Revista presei

Grupul Grampet a intrat într-un consorţiu care va deschide ruta navală între porturile Constanţa şi Batumi/Poti – Revista presei 24 – 25 octombrie 2019

 

24.10.2019

 

Un consorţiu format din Grupul Grampet – Grup Feroviar Român (GFR), GR Logistics and Terminals LLC (Georgia) şi ASCO Logistic CJSC (Azerbaidjan) va opera transporturi navale periodice între porturile Constanţa şi Batumi/Poti, în urma unui acord semnat la Tbilisi, capitala Georgiei.

Potrivit unui comunicat al Grupului Grampet, acordul reprezintă încă un pas prin care companiile membre ale Asociaţiei Middle Corridor – Ruta de Transport Internaţional Trans-Caspică vor colabora pentru a intensifica fluxul de mărfuri de-a lungul acestei rute. „La un an de la aderarea noastră la Asociaţia Middle Corridor, reuşim să activăm ruta navală Batumi/Poti – Constanţa, care are un rol foarte important pentru tranzitul de marfă Asia-Europa. Este, practic, ultima verigă care lipsea din lanţul Middle Corridor. Totodată, acordul de la Tbilisi ne aduce mai aproape de obiectivul nostru declarat de a inaugura primele transporturi feroviare de marfă dintre China şi Europa de Vest, cu tranzit prin România”, a declarat Gruia Stoica, preşedintele Grampet Group. La rândul său, Sorin Chinde, vicepreşedintele Diviziei de Transport a Grupului Grampet, afirmă că lipsa unei conexiuni navale directe între porturile georgiene şi Constanţa a fost până acum un obstacol major în atragerea de transporturi pentru Europa pe această rută.

„Rutele alternative, care trec prin Istanbul sau Pireu, sunt necompetitive, pentru că au un timp de tranzit de 12 – 24 de zile. Odată lansată o legătură permanentă şi periodică între porturile din Georgia şi România, putem reduce acest timp de tranzit cu 5 zile dus/5 zile întors, astfel încât timpul de tranzit între porturile georgiene şi Constanţa se reduce la 2 zile”, a adăugat Chinde. Conform Acordului, consorţiul va opera o navă cu o capacitate de 144 TEU (Twenty-foot Equivalent Unit) sau 72 FEU (Forty-foot Equivalent Unit), care va derula transporturi de trei ori pe lună.

Echipa de management a consorţiului va fi formată din: Gruia Stoica – preşedintele Grampet Group, Lasha Akhalbedashvili – director GR Logistics & Terminals LLC şi Azer Mammedov – director general ASCO Logistic CJSC. În luna iunie a acestui an, Grupul Grampet – Grup Feroviar Român (GFR) şi NMSC Kazmortransflot LLP, operatorul naval de stat al Republicii Kazahstan, au semnat un Memorandum de Colaborare în cadrul aceluiaşi proiect. GR Logistics & Terminals, o filială a companiei JSC Georgian Railway fondată în anul 2009, oferă servicii de transport internaţional de marfă pe cale feroviară şi maritimă – transport de containere şi vagoane, servicii de manevră, servicii vamale, stocare etc. Compania operează două terminale de containere în porturile Poti şi Tbilisi. ASCO Logistic CJSC (the Azerbaijan Caspian Shipping Closed Joint-Stock Company) a fost înfiinţată prin fuziunea celor mai mari două flote din Republica Azerbaidjan, respectiv cea operată de compania naţională de transport maritim şi de producătorul naţional de petrol. Compania operează două şantiere navale, flote comerciale şi facilităţi de suport offshore. Grupul Grampet – Grupul Feroviar Român este cel mai mare operator privat de transport feroviar de marfă şi logistică din România şi Europa Centrală şi de Sud-Est şi prima companie europeană care s-a alăturat Asociaţiei Middle Corridor – Ruta de Transport Internaţional Trans-Caspică, în septembrie anul trecut.
https://www.economica.net/grupul-grampet-a-intrat-intr-un-consortiu-care-va-deschide-ruta-navala-intre-porturile-constanta-si-batumi/poti_175427.html

 

