Revista presei

„Haosul scumpirii energiei atacă porturile românești de la Marea Neagră. Cum a ajuns în insolvență cel mai mare furnizor concurențial din piață” – Revista presei 09 – 10 august 2021

  • Port Constanta

10.08.2021

Administratorul judiciar al Getica 95 Com, cel mai mare furnizor de energie electrică de pe piața concurențială românească, controlat și condus de omul de afaceri buzoian Viorel Tudose, intrat recent în insolvență, a notificat operatorul de stat al porturilor maritime românești de la Marea Neagră, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța – cu care a încheiat un contract de furnizare în aprilie, în urma unei licitații derulate la Bursa Română de Mărfuri (BRM) în condițiile legislației achizițiilor publice, la un preț de bază al energiei de 269,20 lei/MWh – că denunță unilateral contractul începând cu 16 august 2021, potrivit documentelor oficiale analizate de Profit.ro.
Contractul are o valoare totală de 32 milioane lei, la prețul actual. Legea insolvenței prevede că, „În vederea creșterii la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripție de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu au fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate”. Concomitent, Getica a propus CNAPM un nou preț, care să se raporteze la cotația angro de închidere a Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) de pe platforma OPCOM, respectiv de peste 450 lei/MWh la jumătatea lunii iulie, similar cu cel practicat atunci de furnizorii de ultimă instanță (FUI), ceea ce înseamnă o scumpire cu circa 67% față de prețul din contractul denunțat.
CNAPM, care administrează porturile Constanța, Midia și Mangalia, a refuzat denunțarea și propunerea de majorare a prețului, susținând că acestea sunt ilegale și arătând că înțelegerea dintre părți, semnată în aprilie după o licitație BRM bazată pe legea achizițiilor publice, prevede că „Prețul de bază al energiei electrice cuprins în prețul de contract este ferm pe toată durata contractului și nu poate fi modificat”. În consecință, operatorul portuar a dat în judecată Getica 95 Com și a solicitat anularea măsurii de denunțare unilaterală a contractului luată de administratorul judiciar al furnizorului de energie, procesul fiind în prezent pe rol. Ca măsură provizorie de urgență, CNAPM a cerut suspendarea provizorie a denunțării, până la judecarea speței pe fond, cerere care însă i-a fost refuzată de instanță pe 29 iulie.
„Oferta Getica 95 Com SRL încalcă în mod flagrant prevederile contractului de achiziție publică nr. 18302/15.04.2021, legislația achizițiilor publice și regulile Bursei Române de Mărfuri. (…) Oferta Getica 95 Com SRL nu îndeplinește niciuna din condițiile prevăzute de Legea 99/2016 pentru modificarea contractului (…). Autoritatea contractantă a achiziționat energia electrică prin Bursa de Mărfuri, așadar se așteaptă, în mod legitim, ca produsele cumpărate în acest mod să fie și livrate conform înțelegerii, drept pentru care nu se poate pune în discuție apariția unor circumstanțe ce nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, ci dimpotrivă, există o culpă evidentă a societății Getica în îndeplinirea obligațiilor asumate. Modificarea afectează în mod evident caracterul general al contractului, devenind excesiv de oneroasă pentru autoritatea contractantă și oricum cu efecte grave asupra întregii activități portuare”, a susținut CNAPM în instanță. Pe lista entităților de stat care au contracte de furnizare de energie încheiate cu Getica 95 Com se mai numără serviciile de informații, Camera Deputaților, Curtea de Conturi, Metrorex, Societatea Națională de Radiocomunicații sau Municipiul București (iluminatul stradal).
„Această măsură afectează în mod grav activitatea portuară (sistemele informatice critice pentru economia națională privind securitatea portuară și a navelor, activitățile militare, activitățile instituțiilor publice (autorități vamale, Poliție de Frontieră, Poliție Transporturi, DSP, DSVSA, Autoritatea Navală Română), transportul de mărfuri, producătorii interni care se bazează pe materii prime din import, prețurile de consum la utilizatorii finali și exporturile României (containerizate, autoRoRo, vrac, mărfuri generale). (…) pericolul iminent rezidă în cumpărarea intempestivă a energiei electrice de către CNAPM SA începând din data de 16.08.2021, la prețuri mult mai mari decât cele actuale, energie electrică refacturată tuturor entităților specificate, cu efecte devastatoare și ireversibile asupra activității portuare, lanțurilor de transport mărfuri, creșterea prețurilor de transport al mărfurilor de import și export pe piața românească, cu consecința creșterii prețurilor de consum pentru utilizatorii finali”, a mai afirmat operatorul portuar. Getica 95 s-a numărat printre furnizorii cu cele mai atractive oferte pe piața concurențială. Numai că, între timp, prețurile energiei electrice pe piața angro au explodat.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/exclusiv-documente-haosul-scumpirii-energiei-ataca-porturile-romanesti-de-la-marea-neagra-cum-a-ajuns-in-insolventa-cel-mai-mare-furnizor-concurential-din-piata-20338932

