Guvernul estimează că activitatea de explorare petrolieră offshore din Marea Neagră va stagna în următorii circa 3 ani, din cauza condițiilor actuale de piață. Afirmația este făcută în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ prin care, practic, Executivul vrea să transforme portul Midia din port de sine stătător în zonă liberă a portului Constanța, în care mărfurile aduse din afara UE pot fi depozitate fără taxe, vamale sau de altă natură.

Măsura ar fi în beneficiul Rompetrol Rafinare, care deține facilități importante în portul Midia, dar și al altor companii majore aflate în aceeași situație, cum ar fi Grup Servicii Petroliere al omului de afaceri constănțean Gabriel Comănescu. Portul Midia este vital și pentru lucrările de construcție aferente proiectului de exploatare offshore de gaze naturale al americanilor de la Black Sea Oil&Gas, singurul din sectorul românesc al Mării Negre pentru care s-a luat decizia finală de investiție. Luna trecută, Ministerul Transporturilor a emis un ordin prin care a transformat portul Midia în zonă a portului Constanța. Acum, Guvernul vrea să extindă, prin HG, regimul de zonă liberă a portului Constanța și în noua zonă Midia.

„Beneficierea de facilități de zonă liberă, în conformitate atât cu normele europene, cât și cu cele interne în vigoare, va face din zona Midia a portului Constanța o zonă atractivă pentru marii investitori în domeniu, cu importante avantaje economice pentru toate părțile implicate”, se arată în nota de fundamentare. Documentul menționează că operațiunile petroliere offshore sunt strâns legate de intrări și ieșiri în afara teritoriului, majoritatea inputurilor venind pe mare și fiind pregătite, respectiv depozitate, în zona Midia, pentru a fi ulterior trimise către platforme. De asemenea, unele componente ale pachetului de foraj pot fi aduse și din teritoriu (substanțe chimice și alte componente pentru fluidul de foraj, unele prăjini sau sape furnizate de industria românească etc), iar prin extinderea regimului de zonă liberă în zona Midia a portului Constanța, costurile suplimentare și birocrația aferente importului temporar și reexportului pe care trebuie să le practice în prezent companiile ar fi substanțial diminuate, sprijinind această activitate. Mai mult, în felul acesta, activitatea de suport pentru operațiunile petroliere offshore ar deveni foarte competitivă și s-ar putea extinde dincolo de perimetrele situate în zona economică exclusivă a României, către viitoarele operațiuni petroliere offshore din zonele ucrainene și bulgărești.

„Suplimentar, condițiile actuale de pe piața petrolului fac ca activitatea de explorare să stagneze și chiar să se oprească. În prezent, se estimează că această stagnare va putea dura circa 3 ani. În aceste condiții, extinderea regimului de zonă liberă în zona Midia din portul Constanța vine în sprijinul operatorilor implicați în această industrie pentru a supraviețui în acest interval, astfel încât să fie prezenți în piață în momentul revigorării acestui sector de activitate”, se afirmă în documentul citat. Executivul mai arată că, în plus, o mare parte dintre serviciile de reparații nave sunt efectuate pentru nave care arborează pavilion străin. „Și aici se pot observa avantaje asemănătoare: navele vin și pleacă pe mare, o mare parte din piese vin pe aceeași cale. Extinderea regimului de zonă liberă ar crește seminificativ competitivitatea companiilor din portul Constanța față de alte porturi cu facilități de reparații din bazinul Mării Negre (inclusiv Marmara și Egee) și chiar estul Mediteranei, atrăgând astfel și mai multe comenzi de lucru. De altfel, la nivel european, observăm că unele dintre cele mai mari aglomerări industriale sunt localizate în porturi cu facilități de zonă liberă (ex.: Rotterdam, Hamburg)”, se precizează în nota de fundamentare.

Guvernul a mai elaborat proiecte de HG de instituire a regimului de zonă în liberă în portul Midia și în 2012 și 2015, fără însă să le adopte. „Prin extinderea regimul de zonă liberă și în zona Midia a portului Constanța pe suprafața de 8.239.358 mp se vor dezvolta noi facilități pentru operarea mărfurilor și, implicit, va crește traficul de mărfuri în portul Constanța, fapt care conduce la obținerea unor avantaje financiare atât în beneficiul Administrației Porturilor Maritime Constanța, cât și în beneficiul operatorilor economici care își vor desfășura activitatea în această zonă a portului Constanța. Există suprafețe de teren în zona Midia care nu sunt încă dezvoltate, și anume: 73 ha (fără cheu de acostare) care sunt închiriabile și 48 ha nesistematizate ce necesită lucrări de viabilizare. Odată cu extinderea regimului de zonă liberă, valoarea economică a acestor suprafețe portuare va crește semnificativ, împreună cu dorința unor operatori economici de a se instala în zona Midia a portului Constanța pentru a desfășura activități cu valoare adăugată”, mai arată Guvernul. Terminalul petrolier offshore al Rompetrol din Marea Neagră se află la circa 9 kilometri de portul Midia, în care compania deține mai multe dane pentru țiței și produse petroliere, inclusiv pentru exportul acestora. De asemenea, Grup Servicii Petroliere deține numeroase facilități industriale și de transport la Midia.