– Interviu cu Sorin Trandafir, director operațional în cadrul societății de servicii de investiții financiare Interfinbrok Corporation SA.
– Domnule Sorin Trandafir, care este pulsul pieței de capital românești la această oră? Cum a evoluat bursa de valori în anul 2019?
– Răspunsul la întrebările dumneavoastră este dat de evoluția indicilor bursieri a căror apreciere se situează în jurul valorii de 30%. Indicele BET are o creștere de 29,72%, BET – NG de 31%, iar BET – FI, ceva mai mică – 22%. Dinamica lor a fost marcată de corecția înregistrată în perioada decembrie 2018 – ianuarie 2019, în urma adoptării OUG 114, care a influențat semnificativ, în sens negativ, cotațiile bursiere la momentul respectiv. Ulterior, revizuirea actului normativ și știrile pozitive venite din piață s-au reflectat în creșterea indicilor bursieri. Vorbim de o apreciere de aproape 30% pe majoritatea acestor indici. Această evoluție se vede și în prețurile acțiunilor. Spre exemplu, Nuclearelectrica are o creștere de 72% în acest an, iar Romgaz – 38%. La aceasta au contribuit și rezultatele financiare bune înregistrate în anul 2018, de majoritatea companiilor listate la bursă. Mai toate firmele de stat au repartizat sub formă de dividende aproape 90% din profit. Dividende bune au dat, de asemenea, OMV Petrom, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania. SIF-urile au avut randamente mai mici ale acțiunilor: 4 – 5%. La companiile de stat, randamentul a fost între 7% și 10%. De asemenea, în primul semestru al anului 2019, majoritatea companiilor listate au raportat creșteri ale rezultatelor financiare: Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz și altele. Rezultate în scădere au avut Electrica și Transelectrica. La buna evoluție a contribuit, de asemenea, anunțul privind promovarea României la statutul de piață emergentă, care se va concretiza în anul 2020. Vor intra într-un indice internațional Russell companiile Romgaz, BRD – Groupe Societe Generale și Banca Transilvania. Probabil după evaluarea din septembrie 2020, li se vor alătura Transelectrica, Electrica și OMV Petrom.

– Cum au evoluat companiile din Constanța listate pe piața de capital?
– În cazul companiei Socep, rezultatele din 2019 sunt la nivelul anului precedent. Urmează să aibă loc un proces de fuziune și, probabil, din această cauză cotațiile acțiunilor sale au urcat destul de mult în comparație cu 2018. Șantierul Naval Constanța a înregistrat o creștere a valorii acțiunilor în urma apariției informației privind câștigarea contractului pentru construcția corvetelor. Cotațiile au făcut un salt de 4,5%, în acel moment. Apoi, declarațiile privind contestarea licitației au mai corectat puțin prețul acțiunilor. Acum, acesta a ajuns la 3 lei pe acțiune. Și cotațiile companiei Comvex au urcat. În cazul ei, așteptările investitorilor sunt legate de intrarea în exploatare a terminalului de cereale. În continuare, sunt perspective de creștere a cotațiilor la aceste companii. Societatea Oil Terminal a înregistrat o perioadă de creștere a cotațiilor când s-a făcut publică intenția unei companii americane de a investi. În prezent, evoluția sa este liniară. În cazul companiei Argus, cotațiile sunt cam la același nivel din 2018.

– În 2019, au intrat companii noi pe piața de capital?
– Companii noi nu prea au fost. Se remarcă listarea pe Bursa de Valori București a companiei iHunt – un magazin online de telefoane mobile. Dar aici vorbim de listarea pe piața secundară, prin vânzarea de pachete de acțiuni, nu prin atragerea de capital pentru finanțarea companiei. În schimb, sunt listate destul de multe obligațiuni corporative, la care dobânzile sunt destul de atractive.

