SA ar putea reabilita peste 20 de kilometri de cale ferată.

https://www.replicaonline.ro/cfr-sa-are-de-recuperat-1-miliard-de-lei-de-la-operatorii-de-transport-din-care-966-milioane-doar-de-la-marfa-si-calatori-361305/

ZF.ro/ Europa: valul puternic de căldură va ruina recoltele de cereale din acest an

19.07.2018

Economica.net/ România intră în ‘FMI’-ul Chinei. Ţinta: bani pentru autostrăzi

România ar putea deveni anul acesta membru al Băncii Asiatice de Investiţii în Infrastructură, după mai bine de doi ani de tatonări. Odată cu intrarea în acest club, România ar avea acces mai uşor la finanţări chineze pentru construirea de autostrăzi în Parteneriat Public Privat (PPP).

În timp ce ţările din regiune se bat pentru banii chinezilor şi chiar primesc investiţii din partea lor, România pare că este ocolită. Acest lucru s-ar putea schimba însă odată cu intrarea în Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură, dacă oficialii români vor şti cum să îşi joace cărţile.

Creată de chinezi ca alternativă la instituţiile financiare internaţionale conduse de americani (FMI) sau japonezi, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) a ajuns la 87 de membri, după ce a atras încă din start, în decembrie 2015, ţări europene puternice precum Germania, Marea Britanie şi Austria.

Instituţia financiară unde chinezii sunt cel mai mare acţionar a şi început să acorde împrumuturi. Un exemplu recent este cel dat Turciei, membru al băncii asiatice, care primeşte 600 de milioane de dolari pentru creşterea capacităţii ţării de stocare a gazelor.

România este şi ea invitată să fie membru, iar pentru aceasta trebuie să contribuie, până la sfârşitul anului, cu o primă tranşă de 6,2 milioane de dolari la capitalul băncii asiatice, potrivit unui proiect de lege care a ajuns săptămâna aceasta pe masa Guvernului.

Prin intrarea în această bancă, România ar avea acces la împrumuturi mai avantajoase, cu dobânzi mai mici, termene mai lungi de rambursare şi posibilitatea de renegociere a condiţiilor, au explicat pentru ECONOMICA.NET surse guvernamentale.

Ţinta ar fi investiţiil prin Parteneriat Public – Privat, în special autostrăzi, adaugă sursele.

România a construit în perioada post-comunistă doar 540 de kilometri de autostradă, iar şantierele deschise în prezent înaintează foarte greu, în ciuda banilor nerambursabili pe care îi primim de la UE. Între altele, reţeta folosită cu succes în alte ţări pentru construcţia mai rapidă a autostrăzilor, respectiv Parteneriatul Public Privat (PPP), nu a fost aplicată niciodată în România.

La sfârşitul lunii mai, Guvernul Dăncilă a adoptat primul pachet de investiţii strategice, care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. Acesta include, printre altele, autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni şi autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat.

China finanţează şi construieşte mai multe proiecte de infrastructură în regiune, în special în ţările din Balcanii de Vest precum Serbia, Muntenegru, Albania şi Bosnia Herţegovina.

România intră în „FMI”-ul Chinei. Ţinta: bani pentru autostrăzi

Cuget Liber/ Legea de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții e neconstituțională

Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost declarată neconstituțională, a anunțat Valer Dorneanu – președintele Curții Constituționale a României. În ședința de miercuri, 18 iulie 2018, judecătorii au analizat sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL, USR și PMP. Ei au apreciat că Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.

Pe lista Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții se află companiile: Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Minerale, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Poșta Română, Aeroportul Traian Vuia Timișoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacității de Muncă TBRCM SA, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA și Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.

În cazul companiilor care administrează porturile maritime, fluvial și canalele navigabile, decizia Curții Constituționale a României dă naștere unei alte probleme. Se știe că funcționarea acestora este reglementată printr-un act normativ special: Legea nr. 235 din 29 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare. Includerea acestor companii într-o entitate înființată prin hotărâre de guvern, care să reglementeze, totodată, modul lor de funcționare, ar putea să contravină respectivei legi. În acest caz, respectiva hotărâre de guvern ar putea fi declarată, la rândul ei, neconstituțională.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-legea-de-infiintare-a-fondului-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-e-neconstitutionala-353547?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Adevărul/ Se deschid drumuri spre România: Via Carpatia şi Centura Mării Negre

Ţările din estul Europei caută soluţii pentru a-şi dezvolta şi interconecta infrastructura de transport, astfel încât să faciliteze comerţul între nord şi sud, iar aceste proiecte ambiţioase includ şi România

Un coridor nord-sud – Via Carpatia – care începe din Lituania şi ajunge în Grecia, trecând prin România, o autostradă care va înconjura Marea Neagră, trecând şi ea prin ţara noastră, o autostradă din Ungaria până în România şi un nou drum între Odessa şi Varna, prin Dobrogea. Sunt doar câteva dintre proiectele oficialilor din Europa Centrală şi de Est, care vor să creeze noi rute de transport menite să impulsioneze comerţul şi piaţa muncii din regiune.