Portul este vital și pentru lucrările de construcție aferente proiectului de exploatare offshore de gaze naturale al americanilor de la Black Sea Oil&Gas, singurul din sectorul românesc al Mării Negre pentru care s-a luat decizia finală de investiție. Pe de altă parte, ExxonMobil a anunțat că intenționează să renunțe la participația deținută la concesiunea Neptun Deep, la care americanii sunt parteneri cu OMV Petrom. În replică, autoritățile de la București au publicat un proiect de modificare a Legii offshore în care sunt cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor petrolieri din Marea Neagră. În plus, sunt în curs de eliminare prevederile din OUG nr. 114/2018 care au stârnit nemulțumirea producătorilor de gaze. În ianuarie anul acesta, Guvernul a aprobat prelungirea cu 15 ani, până în 2045, a acordului petrolier dintre stat și concesionarii ExxonMobil și OMV Petrom privind perimetrul de gaze naturale de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, semnat inițial în anul 2000 cu valabilitate până în 2030, prin încheierea în acest sens a unui act adițional la acord. Hotărârea de Guvern a fost adoptată la scurt timp după ce Manfred Leitner, membru al board-ului OMV, a declarat la Viena că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în Neptun Deep, cel mai important perimetru offshore de gaze din apele teritoriale românești ale Mării Negre.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/guvernul-estimeaza-ca-petrolistii-din-marea-neagra-vor-soma-3-ani-a-treia-tentativa-in-7-ani-de-transformare-a-portului-midia-in-zona-libera-scutita-de-taxe-19145584

Compania Naționala „Administratia Porturilor Maritime” SA Constanța cumapără stații de lucru tip desktop și portabile.
Valoarea totală a contractului este de 49.095.362 ron

Descrierea contractului
Obiectul prezentei proceduri este achiziționarea „Stații de lucru tip desktop și portabile’’. – Desktop PC – 92 bucăți – Stație grafica – 7 bucăți – Ultrabook – 4 bucăți – Laptop – 7 bucăți.
Termenul limită pentru publicarea răspunsului/răspunsurilor consolidat/consolidate la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici: 3 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.

Termenul limită până la care se pot solicita clarificări de către operatorii economici interesați de accesul la procedura de atribuire: 5 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Firma câștigătoare este S & T România.

Despre S & T România
Înfiinţată în anul 1994, firma are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 7.921.000 de lei, integral vărsat, este compus din 7.921 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 1.000 de lei. S & T România SRL este deţinută de Computer Betting Company GMBH, cu sediul în Austria, cu 68,93% din capitalul social, şi S&T AG, cu sediul social în Austria, cu 31,07% din capitalul social.

Persoanele care dețin funcții de decizie:
Șerban Daniela – administrator director general, Murgeanu Gabriela – administrator, Tivilichi Nicolae Dan – administrator, Petrașcu Elena – administrator, Burlacu Mircea -administrator, Batrinca Ghiorghe -administrator, Naftali Daniel-Adrian – administrator, Baz Adina Iuliana – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Directia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcția Tehnică, Craciun Madalin Alexandru – director Directia Comercială, Ifimov Otilia – șef Departament Achiziții Publice, Pepi Tanase Iulian – șef Serviciu juridic și contencios, Kiss Laszlo Eduard – Șef Sucursala Energetica Port Constanța, Niculescun Daniel – șef Sucursala de servicii Port Constanța, Banias Emil Sorin – șef Sucursala nave tehnice Port Constanța, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic reparații-secretar cte, Bola Laura Valentina – Serviciu tehnic reparații-secretar cte(rezervă), Gamalan Nicoleta Adina – șef Birou Control Financiar Preventiv, Laura Coada – Departament Achiziții Publice, Hurduc Elisabeta -Serviciu Informatică

Persoane împuternicite ale firmei, care desfăşoară activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, sunt Nicoleta Macovei şi Radu Adriana. În anul fiscal 2015, societatea cu 131 de salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 196.276.613 lei şi un profit de 8.889.713 lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, firma cu 141 de salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 12.5402.371 de lei şi o pierdere de 1.627.675 de lei.

Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: 142 de salariaţi, cifră de afaceri de 134.921.582 de lei şi o pierdere de 3.467.063 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apmc-cumpara-statii-de-lucru-tip-desktop-si-portabile-care-este-valoarea-contractului-document-703047.html.html

Unitatea Militară 02133 Constanţa s-a dotat cu o şalupă de cercetare hidrografică şi oceanografică. „Contractul multianual de furnizare produse – şalupă de cercetare hidrografică şi oceanografică“ a fost atribuit societăţii Opal Construct SRL. Valoarea contractului atribuit este de 11.513.900 de lei.

Persoanele cu funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, în ceea ce priveşte organizarea, derularea şi finalizarea procedurii de atribuire sunt: Nicolae Vatu – comandant, Grecu Sorin – locţiitor, Ramona Popa – consilier juridic; Mihaela Lucaci – contabil-şef, Burghelea Florin, Grama Bogdan, Băjenaru Valentin, Dumitriu Alexandra, Vlad Maria, precum şi experţii tehnici – Dumitrache Lucian, Andoni Gheorghe, Constantinoiu Florin, Duţu Lucian, Nicula Adrian, dar şi Constantin Valentin – membru de rezervă.
Opal Construct SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2005, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, integral vărsat, este compus din 110 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Opal Construct SRL este controlată de Grădinaru Bogdan Nicolae, cu 9% din capitalul social, şi Munteanu Niculai, cu 91% din capitalul social. Călin Radu este administratorul societăţii, care se ocupă de comerţul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcţii şi al echipamentelor sanitare.