– În calitate de broker, unde mă sfătuiți să îmi investesc economiile: la bancă, în aur sau pe bursă?
– Depinde de mărimea economiilor. Dar de regulă, nu este bine să puneți ouăle într-un singur coș. E adevărat că randamentele pe bursă, cel puțin până acum, sunt bune, iar viitorul arată bine, având în vedere trecerea la statutul de piață emergentă. Se pot investi pe bursă între 20 – 30% din economii. Contează foarte mult momentul în care se face investiția. Astăzi, piețele externe au ajuns la un maxim. A crescut și Bursa de Valori București. Dar nimeni nu ne va anunța când vine criza. În concluzie, comparativ cu plasamentele bancare, cele bursiere sunt mai rentabile. Dar nu e recomandabil să îți investești toate economiile pe piața de capital pentru că niciodată nu știi ce îți rezervă viitorul. O oarecare prudență trebuie să existe în realizarea investițiilor.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-santierul-naval-constanta-socep-si-convex-au-trezit-interesul-investitorilor-de-pe-piata-de-capital-387089?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

CERONAV (Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale) a anunţat că, începând de la 1 octombrie 2020, „cursanţii care deţin adeverinţe eliberate de centru, cu termen de valabilitate, pentru programe derulate în cadrul instituţiei, se pot înscrie la forma de actualizare a cursului numai în cazul în care adeverinţa este în termen de valabilitate”. „În situaţia în care adeverinţa unui program derulat în cadrul CERONAV este în afara termenului de valabilitate, deţinătorul acesteia va putea să efectueze cursul numai la forma bazică”, se mai arată în informare.

Cu toate că anunţul face referire la anul viitor, câţiva navigator au reacţionat, criticând măsura: „Este bătaie de joc. Peste tot în lume cursurile IMO sunt valabile pe viaţă dintotdeauna. Certificatele de capacitate şi atestatele se prelungesc în baza a 12 luni navigate în ultimii 5 ani, este regula internaţională IMO. E umilitor ca, după 6 luni de voiaj, să merg la cursurile CERONAV, în loc să stau acasă cu familia”, ne-a declarat un navigator. Un altul a susţinut că: „Este ilegal. Cum să ne oblige să refacem cursurile la fiecare 4 ani şi ceva? Peste tot în lume este o singură dată. Până acum era posibilitatea să faci prima dată şi să plăteşti 60% la reconfirmare… Vom ajunge să mergem în alte ţări europene să facem cursurile”.

Ovidiu Cupşa, directorul general al CERONAV, contrazice afirmaţiile nemulţumiţilor, precizând că anunţul este în concordanţă cu legislaţia, normele internaţionale şi prevederile Convenţiei STCW (Standards of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers). „Este fals că sunt cursuri IMO pe viaţă. Este în concordanţă cu toate reglementările să se facă actualizări. Nu avem cum să funcţionăm în afara regulilor, se poate verifica şi la Autoritatea Navală Română. Legat de măsură, majoritatea e de acord, nimeni nu s-a arătat nemulţumit, sunt puţini cei despre care aflu că au această reacţie”, a precizat Cupşa. Acesta a adăugat că, spre comparaţie, cursuri care la CERONAV costă 400 de euro, în alte ţări sunt 2.000 de euro.

„Consider că CERONAV este de ajutor în domeniu şi asigură navigatorilor cadrul de pregătire fără de care nu se pot îmbarca. Nimeni nu este obligat să vină la cursurile CERONAV; se înscrie cine doreşte. Dacă vreo companie acceptă vreun navigator fără cursuri actualizate, OK, da aşa ceva nu se întâmplă. Companiile solicită navigatorilor să aibă aceste cursuri. Sunt foarte puţine cursuri care nu se actualizează, care sunt pe viaţă, să le spun aşa. Un exemplu: cursul de asistenţă medicală care se face la noi”, a mai declarat Ovidiu Cupşa.
https://www.replicaonline.ro/in-atentia-navigatorilor-din-2020-se-face-actualizarea-cursurilor-la-ceronav-ce-le-transmite-cupsa-nemultumitilor-care-sustin-ca-e-bataie-de-joc-406626/

 

Croaţia a început construirea portului care poate primi gaze naturale lichefiate (GNL). Construcţia va fi finalizată până în ianuarie 2021, astfel că de la această dată va exista o posibilitate fizică pentru ca Ungaria să achiziţioneze gaze lichefiate din Qatar, a spus ministrul ungar de externe într-o declaraţie telefonică, acordată marţi, din Doha, Agenţiei de Presă MTI, citată de Rador.
Péter Szijjártó a mai subliniat că relaţiile de cooperare cu Qatar vor transforma fundamental securitatea aprovizionării cu gaze naturale în Europa Centrală.