Vard va construi la Brăila coca unui vas de întreținere a turbinelor eoliene, în cadrul unui contract de 100 milioane de euro obținut de la transportatorul maritim norvegian Rem Offshore. Vard a câștigat de la Rem Offshore o comandă fermă pentru construcția a două nave de tip Construction Service Operations Vessels (CSOV), cu opțiune pentru 2 vase suplimentare. Navele CSOV, cu o lungime de 85 metri și grinda de 19,5 metri, sunt personalizate pentru servicii globale și operațiuni de întreținere a parcurilor eoliene offshore.
Coca primului vas va fi construită la Brăila, armarea completă urmând să fie realizată în Norvegia. Livrarea este programată pentru a doua jumătate a anului 2023. A doua navă va fi construită și livrată de șantierul Vard din Vung Tau, în Vietnam.

Noua comandă vine la puțin timp după ce Vard a obținut un contract de 500 milioane de euro pentru proiectarea și construcția primului superiaht rezidențial din lume, a cărui cocă va fi realizată la șantierul din Tulcea. Vard operează 9 șantiere cu peste 9.000 de angajați, în Norvegia, România, Brazilia și Vietnam. Compania este deținută în proporție de 86,81% de grupul italian Fincantieri, al patrulea cel mai mare constructor de nave la nivel global.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/foto-vard-construieste-o-noua-nava-la-braila-in-cadrul-unui-contract-de-100-milioane-euro-semnat-cu-rem-offshore-20351412

Hambarele ţării vor fi pline ochi de boabe de grâu. Avem cea mai bună producţie din ultimii 10 ani, spun datele Ministerului Agriculturii, după ce a fost recoltata 90 la sută din suprafaţă.
În paralel, autorităţile au terminat şi recensământul agricol. Potrivit datelor, în România sunt peste trei milioane de exploataţii agricole, dar cele mai multe sunt formate din gospodării mici, la limita subzistenței.
Calitatea grâului este excepţională din punct de vedere al bobului, al greutății hectolitirice, al glutenului, al proteinei. Este un an cu calităţi excepţionale.
Samson Popescu cultiva grâu pe 100 hectare şi a vândut deja toată producţia. A avut cea mai bună recoltă din ultimii ani: şase tone la hectar.

Samson Popescu, agricultor: „Anul acesta vom mânca o pâine mai bună din punct de vedere calitativ. Calităţile panificabile ale grâului de anul acesta sunt mult superioare faţă de ce a fost în anii precedenţi”.
Și o fermă din Timiş se laudă cu o producţie bună: peste şase tone şi jumătate la hectar.
Alexander Degianski, director de fermă: „Grâul îl depozităm momentan, nu vindem nimic, aşteptam să vedem cum vor evolua preţurile şi, după cum vedeţi, îl depozitam în hale, cât şi în silobaguri”.

În Portul Constanța, tirurile pline ochi cu cereale stau la cozi kilometrice. Se îndreaptă spre silozurile unde vor descărca toate grânele adunate din ţară. Sunt atât de multe, încât primele opresc încă de pe Autostrada A 4.
Reporter: „De cât timp aşteptaţi să intraţi la descărcat?”
Șofer: „Păi, de la ora 8. Opt am fost în coadă la poarta 9. Este ora 12 şi mai avem, până la 12 noaptea mai avem”.
Reporter: „Cu ce sunteţi încărcat şi de unde veniţi?”
Șofer: „Cu grâu, de la Iaşi”.