Punctele de lucru ale societăţii sunt următoarele: Eforie Sud, sector de plajă Cordon Eforie Nord – Eforie Sud, zona I, subsector 3; Eforie Nord, Portul Ana Yacht Club; municipiul Constanţa, strada Baba Novac, nr. 96B; municipiul Constanţa, strada Interioară 3, magazia nr. 2, în incinta Complexului Agrosem Constanţa; oraş Ovidiu, strada Amurgului, nr. 105, lot 1; municipiul Constanţa, strada Pescarilor, nr. 101.

În anul fiscal 2015, firma cu 81 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 41.520.875 de lei şi un profit de 4.135.479 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, societatea cu 152 de salariaţi a avut o cifră de afaceri de 27.549.097 de lei şi un profit de 795.348 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 este următoarea: 139 de salariaţi, cifră de afaceri de 22.637.013 lei şi un profit de 1.216.782 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/unitatea-militara-constanta-02133-dotata-cu-salupa-de-cercetare-hidrografica-si-oceanografica-document-702991.html

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră intenţionează să cumpere, cu aproape 6 milioane de euro, sisteme optoelectronice de supraveghere, cu care să modernizeze Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR), potrivit unui anunţ de pe SICAP.

Achiziţia de sisteme optoelectronice de supraveghere pentru modernizarea SCOMAR se va face după criteriul „cel mai bun raport calitate – preţ”.

Practic, contractantul, IGPF, anunţă că doreşte să achiziţioneze şapte sisteme optoelectronice pentru înlocuirea acelor existente în cadrul SCOMAR.

Potrivit anunţului lansat pe SICAP, termenul de livrare este de 8 luni de la data semnării contractului de către ultima parte, dar prin excepţie primele două sisteme vor fi livrate în termen de 4 luni de la data semnării contractului.

Valoarea estimată a contractului este de 28.338.600 lei, respectiv aproape 6 milioane de euro.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 27 noiembrie 2019, ora 15.00.

SCOMAR este un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologia de ultimă oră, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfăşoară activităţi ilegale de trafic la Marea Neagră. Suportul tehnic asigură transmiterea, în timp real, a informaţiilor obţinute de la staţiile de senzori la Centrul de Comandă şi Control şi a dispoziţiunilor necesare pentru interceptarea ameninţărilor şi realizarea misiunilor de căutare şi salvare. Sistemul asigură monitorizarea permanentă a traficului la Marea

Neagră prin folosirea echipamentelor radar, echipamentelor optoelectronice de supraveghere, navelor, aparatelor de zbor şi vehiculelor de patrulare, precum şi a altor elemente în zonă, furnizând o imagine tactică a suprafeţei apei, a activităţii aeriene şi a situaţiei terestre.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/politia-de-frontiera-vrea-sa-cumpere-cu-6-milioane-e-sisteme-pentru-identificarea-navelor-care-fac-trafic-ilegal-in-marea-neagra-1203765

In the first nine months of 2019, Romanian seaports registered 49,689,282 tonnes of cargo, up by 8.42%, compared to 45,830,329 tonnes in the similar period of 2018.

Maritime traffic reached 38,113,925 tonnes, an increase of 4.73%, and river transport was 11,575,357 tonnes, up 22.63%.

Container traffic totalled 5,016,896 tons, respectively 509,166 TEU. The most important increase in traffic was recorded by cereals: 18.4%, up to 15,489,955 tonnes at the end of September 2019, compared to 13,083,252 tonnes in September 2018.

Traffic increases were also seen in other groups of goods: mineral fuels. solids, petroleum products, iron ore, fertilizers and crude oil.

In the total traffic registered in Romanian seaports, the most important sectors were cereals (31.2%), followed by crude oil (11.6%), various (10.1%), petroleum products (9.8% ), iron ore and iron waste (7.9%), solid mineral fuels (6.2%), non-ferrous minerals and waste (6.1%) and fertilizers (5.9%).

From the beginning of the year, in Constanta port the traffic of goods was 43,367,993 tonnes, Midia port ​​5,480,667 tonnes and in Mangalia port of 188,416 tonnes.

https://www.portseurope.com/romanian-ports-see-increased-traffic-in-first-nine-months-of-2019/

Porturile maritime românești au mult de lucru în această toamnă. Luni, 21 octombrie 2019, în danele de la Constanța, Midia și Mangalia se aflau la operare 33 de nave, din care 14 nave încărcau 383.401 tone de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Alte trei nave așteptau în radă să intre la operare, pentru a prelua 62.130 de tone de grâu, porumb și rapiță.