În prezent ţările din Europa Centrală pot achiziţiona gaze naturale doar dintr-o singură sursă, în timp ce Qatarul a devenit lider mondial în domeniul exportului de gaze naturale lichefiate, exportând peste 100 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. „Oficialii din Qatar au manifestat deschidere pentru a purta negocieri cu Ungaria despre transportul gazelor naturale către Ungaria, prin Croaţia.

Din 2021, chiar şi gazul din Qatar poate fi inclus în mixtura energetică ungară, contribuind astfel la securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei şi la îmbunătăţirea preţurilor”, a precizat Péter Szijjártó, care a adăugat: Cooperarea cu Qatar va cuprinde mai multe domenii. Oficialul ungar a menţionat că împreună cu oficialii din Qatar a reuşit să ajungă la numitor comun în ceea ce priveşte textul acordului bilateral privind securitatea investiţiilor, astfel că documentul va putea fi semnat în curând.

„Mai mulţi investitori din Qatar sunt deja prezenţi pe piaţa imobiliară din Budapesta”, a precizat ministrul ungar de externe.
Péter Szijjártó s-a întâlnit la Qatar cu preşedintele Autorităţii pentru Investiţii din Qatar, cu ministrul energiei şi industriei, precum şi cu directorul general al companiei QatarGas.

Ungaria vrea să achiziționeze din 2021 gaze naturale lichefiate din Qatar via Croația

 

25.10.2019

 

Veștile de pe frontul celor ce luptă pentru reînființarea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc sunt încurajatoare. În urma interpelării din data de 23 septembrie 2019, formulată de la tribuna Parlamentului, senatorul constănțean Ștefan Mihu a primit, recent, răspunsul Ministerului Transporturilor.

În comunicat, se precizează că, la nivelul autorităților de resort subordonate ministerului, s-a inițiat un grup de lucru care va promova o legislație favorabilă relansării transportului maritim cu nave sub pavilion românesc.

„S-au conturat două direcții în care se poate acționa prin crearea unui cadru legislativ care să ajute la relansarea activității de transport maritim sub pavilion românesc, respectiv pe de-o parte, facilitarea unui cadru fiscal mai relaxat pentru activitatea de transport maritim, prin înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe tonaj, iar pe de altă parte, modificarea cadrului legislativ care să încurajeze creditarea activităților de transport maritim prin susținerea instituțiilor financiar-bancare astfel încât creditele acordate companiilor de transport maritim să aibă o poziție prioritară de recuperare, față de creanțele armatorului care ar ajunge într-o procedură de insolvență, faliment sau într-o procedură de executare silită”, se precizează în răspunsul Ministerului Transporturilor.

Instituirea unui cadru fiscal favorabil va încuraja companiile de transport maritim să își înregistreze navele sub pavilionul românesc.

O altă direcție identificată de Ministerul Transporturilor este susținerea instituțiilor financiar bancare prin încurajarea creditării activităților de transport maritim, a construcției de nave, fapt ce va contribui la dezvoltarea șantierelor navale din Constanța, Mangalia și Galați. În acest scop, este necesar ca instituțiile financiar-bancare să fie sprijinite prin crearea unui cadru legislativ care să le garanteze că își pot recupera creditele acordate companiilor de navigație.

Grupul de lucru despre care se vorbește în răspunsul Ministerului Transporturilor și-a început deja activitatea sub coordonarea secretarului de stat Marius Humelnicu și este format din specialiști ai ministerului, Autorității Navale Române și CERONAV. În cadrul grupului, dr. ing. Ovidiu Sorin Cupșa, directorul CERONAV și ambasador al Organizației Maritime Internaționale, a realizat „Studiul comparativ privind impozitul pe tonaj în UE/SEE și propunere de model pentru aplicare în România”. Documentul va sta la baza proiectului de lege privind relansarea activității de transport maritim sub pavilion românesc.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-proiectul-de-reinfiintare-a-flotei-maritime-comerciale-sub-pavilion-romanesc-este-in-lucru-387169?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

La Constanţa se încheie joi un exerciţiu NATO care s-a desfăsurat, săptămâna aceasta, atât în România, cât şi în Bulgaria.

Obiectivul l-a constituit înţelegerea capacităţilor operaţionale naţionale combinate, precum şi familiarizarea cu terenul din cele două ţări, după cum transmite corespondentul RRA Sorin Cealera.