Florin Goidea, directorul general Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa (APMC):„Datorită recoltei record care va fi anul acesta preconizată şi deja au început să fie aglomerări, camioane, trenuri cu cereale, estimăm că va fi depăşit. În Portul Constanța, cantitatea de cereale este între 20 şi 22 de milioane de tone. Anul acesta sunt ferm convins că vom depăşi această situaţie”.
Iar datele Ministerului Agriculturii confirma acest lucru.
Aurel Simion, secretare de stat în Ministerul Agriculturii: „ Avem rating foarte bun. Nu avem un sector zootehnic dezvoltat ca să putem să acumulăm suficientă producţie, avem un dezavataj şi putem spune că exportăm şi subvenții”.
În paralel, autorităţile au încheiat recensământul agricol, iar datele arată că avem peste 3,2 milioane de exploataţii agricole, însă 90 la sută sunt gospodarii individuale.
Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS: „Au culturi pe suprafeţe mici. La noi, media era 3,6 hectare per exploataţie, dar aici intră şi exploataţii mici, un hectar, două hectare. Toţi locuitorii satelor noastre prin tradiţie cresc animale pentru consum propriu, au culturi limitate pentru consum propriu”.
România este a cincea ţară din Europa ca suprafaţa arabilă, cu peste 13 milioane de hectare. Principalele culturi sunt cele tradiţionale, de porumb, de grâu, de floarea soarelui sau de rapiță. Din păcate, însă, exportăm cea mai mare parte din materia primă şi importăm alimente de bază, la preţuri foarte mari.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-are-cea-mai-buna-productie-de-grau-din-ultimii-10-ani.html

Nu numai tarifele de transport pentru transportul maritim al containerelor sunt în creștere, ci și costul containerelor în sine, arată analiza și prognoza anuală 2021/2022 privind achiziţia şi leasingul de containere realizată de Drewry. Potrivit studiului, în ultimele douăsprezece luni prețul containerelor s-a dublat, atingând un vârf istoric. Astfel, preţul containerelor tradiționale de 40″, pentru transportul produselor la temperatură ambientală, a depășit pragul de 6.500 de dolari în al doilea trimestru al lui 2021.
Creșterea prețurilor a fost declanșată de oprirea producției în China, care este principalul producător mondial de containere, încă din timpul primului val al pandemiei de Covid-19, în 2020. Apoi, reluarea producției și a transporturilor a împins companiile de transport maritim să comande un număr mare de containere într-un timp scurt, iar lipsa unei capacităţi de producție corespunzătoarea împins prețul lor în sus. În plus, a crescut și prețul oțelului Corten și al materialelor pentru pardoseala containerelor.
Drewry consideră că prețurile containerelor vor crește şi în al treilea trimestru, iar apoi tendinţa se va inversa, cu un declin major pe măsură ce comerțul internațional se normalizează.
Tendinţa nu a fost similară şi pentru containerele frigorifice şi rezervoare, care au avut prețuri constante în 2020 şi o creştere în primele luni din 2021. În al doilea trimestru, preţul containerelor frigorifice a crescut cu 6,5%, iar al rezervoarelor cu 40%. Drewry se așteaptă ca prețul lor să crească şi în următorii ani, dar moderat.
Principalii clienţi de containere rămân companiile care le închiriază, care cumpără 68% din producția mondială, dar în viitor ar putea crește cota de containere achiziționate de companiile de transport maritim. Evident, creșterea costului containerelor și a cererii acestora majorează prețurile de închiriere, care s-au şi dublat în ultimul an. Drewry prezice că leasingul de containere ar putea crește cu 65% în 2021.