Pentru următoarele două săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești 62 de nave, din care: 52 de nave la Constanța, 8 nave la Midia și 2 nave la Mangalia.

x x x

Stimați cititori, din capul locului trebuie spus că evoluția porturilor maritime românești în primele nouă luni ale anului 2019 a întrecut așteptările. Traficul general de mărfuri a crescut cu 8,42%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia au derulat 49.689.282 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 18,31%, față de perioada ianuarie – septembrie 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: îngrășămintele (+25,71%), minereurile și deșeuri de fier (+20,39%), produsele metalice (+10,09%), cărbunii (+8,75%), petrolul brut (+6,45%), produsele petroliere (+3,62%), minereurile și deșeurile neferoase (+2,86%).

Traficul maritim a fost de 38.113.925 tone (în creștere cu 4,73% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 11.575.357 tone (mai mare cu 22,63%).

Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține în următoarele luni cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2019 cu un trafic record, de peste 66 de milioane de tone. În 1988, când transportul maritim de mărfuri se derula exclusiv prin portul Constanța, acesta atinsese un maxim istoric de 62,4 milioane de tone.

x x x
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 43.367.993 tone de mărfuri, mai mult cu 10,43% față de ianuarie – septembrie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+18,32%), produse petroliere (+27,85%), minereuri și deșeuri de fier (+20,39%), combustibili solizi (+8,75%) și îngrășăminte (+27,32%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele nouă luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 39,73%, în ianuarie – septembrie 2019 au reprezentat 39,05% din volumul total de mărfuri manipulate.

Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (16,03%), mărfurile containerizate (11,57%), hidrocarburile (11,11%), îngrășămintele și produsele chimice (7,52%), combustibilii solizi (7,08%) și produsele metalice (4,48%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 5.016.896 tone, respectiv 509.166 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 0,37% în tone, dar mai mic cu 0,96% în TEU.

x x x
În lunile ianuarie – septembrie 2019, zona Midia a portului Constanța a derulat un trafic total de 6.129.665 tone de mărfuri, mai mic cu 5,43% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,55% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 5,71%.

x x x
Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 188.416 tone de mărfuri, cu 146,69% mai mult decât în ianuarie – august 2018. În structură, cimentul reprezintă 53,29% din traficul total, iar produsele petroliere 34,05%.

x x x
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 191,2 milioane de tone de mărfuri, în primele nouă luni ale anului 2019, în scădere cu 7,5% față de perioada de referință din 2018.

Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 116,7 milioane tone de mărfuri, cu 1,0% mai mult decât în ianuarie – septembrie 2018. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 18,1 milioane tone (-7,0%), Rostov pe Don – 11,8 milioane tone (-7,9%), Kavkaz – 15,8 milioane tone (-34,8%), Taman – 10,9 milioane tone (+6,7%), Temryuk – 3,4 milioane tone (+24,3%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-386903?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – septembrie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de același interval de timp din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 15.489.955 tone (+18,39%);
– petrol brut – 5.768.607 tone (+6,45%);
– articole diverse – 5.025.618 tone (+0,50%);
– produse petroliere – 4.847.172 tone (+3,62%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 3.910.523 tone (+20,39%);
– cărbune – 3.070.852 tone (+8,75%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 3.048.354 tone (+2,86%);
– îngrășăminte – 2.953.353 tone (+25,71%);
– produse metalice – 1.957.182 tone (+10,09%);
– minerale brute sau prelucrate – 493.371 tone (+63,27%);
– produse alimentare – 288.488 tone (+120,62%);
– ciment – 273.621 tone (+57,46%);
– animale vii – 68.295 tone (+16,22%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 34.152 tone (+43,06%);
– piele, textile, confecții – 1.608 tone (+27,72%);

b) în scădere față de anul precedent

– semințe uleioase – 1.460.726 tone (-42,04%);
– produse chimice – 492.678 tone (-19,91%);
– echipamente, mașini – 270.320 tone (-30,22%);
– lemn, plută – 213.577 tone (-9,32%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 11.755 tone (-56,55%);
– articole fabricate din metal – 5.848 tone (-27,07%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-386907?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia convoacă Adunarea Generală a Acționarilor, în data de 28 noiembrie 2019, iar în caz de neîntrunire a cvorumului legal, pe 29 noiembrie 2019, ora 11:30, la sediul societății din Mangalia.

Ordinea de zi a ședinței din noiembrie este următoarea: constatarea încetării mandatelor de membri provizorii în Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia al Andei Nicoleta Onetiu, al Iolandei Anamaria Babau și al lui Eduard Gabriel Matei; alegerea administratorilor provizorii; stabilirea duratei mandatelor; aprobarea datei de 19 decembrie 2019 ca dată de înregistrare, respectiv de identificare a acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor AGOA din data de 28 noiembrie 2019, a datei de 18 decembrie ca ex-date; împuternicirea directorului general al societății sau al înlocuitorului acestuia în vederea efectuării procedurilor și formalităților prevăzute de lege în scopul înregistrării hotărârii AGOA la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-din-cadrul-santierului-naval-2-mai-sa-mangalia-convocati-in-adunare-generala-703201.html?print

Guvernul a decis, in sedinta de luni, suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor cu 5 milioane de lei pentru efectuarea in regim de urgenta a unor lucrari de investitii la taluzul de pe malul stang al Canalului Dunare-Marea Neagra, afectat de o alunecare de teren, anunta Agerpres.