Reporter: Planificat de Comandamentul Aliat Suprem din Europa, exercițiul NAPLES BLUEPRINT 2019 s-a desfășurat săptămâna aceasta în Bulgaria și România.

Membrii cheie ai structurilor NATO au avut posibilitatea de a-şi identifica și cunoaște omologii.

Prin aceste activități înainte de o criză, se dobândește înțelegerea clară a capacităților, limitărilor, riscurilor și oportunităților aliaților.

Încheierea oficială a secvenței din România a exercițiului a fost punctată astăzi în terminalul maritim al portului Constanța de locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, general locotenent Daniel Petrescu, și de comandantul Comandamentului Aliat Întrunit din Napoli, amiralul James Foggo III.

General-locotenent Daniel Petrescu: Prin acțiunile pe care le planificăm și le desfășurăm în această regiune, dovedim ca Armata României și militarii noștri reprezintă o ancoră pentru valorile transatlantice, reprezintă un pilon de stabilitate în regiune, un contributor net la postura de securitate aliată în regiunea Mării Negre.

Amiral James Foggo III: Suntem aici să ajutăm s să sporim stabilitatea şi securitatea zonei, ca aliaţi NATO. Marea Neagră este o cale navigabilă vitală pentru comerţul din sud-estul Europei. Am avut discuţii în ultimele trei zile despre securitate şi stabilitate, în particular despre regiunea Mării Negre.
http://www.romania-actualitati.ro/la_constanta_se_incheie_exercitiul_nato_naples_blueprint_2019-131866

 

Economie

25.10.2019

 

În ultimul timp, importatorii români s-au confruntat cu întârzieri în acordarea liberului de vamă, la diverse birouri vamale din România.

În special birourile vanmale din Bucureşti au avut această problemă. Camioanele nu au putut părăsi vămile până când autoritățile nu au confirmat primirea taxelor vamale datorate în conturile proprii. Au fost între două și cinci zile de așteptare.
În era digitală, 90% din operațiunile de vămuire din România sunt realizate în continuare în procedură normală. Prezența fizică a mijloacelor de transport în vămi e necesară.
Controalele trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru al ofițerilor vamali, iar plata sumelor aferente taxelor de import trebuie confirmată de către biroul vamal.
„Vămuirea la domiciliu presupune implicare minimă din partea ofițerilor vamali și se poate face chiar și în afara orelor de program, în baza unei autorizații.” Mihai Petre, EY România
Apar astfel întârzieri în lanțul logistic. Importatorii plătesc mai mult pentru transport, birourile vamale sunt supraaglomerate, întârzie darea în producție sau livrarea la timp a mărfurilor, iar consumatorul plătește astfel mai mult. Ce soluții oferă legislația vamală pentru o vămuire fluidă?
Una e amânarea momentului plății taxelor la import. La cererea importatorului, bunurile pot fi importate cu plata amânată maximum 30 de zile.
O astfel de procedură este esențială în cazul importatorilor cu flux mare de operațiuni. Se câștigă așa atât un avantaj de flux de numerar, cât și timp la formalitățile de vămuire.
A doua soluție este vămuirea la domiciliu. Aceasta face posibilă sosirea mijlocului de transport direct la depozit, fără drumuri la biroul vamal. Controlul vamal și liberul de vamă se face direct la sediul importatorului.
„Procedura presupune implicare minimă din partea ofițerilor vamali și se poate face chiar și în afara orelor de program ale acestora, în baza unei autorizații”, spune Mihai Petre, EY România.

Când se face plata

La această procedură, plata taxelor se face la depunerea declarației vamale globale (recapitulative), care conține toate înregistrările de mărfuri de import din evidențele importatorului, efectuate pe parcursul unei luni calendaristice (termenul maxim permis).
În comparație cu alte state din UE, în România procedurile simplificate sunt foarte puțin utilizate.
http://romanialibera.ro/economie/cum-se-pot-simplifica-procedurile-de-vamuire-810610

 

Federația Mecanicilor de Locomotivă a adresat o scrisoare deschisă președintelui României, Klaus Iohannis, prin care își exprimă „profunda îngrijorare” privind situația Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă SA. În mesaj se amintește că aceasta a fost înființată la data de 1 octombrie 1998, în temeiul HG 582/1998, ca societate comercială pe acțiuni, „prin decizia nefericită a Guvernului Stolojan de a desființa Societatea Națională a Căilor Ferate Române – SNCFR și de a separa instituțional activitățile de operare de marfă și de călători de infrastructura feroviară”.