Prețul containerelor de 40” s-a dublat într-un an

Producţia totală de cereale a României ar putea ajunge în anul agricol 2021 la 34,16 mi¬lioane de tone, de patru ori mai mare decât în anul agricol 2007, când România a intrat în UE, estimează Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor şi expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români. Acest nivel de producţie este unul record pentru România.
„E un lucru cu care nu ne întâlnim în fiecare zi, e un lucru pe care nu l-am trăit până acum şi e un lucru pe care cu siguranţă nu-l vom mai întâlni curând. Poate vom mai avea recolte foarte bogate, dar cu siguranţă vor fi şi alte ţări şi alte regiuni din lume care vor avea parte de aşa ceva. Re¬coltă la nivelul excepţional înseamnă mai mult decât foarte bine. E un moment care reprezintă practic încununarea eforturilor fermierilor din România şi, mai mult, este ca şi o revanşă pentru anul 2020“, a declarat Cezar Gheorghe în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.
El susţine că apa este elementul care a diferenţiat România de restul regiunilor, dar şi accesul mare la tehnologie al fermierilor, fapt ce a dus la o recoltă bună cantitativ şi calitativ.

„Cum arată România anului 2021 şi cum arăta în 2007? Am plecat de la o producţie de cereale de 8,3 milioane de tone şi estimăm 34,1 de milioane de tone de cereale în acest an. Un drum de 14 ani în UE ne-a dus la cifra de 34 de milioane de tone de cereale, iar estimările pentru anii următori ne arată că România se apropie de 40-45 de milioane de tone de cereale în jurul anului 2030. Uitaţi-vă ce izvor de bogăţie avem în ţară, dacă ştim cum să gestionăm“, a mai spus Cezar Gheorghe.
Acesta crede că România are potenţial foarte mare, dar agricultura românească ar trebui să beneficieze o infrastructură mai bună de irigaţii, de o logistică – spaţii de stocare – şi de o infrastructură rutieră nouă pentru volumul de marfă care va creşte.
https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/productie-istorica-cereale-anul-agricol-2021-34-mil-tone-patru-ori-20223451

09.08.2021

Șeful Serviciului Navigație Maritimă din cadrul CERONAV, Laurențiu Mironescu, a vorbit în cadrul unui interviu acordat Focus Press despre un posibil eșec al refacerii flotei românești.
Deși România are ieșire la Marea Neagră, porturi generoase, universități maritime, șantiere navale și extrem de mulți navigatori, de peste 20 de ani nu mai există o flotă și nicio navă comercială sub pavilion românesc. În 1989, flota comercială a României avea 311 nave, fiind a patra ca mărime din Europa.
Pe lângă cei care sunt optimiști și spun că pavilionul flotei românești ar putea renaște, există și persoane care cred cu tărie că acest lucru nu va mai fi posibil. Una dintre aceste persoane este Laurențiu Mironescu, care a studiat acest subiect de câțiva ani buni.
„Refacerea flotei este un eșec. Eu, după cum știți, sunt destul de activ pe rețelele de socialiare pe acest subiect. Am o opinie care este rezultatul experienței și al faptului că am văzut niște lucruri întâmplându-se pe la alții. Chestia aceasta cum că nu există nave de stat este un lucru neadevărat. Există companii de stat la majoritatea statelor europene, mă refer la transportul maritim sau transportul maritim pasager, ori transport maritim marfă. Toate statele și-au păstrat un miez de câteva nave, unele state chiar mai multe nave, de exemplu Polonia, care are două companii de stat, dintre care una mixtă, cu statul chinez, și navele lor vin și pe aici, pe la Constanța. De ce treaba asta? Pentru că dacă nu mai ai nave, nu mai ai nimic să te țină în piață la un anumit nivel în ceea ce privește acest business. Faptul că noi avem niște școli care furnizează resursă umană pentru flota mondială, este bine, dar nu este suficient. De ce? Pentru că ușor-ușor ne vom desprinde de nivelul care se cere în piață. Acest nivel România era în stare să îl decripteze dacă am fi avut câteva nave ale noastre“, a explicat Laurențiu Mironescu.
Acesta susține că statul este cel care trebuie să își dorească o posibilă refacere a flotei românești, și doar atunci se pot forma, crea strategii solide și de durată. În plus, trebuie făcute investiții majore, iar Statul Român trebuie să decidă că acest lucru este necesar pentru țara noastră, având în vedere resursele sale și faptul că suntem un stat cu deschidere la Marea Neagră/
„Statul acesta dacă își dorește să aibă un sector maritim, trebuie să își materializeze dorința aceasta într-o viziune. Lucrurile acestea ulterior se materializează într-o strategie, care pune într-o matrice funcțională ceea ce este de făcut: de exemplu, să se modifice legea, investiții, sarcini, indicatori. Aceste lucruri normale se întâmplă în alte state“, a mai precizat Mironescu.

VIDEO. Laurențiu Mironescu: „Refacerea flotei române este un eșec“

Debitul apei Dunării la in¬trarea în ţară în sec¬ţiunea Baziaş în pe¬rioada 5-6 august 2021 a fost de 3.800 mc/s, în scădere cu 11,6% faţă de media multianuală a lunii august, arată datele de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). De altfel, în prima săptămână din au¬gust, debitul apei la intrarea în ţară a fost în scădere în fiecare zi şi sub media multi¬anuală de 4.300 mc/s. Mai mult, în aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere. Oficialii INHGA estimează că şi în perioada 7-13 august debitele me¬dii zilnice vor fi în scădere, excep¬tând cursurile inferioare ale râurilor mari, unde vor fi în creştere prin pro¬pa¬gare, sau vor fi relativ staţionare. Ce se va întâmpla cu trasportul fluvial dacă debitele vor scădea în continuare?
„Se vor bloca transporturile de po¬rumb pe apă, camioanele care trans¬portă cereale au restricţii din cau¬za căldurii, CFR este într-o stare pre¬cară la Constanţa, este blocat, iar bar¬jele nu vor avea apă, un scenariu apo¬caliptic pentru lumea tradingului de cereale. Se vor bate pe barje de parcă ar fi ultimul bob de grâu. De azi di¬mineaţă (vineri, 6 august – n.red.) am făcut câteva apeluri către autorităţi şi nu dau niciun ban pe asta“, spune Paul Ivanov, CEO al Trading Line Group, unul dintre cei mai mari transportatori fluviali din România.
Acesta crede că autorităţile ar putea interveni prin îmbunătăţirea con¬diţiilor de navigaţie pe Dunăre, cum s-a întâmplat între Călăraşi şi Brăila, prin redistribuirea debitelor în¬tre braţul Bala-Borcea şi braţul prin¬cipal al Dunării, prin modificarea dis¬tribuţiei debitelor pe perioada ape¬lor mici şi medii în zona braţului Epura¬şu (Lebăda), prin redistribuirea de¬bitelor între braţul Caleia şi braţul principal al Dunării şi prin modificarea debitelor în zona Ostrovului Lupu, astfel încât să se asigure gabaritele minime, de 2,5 me¬tri pentru navigare şi care au con¬dus la creş¬terea siguranţei traficului pe Dună¬re şi la creşterea gradului de utilizare a trans¬portului pe căile de navigaţie interioare.