Suma a fost alocata din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului pentru realizarea in regim de urgenta a unor lucrari de investitii de prevenire si inlaturare a efectelor calamitatii naturale produse ca urmare a alunecarii de teren care a afectat taluzul Canalului Dunare-Marea Neagra, mal stang, intre km 56+989 (km 7+ 421 navigatie) si km 57+217 (km 7+193 navigatie)”.

In luna mai a acestui an, in zona localitatii Cumpana, in apropiere de Constanta, malul canalului Dunare-Marea Neagra s-a surpat, alunecare de teren situandu-se, in unele portiuni, la cativa metri de casele oamenilor, informa Digi24.ro.

In august, o noua fisura a aparut in urma unei furtuni in taluzul Canalului Dunare – Marea Neagra, in localitatea Cumpana, iar falia aparuta anterior la sapte metri de curtile caselor din zona s-a prabusit. Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) a decis evacuarea de urgenta a opt gospodarii din localitatea Cumpana, puse in pericol de alunecarile de teren de pe malul Canalului Dunare – Marea Neagra.

Canalul Dunare-Marea Neagra este un canal navigabil aflat in judetul Constanta, Romania, ce leaga porturile Cernavoda de pe Dunare si porturile Constanta Midia Navodari de la Marea Neagra, scurtand drumul spre portul Constanta cu aproximativ 400 km.

https://www.wall-street.ro/articol/Social/245931/guvernul-da-5-milioane-de-lei-pentru-lucrarile-la-canalul-dunare-marea-neagra-afectat-de-o-alunecare-de-teren.html#gref

Volumul lucrărilor de construcții noi din șantierele navale chineze și-a menținut creșterea în perioada ianuarie – august 2019. În schimb, comenzile noi sunt mai puține față de perioada similară din anul precedent.

Datele publicate de Asociația Națională a Constructorilor de Nave din China arată că, în primele opt luni ale acestui an, șantierele navale chineze au livrat nave cu o capacitate totală de 25,94 milioane tdw, în creștere cu 6,7% față de aceeași perioadă din 2018. În schimb, comenzile de construcții noi s-au redus cu 37,9%, ajungând la 15,72 milioane tdw. Până la sfârșitul lunii august, portofoliul de comenzi al constructorilor navali a scăzut cu 10,4% față de cel pe care îl aveau cu un an în urmă, ajungând la 79,09 milioane tdw.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-navala-chineza-a-obtinut-cu-37-9-la-suta-mai-putine-comenzi-386823?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

CFR SA va demara proiectul de modernizare a Coridorului IV Sud, în care intră Curtici – Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova şi se închide la Calafat, afirmă noul director general interimar al companiei, Marius Chiper, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat AGERPRES, şeful companiei feroviare spune că în perioada imediat următoare documentaţia va fi gata şi va fi lansată procedura de achiziţie a primelor două tronsoane, respectiv Arad-Ronaţ şi Ronaţ – Timişoara Est, urmând să se găsească finanţare pentru următoarele două, de la Timişoara Est până la Caransebeş. De asemenea, în viitor se va discuta despre coridoarele feroviare militare şi se va căuta finanţare pentru ele. În plus, Marius Chiper a mai vorbit în interviu despre obiectivele sale prioritare, despre absorbţia fondurilor europene la nivelul companiei CFR SA, dar şi despre programul de ridicare a restricţiilor şi despre Noul mers al trenurilor, care va intra în vigoare în luna decembrie.

AGERPRES: Care sunt obiectivele prioritare în noul mandat?
Marius Chiper: Obiectivele generale şi priorităţile de investiţii în domeniul feroviar se vor axa pe 3 capitole prioritare, şi anume: continuarea realizării investiţiilor pe termen lung, sustenabilitatea infrastructurii feroviare şi calitatea serviciilor şi a managementului. În ceea ce priveşte primul capitol, în contextul noii politici europene în domeniul transporturilor, România va trebui să continue investiţiile în infrastructura de transport feroviar, orientate spre dezvoltarea coridoarelor care traversează România, Rin-Dunăre şi Orient/Est-mediteranean, parte din reţeaua Centrală TEN-T, corelat cu alte priorităţi naţionale specifice. CFR SA va pune accent pe optimizarea dimensiunii reţelei feroviare pentru a asigura sustenabilitatea acesteia pe termen lung, atât din punct de vedere financiar, cât şi pentru susţinerea traficului previzionat de călători şi marfă. La cel de-al treilea capitol, se vor defini clar serviciile pe care le asigură CNCFR pentru operarea/exploatarea liniilor de cale ferată aflate pe reţeaua principală şi se vor monitoriza indicatorii de rezultat şi performanţă, şi aici mă refer la realizarea unor programe atractive de circulaţie a trenurilor, îmbunătăţirea serviciilor pentru călători, reducerea timpilor de aşteptare în gări şi digitalizarea serviciilor feroviare etc.