„Deși reglementările europene recomandau doar separarea contabilă a activităților de operare și întreținere a infrastructurii feroviare, separarea instituțională, respectiv spargerea SNCFR a fost dictată, de fapt, de apariția anumitor grupuri de interese în domeniul feroviar – se spune în mesaj. De mai bine de 20 de ani, aceste grupuri de interese dictează politica Ministerului Transporturilor în materie de cale ferată și numesc directorii societăților de stat desprinse din fostul SNCFR. La rândul lor, directorii astfel numiți lucrează în strânsă legătură cu grupurile de interese care i-au susținut, subminând activitatea societăților de stat (CFR Marfă, CFR Călători) spre avantajul unor societăți private, mergându-se până la scheme de căpușare a societăților de stat. Acest tip de (dez)organizare a dus la distrugerea întregului sistem feroviar, de altfel singurul model de acest tip din UE, majoritatea statelor optând în continuare pe o organizare de tip holding, vezi Germania, Austria, Spania, Franța, Polonia etc., organizare care asigură o cale ferată performantă, sigură și civilizată”.

Conducerea federației își exprimă îngrijorarea față de indiferența manifestată de Guvern, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor Publice, „instituții care întârzie în promovarea unor măsuri concrete de dezvoltare și redresare a acestei societăți de interes strategic pentru statul român. De asemenea, au rămas fără ecou demersurile făcute pentru redresarea financiară a operatorilor de transport feroviar, respectiv recuperarea supraaccizei la combustibilul folosit pentru transport, precum și micșorarea tarifului de utilizare a infrastructurii, nivelul acestuia fiind, la ora actuală, cel mai mare din toată Europa.

Federația Mecanicilor de Locomotivă a mai solicitat și recuperarea datoriilor la CFR Marfă, făcute de o serie de societăți la care statul este acționar majoritar și pentru care CFR Marfă a prestat servicii de transport, în valoare de circa 350 de milioane de lei, dar nici acest lucru nu a fost realizat”.

Conducerea federației îi cere președintelui să inițieze elaborarea și implementarea unei strategii de redresare a CFR Marfă SA. Scrisoarea este semnată de Iulică Măntescu, președintele organizației.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-mecanicii-de-locomotiva-ii-cer-presedintelui-romaniei-sa-salveze-societatea-cfr-marfa-387171?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

♦ Acţionarul majoritar al Adama, China National Agrochemical, este deţinut integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporaţii din Asia cu vânzări de 58 mld. dolari şi 140.000 de angajaţi ♦ Tranzacţia reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piaţa locală după ce fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur).

Adama Ltd, un grup din agrobusiness cu afaceri de 3,9 mld. dolari la nivel mondial, listat la bursa din Shenzhen (China), a cumpărat 10% din acţiunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din România. Reprezentanţii companiilor nu au anunţat valoarea tranzacţiei.

„Continuăm strategia noastră şi accesăm know-how specializat pentru fiecare linie de business prin dezvoltarea de parteneriate strategice, de data aceasta în zona distribuţiei de input-uri agricole, Adama fiind unul dintre liderii globali recunoscuţi în producţia de produse pentru protecţia culturilor agricole. Fermierii vor avea acces la un portofoliu complex de produse, consultanţă specializată şi cele mai moderne tehnologii de protecţia plantelor“, a declarat Liviu Dobre, director general al Agricover Holding.

Adama Ltd este listată la bursa din Shenzhen, iar acţionarul majoritar al companiei este China National Agrochemical Co Ltd, cu 78,9%. La rândul ei, China National Agrochemical este deţinută integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporaţii din Asia cu vânzări de 58 mld. dolari şi 140.000 de angajaţi.

Adama este una dintre cele mai importante companii care oferă servicii şi produse de protecţie a plantelor din lume, cu peste 7.000 de angajaţi şi acoperire în peste 100 de ţări.