În ultimii ani, debitul Dunării la in¬trarea în ţară a scăzut, cu excepţia peri¬oa¬dei ianuarie – aprilie, când valorile debitului au fost mai mari, iar pentru transportul fluvial în bune condiţii a fost necesar să se efectueze lucrări de dragaj pentru asigurarea de adâncimi în acvatoriile portuare, canale şi căi navigabile, condiţie primordială pentru siguranţa navelor. Andreia Marchidan, director exe¬cutiv al Superquatro Grup, companie ce oferă servicii de dragaj spunea anterior că în mod normal se fac lucrări de dragaj 9 luni din 12, dar în ultima perioadă s-au făcut lucrări de dragaj 12 luni din 12.
„Dragarea fără construcţii hidrotehnice – epiuri, este doar o cheltuială continuă, bani aruncaţi în Dunăre. Autorităţile au declarat Dunărea în Natura 2000 şi este greu sa pună şi un pietroi pe mal fără acord mediu“, mai spune Paul Ivanov. El menţionează că în fiecare an sedimentele depuse în urma draga¬ju¬lui pe insule se întorc înapoi în fluviu.
Potrivit transportatorilor, deo¬cam¬da¬tă nu a fost anunţată nicio res¬tric¬ţie de către autorităţi privind restricţio¬narea transportului pe Dunăre, însă, Cezar Gheorghe, ex¬pert analist pentru comerţul cu ce¬reale, spune că sunt porturi care nu pot opera în acest moment sau nu pot încărca în toate danele.
„Nivelul Dunării a scăzut şi restricţionează transportul, pentru că sunt porturi care nu pot opera în acest moment sau nu pot încărca în toate danele. Dacă nu avem apă, nu putem face transport. Nu te poţi bate cu natura sub nicio formă. Am tot discutat că se schimbă clima, iată că se întâmplă“, a spus Cezar Gheorghe.
Prin Portul Constanţa, anual sunt tranzitate 25 de milioane de tone de tereale, marfă care provine din România, Serbia şi Ungaria. Din România pleacă aproximativ 10-12 milioane tone de cereale, iar principala piaţă este Egiptul.
„Degeaba ai marfă şi ai pieţe de desfacere, dacă nu ai logistică de transport“, a mai spus Cezar Gheorghe.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/debitul-dunarii-scazut-10-15-prima-saptamana-august-traderii-vor-20221560

Ministerul Transporturilor (MT) are o strategie de dezvoltare a sectorului naval, prin activarea porturilor dunărene şi asigurarea canalelor navigabile o perioadă cât mai lungă din an. „Sperăm ca în perioada următoare să avem veşti bune în ceea ce priveşte transportul pe Dunăre”, a declarat Ştefan Roşeanu, din echipa ministrului secretar de stat Ionel Scrioşteanu, la seminarul Business Mark.
Dezvoltarea transportului naval/maritim depinde foarte mult de evoluţia transportului feroviar, care, din păcate, suferă de mai mulţi ani din cauza căii ferate deficitare. În acest context, companiile de administrare a infrastrucurilor portuare au început, din 2019, elaborarea unor Studii de fezabilitate necesare realizării unor platforme multimodale naval-feroviar-rutier, necesare depunerii de proiecte în cadrul apelului POIM 1.3. În stadii avansate sunt proiectele platformelor multimodale Galaţi, Drobeta Turnu-Severin şi Corabia-Calafat, în timp ce porturile Brăila, Olteniţa şi Bechet sunt în stadiul de pre-contractare sau de finalizare a Studiilor de fezabilitate. Atât portul Brăila, cât şi Galaţi fac parte sectorul de Dunăre maritimă.
Separat, în fază de implementare/pregătire a achiziţiilor publice sunt proiecte complementare multimodalităţii – în vederea unei conexiuni mai bune naval-feroviar-rutier – la porturile Constanţa, Galaţi şi Giurgiu, în valoare de peste 100, 130 şi respectiv 80 de milioane de euro.
Strategiile de multimodalitate stau la baza noului Master Plan de Dezvoltare a Portului Constanţa, dar şi a viitoarei Strategii Navale a României.
Inclusiv prin PNRR s-a încercat obţinerea de finanţare pentru reabilitarea transportului maritim/fluvial şi dezvoltarea multimodalului, însă condiţia aici este ca proiectele să fie gata până în 2026. În afară de proiectele mari, a căror finalizare se va întinde pe câţiva ani, se vor face reparaţii capitale/reabilitări acolo unde se poate, în parteneriat cu operatorii portuari.