AGERPRES: Venind vorba despre reducerea timpilor de aşteptare, care este situaţia restricţiilor de viteză?
Marius Chiper: Noi suntem focalizaţi pe mai multe obiective de reţea pentru eliminarea restricţiilor. Unul dintre obiective este eliminarea restricţiilor de pe magistralele de cale ferată. Este un proces început de colegii mei şi îl vom continua, pentru că este un demers pozitiv. Am început anul cu 442 de restricţii şi am reuşit să eliminăm până acum 354 de restricţii. Vom ajunge la finalul anului la circa 200-220 de restricţii. De ce? Pentru că apar alte restricţii. Obiectivul nostru a fost acela de a reduce la jumătate numărul de restricţii de la începutul anului. Programul va continua şi anul următor vom reduce numărul restricţiilor, dar cu siguranţă nu vor dispărea toate. Din punct de vedere al reţelei, pe Regionalele Craiova şi Timişoara (Magistrala 900) avem identificate 85 de restricţii. În aceste restricţii intră şi cele cauzate de zona Balota, zona Drobeta Turnu Severin, o regiune destul de dificilă din punct de vedere al reliefului. Avem declivitate foarte mare, avem curbe foarte strânse şi acolo într-adevăr este un punct critic pe care încercăm să-l ţinem sub control. Relativ la această zonă avem în execuţie un studiu de fezabilitate pentru modernizarea secţiunii Craiova-Caransebeş şi intenţionăm să ocolim această zonă, zona Balota, cu un nou traseu pe care să îl facem printr-un tunel feroviar, am estimat noi în jur de 7-8 kilometri de tunel, care va ocoli această zonă şi va asigura o viteză de circulaţie adecvată şi o mare economie de timp pe acest tronson.

AGERPRES: Practic construiţi o nouă linie de cale ferată?
Marius Chiper: O nouă variantă a acelui deal care este destul de complicat la această oră şi nu merită să-l menţinem în starea actuală, pentru că efectele sau câştigurile pe care le-am aduce printr-o modernizare pe traseul existent ar fi foarte mici. Deci, continuăm programul de ridicare a restricţiilor, continuăm programul de execuţie de lucrări în regie proprie, cumpărăm materiale, cumpărăm echipamente, le înlocuim şi încercăm să menţinem într-o formă cât de cât acceptabilă infrastructura feroviară. Programul de eliminare a restricţiilor, cum v-am spus, are ca obiectiv să ajungem undeva la 200-220 de restricţii. Vom vedea, pentru că monitorizăm zilnic şi periodic facem grafice, facem tot felul de analize ca să avem sub control acest fenomen iar, în acest fel, efectele se vor vedea şi în circulaţia trenurilor. Programul de restricţii este unul dinamic şi în fiecare an îl vom avea. În mare parte, programul de eliminare a restricţiilor se face cu lucrări executate prin forţe proprii şi prin înlocuirea materialelor pe care le avem achiziţionate din banii de la bugetul de stat.

AGERPRES: Pe ce rute aţi eliminat restricţiile?
Marius Chiper: Acţiunile noastre au fost focalizate pe Magistrala 500, Magistrala Moldova. Acest lucru e justificat şi de faptul că pe Moldova proiectele feroviare de modernizare vor veni probabil mai târziu. Este o zonă în care putem, cu un minimum de efort, să obţinem maximum de beneficii. Este o linie dublă, este o linie electrificată, este o linie care, prin mici reparaţii, poate fi adusă la parametrii de proiectare şi pe care putem să circulăm cu 120 km/h, poate chiar pe unele zone cu mai mult.

AGERPRES: Aveţi fondurile necesare pentru programul de restricţii? Marius Chiper: În principiu, da. Bugetul a fost alocat, a fost repartizat, a fost împărţit pe proceduri, totul depinde şi de modul în care se derulează procedurile de achiziţii de materiale. Sunt cazuri în care anumite proceduri din anumite considerente se pot anula, se pot amâna şi atunci suntem un pic întârziaţi şi există riscul, chiar având banii, să nu îi putem consuma.

AGERPRES: Aveţi vreo solicitare de la vreun operator privat de a intra pe ruta Bucureşti-Suceava?
Marius Chiper: Nu ştiu de o astfel de solicitare. Dacă va veni, noi aplicăm principiile liberului acces şi putem da trase oricui. Nu e o problemă de capacitate, nu e o problemă de acces. Dacă vrea cineva să facă trenuri pe Moldova, ceea ce poate fi un punct forte al acestei magistrale, noi nu avem vreo problemă să îi dăm acces.

AGERPRES: Ce aduce Noul mers al trenurilor?
Marius Chiper: Acesta probabil va aduce o ajustare a timpilor de mers. Asta ne propunem: să condensăm cât putem timpii de mers prin eliminarea acestor restricţii şi să avem o exploatare cât mai eficientă. Acum, regula este asta: fiecare operator feroviar îşi face programul de trase pe care le va solicita în funcţie de capacitatea lui de operare. Noi suntem obligaţi să răspundem la cererea de trase pe care o fac operatorii. Din punct de vedere al managerului de infrastructură, intenţionăm să optimizăm aceste trasee şi să ducem trenurile cât mai repede de la punctul A la punctul B, fără probleme, în măsura în care se poate. Aceasta va fi abordarea noastră pentru noul Mers al trenurilor.