În România, Adama Agricultural Solution SRL a avut în 2018 afaceri de 200 de milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de 2017, un profit net de 2,8 milioane de lei şi un număr mediu de 20 de angajaţi, potivit datelor platformei de analiză Confidas.ro. Adama Agricultural Solution SRL este deţinută de Makteshim Agan Holding BV, iar administratorii companiei sunt Dimitrios Drisis (cetăţenie greacă) şi Frumerman Eliezer (cetăţenie israeliană), potrivit sursei citate.

Compania Agricover, subsidiară a Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, a ajuns în 2018 la afaceri de peste 1,64 miliarde de lei şi un profit de 13,2 mil. lei din distribuţia de inputuri pentru agricultură, servicii de însilozare şi comerţ cu cereale şi oleaginoase şi activităţi de abatorizare, procesare şi comercializare a cărnii de porc.

Grupul Agricover Holding este format din companii precum Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Agricover Broker de Asigurare SRL şi Abatorul Periş SA, înfiinţată în acest an.

Jabbar Kanani nu este la prima tranzacţie cu un investitor de calibru, el a mai semnat un acord cu vânzare a 13% din Agricover Holding SA către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în 2017, acţiuni în valoare de 32 de milioane de lei (7 mil. euro).

În urma tranzacţiei cu Adama, structura acţionariatului companiei Agricover SA este următoarea: Agricover Holding SA (86,75%), Adama (10%), acţionari minoritari (3,25%). Înaintea acestei tranzacţii Agricover SA era controlată integral de Agricover Holding, firmă în care Jabar Kanani deţine 87% din titluri, iar BERD are o deţinere de 13%, potrivit datelor din platforma confidas.ro. Reprezentanţii grupului Agricover nu au spus dacă în tranzacţia cu Adama au participat la vânzare ambii acţionari ai Agricover Holding SA (Jabar Kanani şi BERD).

Tranzacţia reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piaţa locală, după ce fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur).
https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/adama-grup-controlat-de-china-national-agrochemical-cumpara-10-din-compania-agricover-18498114

 

24.10.2019

 

Cifra de afaceri a companiilor locale care activează în sectorul agriculturii va creşte cu aproape jumătate de miliard de euro în 2019, plasând agricultura printre sectoarele strategice ale economiei româneşti, arată estimările specialiştilor KeysFin, date publicităţii miercuri.

Conform analizei de specialitate, în 2018, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, în creştere cu 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014.

În acest context, topul anului trecut al celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, cu o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei, echivalentul a 5,3% din total, urmată de Smithfield România SRL (868 milioane lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane lei), Agro-Chirnogi SA (698 milioane lei) şi Transavia SA (597 milioane lei).

Per total, cei mai importanţi 10 jucători din agricultură au realizat, în 2018, afaceri însumate de 6,8 miliarde de lei, concentrând 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

Din afacerile generate în sectorul agricol, producţia vegetală din România a crescut, în ultimii cinci ani, cu 26%, ajungând, anul trecut, la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul 6 în Uniunea Europeană (UE), cu aproape 6% din total.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de către analiştii KeysFin, relevă faptul că România ocupa, în 2018, primul loc la porumb în rândul statelor membre ale UE atât în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 18,7 milioane de tone.

Tot în cursul anului trecut, România a avut cea mai mare producţie de floarea soarelui din UE, de 3 milioane de tone, fiind urmată în clasament de ţări precum Bulgaria, Ungaria, Franţa şi Spania.

De asemenea, România a înregistrat 7,3% din totalul producţiei de grâu la nivelul Uniunii, adică 10,1 milioane de tone, lucru care a plasat ţara noastră pe poziţia a 4-a, după Franţa, Germania şi Marea Britanie.

În ceea ce priveşte producţia de soia boabe, România ocupă poziţia a doua atât din punctul de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi din cel al producţiei, realizând peste 16% din totalul Uniunii Europene.