În cadrul proiectului Via Carpatia, demarat de Iniţiativa Trei Mări, Polonia şi Slovacia au semnat la începutul acestei săptămâni un acord pentru a lega drumul expres polonez S19 cu noul drum R4 planificat de Slovacia, dar şi pentru construirea unui nou pod între localităţile Chyzne (Polonia) şi Trstena (Slovacia) pentru a îmbunătăţi traficul pe drumul internaţional E77, lucrarea urmând să fie finalizată în 2021, potrivit agenţiei de presă PAP. ‘Obiectivul eforturilor noastre este să creăm legături de transport convenabile şi competitive atât în domeniul transportului rutier cât şi al ce lui feroviar” a declarat ministrul polonez al Infrastructurii, Andrzej Adamczyk, care a semnat acordul împreună cu omologul său slovac, Arpad Ersek Un avantaj pentru tineri Potrivit lui Adamczyk, Via Carpatia, din care fac parte noile conexiuni, va stimula afacerile atât în această parte a Europei, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. ‘Mulţumită acestei investiţii, tinerii din Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România nu vor mai trebui să îşi caute de locuri de muncă în Europa Occidentală. Acestea vor fi aici”, a spus el.

La rândul său, Arpad Ersek a afirmat că aceste contracte, care privesc Polonia şi Slovacia, au şi o dimensiune internaţională.

‘Via Carpatia ne va conecta. Va asigura accesul în fiecare loc”, a afirmat Ersek, insistând totodată, asupra faptului că noul drum va îmbunătăţi siguranţa rutieră siva duce la dezvoltarea transportului de mărfuri. Ruta internaţională Via Carpatia ar urma să pornească din oraşele Klaipeda şi Kaunas din Lituania, să treacă prin Bialystok, Lublin şi Rzeszow din Polonia, prin Kosice din Slovacia şi Debrecen din Ungaria şi să ajungă apoi la Constanţa, în România, în Bulgaria şi la Salonic, în Grecia.

O autostradă în jurul Mării Negre Şi nu este singurul proiect de anvergură care ar urma să implice România. Recent, Rusia a început în mod oficial implementarea proiectului cunoscut drept Centura Mării Negre (Black Sea Ring), conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Asociaţiei Mondiale a Autostrăzilor. Proiectul, adus pentru prima dată în discului ţie în anul 2006,-la summitul Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră, implică realizarea unui sistem de autostrăzi cu patru benzi de circulaţie prin care se vor lega ţările din jurul Mării Negre, lungimea totală urmând să fie de circa 7.140 de kilometri.

Printre ţările participante la acest proiect se numără Turcia, Georgia, Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova, România, Grecia şi Bulgaria. Armenia, Azerbaidjan, Albania şi Serbia vor fi şi ele conectate la acest drum prin rute adiţionale. Autostrada inelară ar urma să treacă prin câteva oraşe imh, î portante, printre care Istanbul şi Edirne din Turcia, Batumi şi Poti din Georgia, Novorossisk, Rostov-pe-Don şi Taganrog din Federaţia Rusă, Mariupol, Melitopol şi Odessa din Ucraina, Chişinău din Republica Moldova, Bucureşti (România), Haskovo din Bulgaria, Komotini şi Alexandroupolis din Grecia.

Proiectul nu are un buget singular, fiecare ţară urmând să plătească pentru propria sa secţiune. Anumite fonduri ar urma să fie furnizate de Uniunea Europeană, de anumite bănci europene, dar şi de alte instituţii financiare internaţionale, printre care Banca Mondială.

Ucraina şi Ungaria îşi croiesc drum spre noi

In afara proiectelor Via Carpatia şi Centura Mării Negre, România ar putea avea de câştigat şi de pe urma altor iniţiative. In luna mai, Ungaria a obţinut fonduri europene în valoare de 265 de milioane de euro pentru finalizarea ultimului tronson al autostrazii care ajunge la graniţa României, la Borş. In România, s-ar face legătura cu Autostrada Transilvania, care nu este însă finalizată.

‘Maghiarii şi românii vor fi primii beneficiari ai acestui proiect, cu o conexiune mai rapidă şi mai sigură de la Budapesta la Bucureşti, dar în cele din urmă toţi cetăţenii europeni şi economia europeană în ansamblu vor beneficia de o mai bună conectivitate în regiune”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Creţu.

Pe de altă parte, Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odessa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, după cum a anunţat în mai preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, după o întâlnire cu premierul bulgar. Boiko Borisov.

‘Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odessa la Varna în câteva ore”, a declarat Poroşenko.

Clubferoviar.ro/ RZD a lansat electrificarea liniei Garmsar – Ince Burun

Revista presei

Industria portuară a înregistrat o ușoară creștere de venituri în anul 2017 – Revista presei 17 – 19 Iulie 2018

Constanta Port Business Association