AGERPRES: Exceptând Bucureşti-Suceava, unde ar mai putea apărea reducerea timpilor de aşteptare?
Marius Chiper: Reduceri avem şi pe Magistrala 300 şi pe Magistrala 400. Magistrala 300 este Braşov – Coşlariu – Simeria şi până intră pe Magistrala 200, până la Arad. Acolo se recepţionează 150 de kilometri de cale ferată – acum colegii mei sunt în recepţie, pe teren – şi vom circula fără probleme cu 160 km/h pe tronsoanele acestea, respectiv se vor reduce mult timpii de mers. S-au făcut multe lucrări de intervenţie şi reparaţie în zona Regionalei Cluj, Cluj-Dej, Cluj-Baia Mare, Cluj-Satu Mare, pe Magistrala 400. Tot pe 400 în zona Braşov-Miercurea Ciuc-Deda-Sărăţel… Deci se vor îmbunătăţi condiţiile prin eliminarea acestor restricţii, dar încă o dată atrag atenţia că vor apărea altele pe care, printr-un proces controlat, trebuie să le eliminăm. Cea mai spectaculoasă este Regionala Constanţa, Magistrala 800, care nu are restricţii. Deci, se poate demonstra încă o dată că un proiect de modernizare practic ne aduce avantaje evidente pe o perioadă foarte mare de timp. Din analizele noastre am constatat că o modernizare atrage trafic, aduce trenuri mai multe. Circulaţia pe Constanţa este cumva o demonstraţie a fezabilităţii investiţiilor în domeniul feroviar. Şi cu siguranţă vor fi şi pe celelalte tronsoane.

AGERPRES: Care mai e situaţia în domeniul transportului de marfă?
Marius Chiper: În sectorul de transport marfă lucrurile sunt dinamice. Avem un program şi avem nişte facilităţi pentru transportul containerizat şi încercăm să atragem marfa de pe rutier pe feroviar prin transport containerizat. Nu putem spune că este un program foarte mare, la nivel naţional. Adică noi am venit cu o facilitate: cine vine cu trenul de marfă, de transport containerizat putem să îi acordăm anumite facilităţi. De asemenea, avem facilităţi pentru trenuri de tranzit, ca să nu mai vină cu camionul să tranziteze. Să pună marfa pe tren, trece cu trenul prin România, se duce în Bulgaria, în Grecia, dar noi câştigăm din alte puncte de vedere, de exemplu al aglomerării. Într-adevăr, avem nişte reduceri acordate operatorilor feroviari pentru a încuraja acest tip de transport ca, la rândul lor, să poată oferi nişte facilităţi beneficiarilor acestui transport să fie atractiv.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre absorbţia fondurilor europene la nivel de companie…
Marius Chiper: Avem multe proiecte demarate. Anul acesta a fost anul proiectelor CFR din toate punctele de vedere, atât al execuţiei, cât şi al lansării unor proiecte noi, cât şi din punct de vedere al finalizării. Mi-aduc aminte că, în 2017, când eram în această poziţie, aveam aceeaşi problemă cu semnarea contractelor pe tronsonul Simeria – Gurasada – Radna – km 614. Veneam după un proces de contestaţii tot de 3 ani, începuse în 2015 şi în 2017 în sfârşit am reuşit să finalizăm. Am atribuit contractele şi acum se dovedeşte că acestea sunt nişte contracte sănătoase, din punctul nostru de vedere, produc lucrări, produc absorbţie pe fonduri europene. De exemplu, anul acesta, până acum, avem o pondere de 250% din suma programată pentru absorbţie. Avem lucrări efectuate şi plătite în proporţie de 250% faţă de plan. Nu ştiu dacă au fost şi alţi beneficiari ai programului, dar noi am venit şi am cerut suplimentare de buget pe fondurile europene. Consider că stăm bine la absorbţia fondurilor europene, dar intenţia noastră este să creştem, să apăsăm pedala acum cât se poate, pentru că antreprenorii pot să lucreze, sunt mobilizaţi, să nu-i lăsăm să plece, pentru că ştim că dacă întrerupem sau suspendăm sau se întâmplă ceva, efectul este destul de dezastruos. E foarte greu să-i aduci înapoi, să-i faci să se mobilizeze, să-i faci să producă la un ritm aşa cum este acum. AGERPRES: Aveţi întârzieri la plăţi?

Marius Chiper: Nu avem probeleme cu plăţile, ne străduim să procesăm documentele repede, să plătim facturile în termene rezonabile de 10-15 zile. Nu avem întârzieri la plată. Avem buget, ne batem pentru buget, ne batem pentru deschideri şi, pe partea cealaltă, ne ducem şi ne îndeplinim obligaţia de rambursare, adică mergem cu cereri de rambursare la Comisia Europeană să luăm banii înapoi. Din punctul acesta de vedere suntem bine poziţionaţi. În acest an am lansat cam tot ce se putea lansa din proiectele feroviare incluse în Master Plan. Am lansat Gara de Nord, am lansat Magistrala Moldova, am lansat Bucureşti-Giurgiu, am lansat aeroportul, am lansat 47 de staţii, am lansat 150 de treceri la nivel, am lansat modernizarea a 173 de poduri, deci nu au mai rămas obiective importante neatacate. Mai sunt anumite proiecte, dar le-am luat într-o anumită prioritate, proiecte importante care au fost lansate şi se vor demara studiile de fezabilitate şi vor constitui baza de finanţare pe următorul program 2021-2027. Deci vom avea proiecte şi pe faza următoare. Vom vedea acum câţi bani vor fi alocaţi sectorului feroviar.