„În ciuda provocărilor care ţin de condiţiile meteorologice impredictibile sau de accesul dificil la finanţare, din cele peste 23.500 de companii care activează în sectorul agricol, aproximativ 13.600 (58%) au înregistrat profit, 7.200 (30,5%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul în 2018. Deşi profitul net însumat al sectorului a fost de 4,9 miliarde lei, cu 61% mai mare decât în 2014, acesta a scăzut în comparaţie cu anul precedent, fiind cu 14% sub nivelul din 2017. În plus, agricultura devine un sector din ce în ce mai stabil, lucru demonstrat prin scăderea numărului insolvenţelor cu 18% faţă de 2017 şi cu 46% faţă de 2014”, se menţionează în analiza KeysFin.

Specialiştii estimează pentru 2019 o stabilizare a numărului insolvenţelor ale companiilor cu profil agricol din România la puţin peste 300.

Cât priveşte forţa de muncă din domeniul agricol în România, aceasta a consemnat o scădere cu 7,4%, în 2018 faţă de 2017, respectiv cu 2,8% comparativ cu 2014, până la 121.400 de angajaţi.

Raportat la ultimii cinci ani, costul mediu pentru un angajat în agricultură a crescut cu 74%, avans de patru ori mai rapid decât cel înregistrat la nivelul productivităţii muncii.

Totuşi, cercetarea analiştilor de la KeysFin dezvăluie că, anul trecut, peste 9.700 de companii agricole (aproape 42% din total) nu au avut angajaţi.

Potrivit sursei citate, în 2018, lider în topul judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucureşti (9% din total), cu o valoare de 3,9 miliarde lei, Capitala fiind urmată de judeţele Timiş (7,2%), Călăraşi (5,3%), Constanţa (5%) şi Satu Mare (4,4%). Cele cinci judeţe au generat, împreună, o cifră de afaceri de 13,3 miliarde lei, reprezentând 30,9% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2018.

KeysFin oferă informaţii despre firmele din România şi din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienţi, compania este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/10/23/afacerile-din-agricultura-romaneasca-au-ajuns-la-43-de-miliarde-de-lei-in-2018-salt-de-jumatate-de-miliard-de-lei-estimat-in-2019-analiza–390215

 

In cadrul celei de-a noua Gala Tranzit, care va avea loc pe 1 noiembrie, la Cluj-Napoca, vor fi acordate trofee pentru „Cel mai eficient operator de transport cu capital romanesc“, „Cel mai eficient operator de transport cu capital strain din Romania“ si „Cel mai mai eficient operator de logistica“. Ca de obicei, vor fi premiati si cei mai eficienti manageri de transport si logistica.

Dupa analiza amanuntita a datelor financiare realizate in 2018, cat si a evolutiei din ultimii patru ani, finalistii la categoria „cel mai eficient operator de transport cu capital romanesc“ sunt: Com Divers Auto Ro, Dianthus Company, Dolo Trans Olimp, Dumagas Transport, Dunca Expeditii, Filip, International Alexander, International Lazar Company, Ravitex, Total NSA si Vio Transgrup.
Duvenbeck Logistik, Euro Fleet Transport, Logistic van Wijk, Skiptrans si Vos Logistics au intrat in competitie pentru titlul de “Cel mai eficient operator de transport cu capital strain“. Datele finaciare pentru Carrion Expedition, castigatorul en titre al titlului, nu au fost disponibile, lipsind astfel principalele informatii pentru a mai intra in cursa.

Aquila Part Prod Com, DSV Solutions, DB Schenker, GebruderWeiss, GEFCO, IB Cargo, KLG Europe, H.Essers, Transmec RO, Yusen Logistics sunt operatorii de logistica cu cele mai bune rezultate financiare in 2018, conform criteriilor Tranzit.

Ca de fiecare data, premiile pentru cei mai eficienti transportatori de logistica si transport vor fi acordate in functie de criterii de performanta precum rezultatele operationale (fara a tine cont de veniturile din alte surse sau alte activitati), cifra de afaceri, gradul de rentabilitate a utilizarii activelor, investitii realizate in ultimul an, fie ca provin din credite bancare sau din capitaluri proprii, gradul de capitalizare si cel de indatorare, lichiditatea imediata, durata de plata a datoriilor, salariul mediu brut etc.
https://www.traficmedia.ro/ro/276-ambele-limbi/romana/news/2019/14121-tranzit-a-desemnat-cei-mai-eficienti-operatori-de-transport-si-logistica-ai-anului-afla-cine-sunt-castigatorii-pe-1-noiembrie,-la-cluj.html