Planurile MT pentru reabilitarea transportului feroviar şi combinat

Ambient Building SRL va furniza servicii de reabilitare spații interioare și instalații turn de comanda Ecluza Cernavodă,Ecluza Agigea și Ecluza Ovidiu pentru Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța.
Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a încheiat un acord cadru pentru furnizare servicii de reabilitare spații interioare și instalații turn de comanda Ecluza Cernavodă,Ecluza Agigea si Ecluza Ovidiu

Potrivit Licitație publica.ro, denumirea completă a proiectului atribuit este „Reabilitare spatii interioare și instalații turn de comandă Ecluza Cernavodă, Ecluza Agigea și Ecluza Ovidiu“.
Continuarea: https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/turnurile-de-comanda-de-la-ecluzele-agigea-cernavoda-si-ovidiu-vor-fi-reabilitate-de-ambient-building-document-754779.html

  • Economie

07.08.2021

În primele cinci săptămâni ale anului comercial 2021-2022, România a trimis peste granițele UE cea mai mare cantitate de cereale dintre statele membre.
România a exportat peste granițele UE, în primele cinci săptămâni ale anului comercial 2021-2022 (01.07- 30.06.2022), aproximativ 1 milion de tone de cereale, fiind astfel cel mai mare exportator la momentul de față, potrivit datelor Comisie Europene.
Al doilea cel mai mare exportator, Franța, a trimis peste granițe puțin peste 300.000 de tone.
Cel mai mult am exportat orz- 537.700 de tone și grâu– aproximativ 430.000 de tone, la care s-au adăugat peste 41.300 de porumb.
Pentru grâul european, cele mai importante destinații au fost Korea, UK, Algeria, Israel Și Sri Lanka, iar la orz destinațiile principale au fost Turcia, China și Iordania.
Prețuri cu peste 20% mai mari față de 2020
În ceea ce privește evoluția prețurilor, debutul anului comercial a însemnat intrarea pe un trend descendent, ca și în celelalte state, după o perioadă preponderent de creștere în care prețul FOB din portul Constanța a ajuns și la 244 de euro tona. În săptămăna ce a început cu 29 iulie, prețul era de 208 euro tona, comparabil cu cel din Ljublijana (207 euro) sau Burgos – Spania (211 euro tona). Cel mai mare preț mediu a fost raportat în portul Bologna din Italia- 226 de euro tona.
Cu un an în urmă, prețul mediu la grâul pentru panificație era de 170 de euro tona.
La grâul furajer, prețul mediu DEPSILO a fost de 176 euro în Oltenia.
În ceea ce privește porumbul, prețul mediu din portul Constanța era în săptămăna începînd cu 22 iulie de 256 de euro tona, iar în Oltenia ( preț DEPSILO), în săptămîna începând cu 29 iulie, de 175 de euro tona. Trendul este unul ascendent față de săptămânile anterioare dar și față de perioada similară a anului trecut când tona în portul Constanța se vindea în medie cu 164 de euro.
La orzul pentru animale, prețul mediu în Muntenia era în săptămâna începând cu 29 iulie de 175 de euro tona (DEPSILO), față de peste 200 de euro în Hamburg, Valladolid (Spania), Dublin sau Bolognia. Raportat la perioada similară a anului trecut, prețul este însă cu peste 17% mai mare.
România a exportat peste granițele UE, în anul comercial 2020-2021, aproximativ 6,2 milioane de tone de cereale, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de euro. Rămânem pe poziția a doua între exportatori, după Franța, cu o cotă de piață de 15%, dar raportat la anul trecut traderii au marcat o scădere de aproximativ 40%.
https://www.economica.net/inceput-promitator-pentru-anul-comercial-2021-2022-pe-piata-de-export-a-cerealelor-am-livrat-deja-peste-1-milion-de-tone_525174.html

Clubul Fermierilor Români anunţă că, potrivit Geoglam (organism care generează prognoze de recoltă la nivel global prin intermediul sateliţilor planetari), pe harta Pământului, România este singura țară care are integral un rating de recoltă la nivel excepțional (toate culturile de pe tot teritoriul României au primit acest rating). „Putem considera că acesta este un moment de referință pentru România, care nu se întâmplă de două ori în timpurile noastre. Rating-ul de recoltă de nivel „Excepțional” readuce în atenția lumii potențialul agriculturii din țara noastră. Totodată, reprezintă un bun prilej de conștientizare și recunoaștere a rolului și contribuției fermierilor în asigurarea siguranței alimentare”, a subliniat Cezar Gheorghe, analist pentru comerţul cu cereale.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-are-un-nivel-exceptional-la-recolta-din-acest-an-434585