AGERPRES: La ce proiecte v-aţi gândit pentru perioada următoare?
Marius Chiper: Un exemplu concludent este că vrem să demarăm proiectul de modernizare a Coridorului 4 Sud, în care intră Curtici – Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova şi se închide la Calafat şi în perioada imediat următoare avem aproape documentaţia gata şi vom lansa procedura de achiziţie a primelor două tronsoane Arad-Ronaţ şi Ronaţ – Timişoara Est, deci cele două tronsoane, şi rămâne să vedem de unde găsim finanţare pentru următoarele două, de la Timişoara Est până la Caransebeş. Vom continua: Caransebeş-Craiova, Craiova-Calafat – îl avem gata ca studiu de fezabilitate, suntem în faza de pregătire. Ne uităm cu interes să găsim noi programe de finanţare. S-ar putea să fie surprize, să zicem, din acest punct de vedere, să discutăm mai des de coridoarele feroviare militare.

Vom încerca să finanţăm dacă se poate inclusiv aceste proiecte din fondurile alocate pentru coridoarele militare ale Uniunii Europene, deci suntem într-o continuă mişcare pentru a asigura finanţarea, a dezvolta proiecte, a le pregăti şi a le implementa.

Chiper, CFR SA: Ne uităm să găsim noi programe de finanţare. Posibil să discutăm mai des de coridoarele feroviare militare – interviu Agerpres

Serbia intenţionează să finalizeze refacerea segmentului Belgrad-Novi Sad al căii ferate care leagă Belgradul de Budapesta în toamna anului 2021, a anunşat ministrul sârb al infrastructurii Zorana Mihajlovic, potrivit Seenews.

„Această secţiune nu este importantă numai pentru că va dura o jumătate de oră să ajungi din Belgrad în Novi Sad, ci şi pentru că proiectul a făcut Serbia membră a iniţiativei chineze a noului drum al mătăsii“, a declarat oficialul sârb.

https://www.zf.ro/auto/serbia-vrea-sa-finalizeze-refacerea-caii-ferate-belgrad-novi-sad-pana-in-toamna-anului-2021-18482239

PIB-ul chinez a avansat cu doar 6% anual, marcând o încetinire în continuare a economiei de la creşterea de 6,2% din T2.

În SUA apar noi semne că creşterea mai lentă a economiei mondiale şi tensiunile comerciale apasă asupra economiei, în timp ce economia Chinei, a doua ca mărime la nivel mondial, a înregistrat cea mai lentă creştere din ultimele trei decenii. În Germania, cea mai mare economie a zonei euro, proiecţiile de creştere au fost reduse pentru anul viitor.

Producţia sectorului manufacturier american a scăzut în septembrie, sporind dovezile că încetinirea creşterii economice la nivel mondial şi războiul comercial afectează cea mai mare economie a lumii, potrivit The Wall Street Journal.

În acest an, slăbiciunea economiei americane a fost în mare măsură limitată la sectorul manufacturier şi investiţiile de business, însă semne în creştere sugerează că încetinirea s-ar putea extinde şi la alte sectoare. Angajatorii fac în continuare angajări, dar într-un ritm mai lent decât în 2018. Cheltuielile consumatorilor rămân solide, dar date recente indică faptul că septembrie a fost o lună modestă pentru retaileri.

Între timp, creşterea economiei chineze a încetinit peste aşteptări în T3, avansul fiind cel mai lent din aproape trei decenii, în condiţiile în care războiul comercial a afectat producţia fabricilor, notează Reuters.
PIB-ul chinez a avansat cu doar 6% anual, marcând o încetinire în continuare a economiei de la creşterea de 6,2% din T2.

Datele slabe din ultima vreme privind economia chineză evidenţiază scăderea cererii interne şi externe. Totuşi, majoritatea analiştilor spun că există spaţiu limitat pentru stimulente agresive într-o economie deja sufocată de un volum ridicat al datoriilor.

https://www.zf.ro/business-international/razboiul-comercial-taie-avantul-celor-mai-importante-economii-ale-lumii-china-sua-si-germania-18482185

Olanda ocupă, din nou, primul loc în Europa în privința calității infrastructurii de transport, arată recentul raport al Forumului Economic Mondial privind competitivitatea globală în anul 2019, Olandezii sunt, de asemenea, în fruntea topului european la competitivitatea economică.

Raportul Forumului Economic Mondial ierarhizează țările în funcție de 103 criterii, pentru a determina competitivitatea relativă a economiei lor. În clasamentul cel mai recent, Olanda a depășit Elveția și Germania – obținând cel mai mare scor dintre toate țările din Europa. La nivel global, olandezii sunt depășiți doar de Singapore, SUA și Hong Kong.

În topul mondial al infrastructuri de transport, Olanda ocupă locul doi după Singapore. În ceea ce privește dinamismul de afaceri, Statele Unite ocupă primul loc fiind urmate de Olanda.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-olanda-si-8211-liderul-europei-la-infrastructura-de-transport-si-competitivitatea-economica-386904?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie