Infrastructura intermodală din porturi va beneficia de fonduri europene nerambursabile în valoare de 34 milioane de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică o propunere de modificare a Anexei la Ordinul ministrului Transporturilor nr.1532 din 17.10.2019 privind Schema de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura portuară și în infrastructura locală intermodală/ multimodală, aferentă Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020).

Această modificare este menită să-i ajute pe operatorii portuari să beneficieze de finanțare nerambursabilă pentru realizarea de investiții in infrastructura portuară, cu scopul de a contribui la creșterea volumului de mărfuri manipulate în porturile maritime si interioare. Bugetul total estimat pentru investițiile în infrastructura portuară este de 729.950.000 de euro, din care prin Fondul de Coeziune se vor asigura 328.015.000 de euro și prin Fondul European de Dezvoltare Regională – 292.442.500 de euro), restul urmând să provină de la bugetul de stat și bugetele locale.

FEDER susține infrastructura intermodală din porturi
Pe de altă parte, bugetul total estimat alocat pentru investițiile în infrastructura locală intermodală/multimodală este de 40 milioane de euro, din care prin Fondul European de Dezvoltare Regională se vor asigura 34 milioane de euro).
”Schema de ajutor de stat va contribui la creșterea volumului de mărfuri manipulate în unități intermodale și porturi, urmărind creșterea economică și o utilizare și funcționare mai eficiente ale rețelei transeuropene de transport”, se arată în referatul de aprobare a actului normativ, semnat de directorul general al Direcţiei Generale Organismul Intermediar pentru Transport, Cătălin Costache.
Schema propusă de proiectul de act normativ are ca scop modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare în porturile maritime și fluviale, dezvoltarea infrastructurii de acces în porturi, activități de dragare și construcția sau, după caz, modernizarea terminalelor intermodale și multimodale. Implementarea acestei scheme va contribui la atingerea țintei de operare a 32,2 milioane tone/an de mărfuri pe căile navigabile interioare și a unui volum de 70.000 TEU prin terminale intermodale sau multimodale.

Infrastructura de acces în porturi include drumurile de acces, șinele de cale ferată, șenalele de acces și ecluzele. Terminalul intermodal/multimodal este definit ca un spațiu destinat activităților logistice în cadrul cărora se realizează transfer între mai multe moduri de transport, cum ar fi feroviar/rutier cu utilizarea inclusiv a unităților de transport intermodal.

Ultimele plăți, la finele lui 2023
Schema de ajutor prevăzută de proiectul de act normativ va intra în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României şi se va aplica până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii până la 31 decembrie 2022. Ajutoarele în cadrul schemei se pot plăti până la data de 31 decembrie 2023.

Ministerul Transporturilor estimează că vor fi patru beneficiari de ajutor de stat pentru investițiile în infrastructura locală intermodală/multimodală. Pe de altă parte, numărul estimat de beneficiari de ajutor de stat pentru investițiile în infrastructura portuară este de 100.

În ceea ce privește partea financiară, valoarea maximă a ajutorului individual acordat unui beneficiar în cazul investițiilor în infrastructura locală intermodală/multimodală nu poate depăși 10 milioane de euro pe proiect, iar costurile totale ale proiectului nu vor depăși 20 milioane de euro.

Fonduri europene în valoare de 34 milioane de euro pentru infrastructura intermodală din porturi

După o serie de frământări sociale, plângeri, greve japoneze, intervenţii parlamentare, şi alte situaţii de acest gen Guvernul României a hotărât: Azi se va discuta, în şedinţa de Guvern, memorandumul, semnat din partea Ministerului Transporturilor de ministrul Alexandru Cuc, privind dizolvarea Companiei Naționale de Radiocomunicații Navale ”Radionav” – S.A. Constanța
Conform documentului prezentat pe ordinea de zi a Guvernului Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale ”Radionav” – S.A. Constanţa, este înființată ca societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat, prin reorganizarea Regiei Autonome „Radionav” Constanţa care se desfiinţează.

Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale ,,Radionav” – S.A. Constanţa funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor având sediul în comuna Agigea, strada Ecluzei, nr.3, judeţul Constanţa, conform Hotărârii AGA nr. 11/14.11.2002.

Conform actului constitutiv, Compania Naţională de Radiocomunicaţii Radionav – S.A. Constanţa, denumită în continuare RADIONAV, desfăşoară activităţi de interes public naţional în calitate de operator public unic, care furnizează servicii de radiocomunicaţii navale de bază în spectrul de frecvenţă alocat României de către Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii.

Capitalul social initial, la data de 31 decembrie 1997, al RADIONAV în valoare de 1.246.130 mii lei, constituit prin preluarea integrală a patrimoniului Regiei Autonome „Radionav” Constanţa, a fost actualizat potrivit legii şi evidenţiat în bilanţul contabil al acesteia.

Capitalul social iniţial al RADIONAV a fost în întregime subscris de statul român, în calitate de acţionar unic.

La data de 01.04.2019 RADIONAV are un capital social subscris în valoare de 933.300 lei, integral vărsat prin aporturi în natură, împărțit în 373.320 acțiuni nominative, cu o valoare de 2,5 lei/acțiune, având ca unic acționar statul român.

În conformitate cu art. 1 alin. (4) și (5) din HG nr. 525/1998 veniturile RADIONAV se constituie din venituri proprii realizate din prestări de servicii, pe bază de tarife, şi din lucrări specifice obiectului său de activitate, precum și din alocații bugetare pentru desfășurarea serviciilor la nivelul standardelor stabilite prin convenții internaționale.

Totodată, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea și funcționarea Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare, cu modificările și completările ulterioare, acest serviciu se asigură de către RADIONAV, fiind concesionat companiei până în anul 2019, cheltuielile aferente acestui serviciu fiind finanțate de la bugetul de stat, în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Transporturilor.

În anul 2016, Corpul de Control al Prim-ministrului a efectuat un control la RADIONAV în legătură cu respectarea dispozițiilor legale și a normelor interne cu privire la organizarea și funcționarea companiei, precum și cu privire la îndeplinirea atribuțiilor acesteia, finalizat cu întocmirea Raportului nr. 1560/2016.

Astfel, în raport este consemnat faptul că ”deși are statut de companie națională, organizată ca societate comercială pe acțiuni, C.N. RADIONAV S.A. funcționează ca o instituție publică, fiind finanțată preponderent (în proporție de peste 85 %) din subvenții acordate de la bugetul de stat.”.

Totodată, în același raport este consemnat faptul că deși RADIONAV primește subvenții de la bugetul de stat în considerarea calității sale de ”operator public unic” în domeniul furnizării serviciilor de radiocomunicații navale, o parte din atribuțiile RADIONAV interferează cu activități desfășurate de alte entități publice, respectiv Autoritatea Navală Română (ANR) și Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța.

S-a evidențiat în mod special faptul că, o parte din activitatea RADIONAV desfășurată în calitatea sa de ”operator unic” s-a concretizat în transmiterea, în perioada supusă controlului, către Autoritatea Navală Română – autoritate centrală în domeniul siguranței navigației și al securității navelor – a semnalelor de pericol recepționate, reprezentând un procent de 9,16% din total semnale recepționate de ANR.

Începând cu data de 1 iulie 2004, orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care urmează să intre în porturile şi sau pe căile navigabile din România, este supusă controlului Autorităţii Navale Române cu privire la modul de respectare a prevederilor Codului ISPS – Codul internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, adoptat prin Rezoluţia nr. 2 a Conferinţei Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra, în perioada 9-13 decembrie 2002 – acceptat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2003, aprobată prin Legea nr. 484/2003 din 26.02.2004.

Potrivit pct.1 de la capitolul III din Normele metodologice de implementare a prevederilor Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare -Codul ISPS, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 248/2004 „Orice navă ce urmează să intre şi/sau să opereze în porturile sau pe căile navigabile româneşti are obligaţia să anunţe Autoritatea Navală Română şi autorităţile portuare şi/sau de căi navigabile asupra datei când urmează să sosească, folosind în acest scop staţia de radiocomunicaţii navale „Constanţa Radio” aparţinând Companiei Naţionale de Radiocomunicaţii Navale „RADIONAV” (…)”.

Astfel că, primirea informațiilor descrise în Regula 9 Capitolul IX – 2 paragraful 2 (Regula XI-2/9.2) din amendamentele la anexa Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare – SOLAS -, 1974, amendată, adoptate prin Rezoluţia nr. 1 a Conferinţei Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra, în perioada 9-13 decembrie 2002, prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 80/2003, este de competența RADIONAV.

Prin Legea nr. 162/2013 privind formalităţile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile româneşti care transpune Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalităţile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile statelor membre şi de abrogare a Directivei 2002/6/CE, informațiile în materie de securitate înaintea intrării într-un port românesc a unei nave care face obiectul cerințelor măsurilor speciale de întărire a securității maritime prevăzute în Regula 9 Capitolul XI2 Convenția SOLAS și în Codul ISPS trebuie transmise în format standardizat la nivel UE către Autoritatea Navală Română.

Astfel că, ”Formularul pentru informaţii de securitate anterior sosirii navei, valabil pentru toate navele înaintea sosirii într-un port românesc/ Ship pre-arrival security information form for all ships prior to entry into the port of Romania”, prevăzut în anexa la Legea nr. 162/2013 trebuie transmis Autorității Navale Române.

Totodată, în temeiul art. 6 din Legea nr. 162/2013, Autoritatea Navală Română a realizat sistemul de interfață electronică unică de raportare, respectiv: ”Fereastră Unică de Raportare/ Maritime Single Window”, sistemul în care toate informaţiile conținute în documentele necesare sosirii/plecării unei nave în/din porturile românești sunt raportate o singură dată şi făcute disponibile diferitelor autorităţi relevante.

Sistemul a devenit operațional începând cu data de 01.07.2016, utilizarea lui a devenit obligatorie, toate informațiile fiind puse la dispoziția tuturor autorităţilor relevante şi a statelor membre ale Uniunii Europene.

Având în vedere cele de mai sus, putem concluziona prin faptul că o parte dintre atribuțiile RADIONAV stabilite prin actul său constitutiv sunt realizate de către Autoritatea Navală Română, autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor, care gestionează interfaţa electronică unică de raportare.

Menționăm faptul că Ministerul Transporturilor a efectuat o analiză asupra activității RADIONAV, a statutului juridic și situației companiei, cu scopul de a identifica necesitatea menținerii companiei în structura actuală sau reorganizării ori desființării acesteia, luând în considerare și activitatea desfășurată la RADIONAV în ultimii trei ani de către autorități care au rolul de a controla folosirea resurselor financiare ale statului.

Din analiza efectuată a reieșit faptul că o parte dintre activitățile aferente Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare sunt parțial caduce iar parțial se pot asigura de către Autoritatea Navală Română.

Din anul 2017 veniturile proprii ale RADIONAV s-au diminuat considerabil, activitatea companiei fiind susținută din alocațiile bugetare de la bugetul de stat în proporție de aproximativ 98%.
Menționăm faptul că RADIONAV este una dintre societățile care se supun prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu modificările și completările ulterioare, iar din anul 2017 managementul RADIONAV nu poate fi asigurat în condițiile legii deoarece întreaga activitate a companiei este subvenționată de la bugetul de stat în timp ce toate cheltuielile aferente contractelor de mandat trebuie suportate din veniturile proprii ale companiei.

Luând în considerare cele de mai sus și având în vedere faptul că Ordonanța Guvernului nr. 17/1999 a avut o aplicare limitată de 20 de ani, aceasta şi-a încetat aplicabilitatea la data 29 ianuarie 2019, ca urmare a realizării obiectului său de reglementare privind constituirea, organizarea și funcționarea Serviciului Public de Radiocomunicaţii Navale de Apel, Pericol şi Salvare se propune dizolvarea RADIONAV prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acționarilor acesteia, în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, cu modificările și completările ulterioare.

Facem precizarea că RADIONAV are aproximativ 40 de angajaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/s-a-terminat-celebra-companie-nationala-de-stat-din-constanta-se-dizolva-memorandumul-se-discuta-azi-in-guvern-693499.html

Deși nu mai are demult flotă, România se poate lăuda cu peste 30.000 de navigatori, care au un aport extrem de important la economia națională. Potrivit directorului general al CERONAV, dr. Ing. Ovidiu Sorin Cupșa, aportul celor peste 30.000 de marinari români la economia națională se ridică la aproape un miliard de dolari anual. Cupșa spune că marinarii români reprezintă o categorie socio-profesională super-calificată, de top la nivel mondial, care mențin România între națiunile maritime importante ale lumii. Cu toate acestea, spune șeful CERONAV, a circulat o informație potrivit căreia marinarii români ar fi urmat să fie introduși într-o așa-zisă „listă neagră“, ceea ce ar fi însemnat un adevărat dezastru atât pentru cei 30.000 de navigatori (mai puține contracte, mai puține plecări și, inevitabil, mai puțini bani), cât și pentru economia României.

„În ultima vreme au circulat o mulțime de informații privitoare la reintroducerea către IMO (International Maritime Organization este agenția specializată a ONU care elaborează legislația maritimă mondială. Convenția IMO are 174 de state membre – inclusiv România din 1965 – și 3 state asociate.) a „Listei albe“ și a „Listei negre“ a navigatorilor, iar informațiile din presa internațională au fost confuze. Personal am fost sunat, întrebat și interpelat despre veridicitatea informației că România, alături de alte state, nu s-ar afla pe „Lista albă“ a țărilor care sunt conforme cu STCW (Convenția privind pregătirea personalului navigant). Îngrijorările sunt legitime, deoarece marinari români, autorități, sindicat, sistemul maritim de training și cel universitar din România ar fi fost profund afectate de o asemenea măsură!“, spune Ovidiu Cupșa‎ într-o postare pe Facebook.

„Keep calm! România rămâne în „Lista albă““

Pentru că o posibilă introducere într-o așa-zisă „Lista negră“ a navigatorilor români, adică țara noastră să fie scoasă din „Lista albă“, ar fi afectat viața celor 30.000 de marinari și a familiilor acestora, directorul Ceronav a ținut să precizeze, din capul de locului că IMO a RESPINS aprobarea unei noi „Liste albe“, România fiind în continuare pe „Lista albă“, ia sistemul românesc (incluzând MT, ANR, CERONAV și învățământul superior) este printre cele mai performante din lume conform auditurilor periodice ale IMO si EMSA (European Maritime Safety Agency).
Cu toate că marinarilor români le-a trecut glonțul pe lângă ureche, Ovidiu Cupșa a continuat în comentariul său să explice, în detaliu, cum de s-a ajuns la o astfel de situație. Directorul CERONAV afirmă că la Sub-Comitetul HTW6 (Human Training and Watchkeeping), din 29 apr – 3 mai 2019, Secretariatul General al IMO a supus spre adoptare o nouă „White List“ (Listă albă) a statelor membre care „au dovedit că sunt în conformitate cu Convenția STCW“. Sursa citată spune că, potrivit regulii I/7.3.2 din STCW, statele membre trebuie să raporteze periodic către IMO stadiul implementării STCW (Convenția privind pregătirea personalului navigant), iar neraportarea înseamnă că „nu ai dovedit…“.

„Tehnic Secretariatul General al IMO avea dreptate. Dar multe state nu au respectat această regulă, din diverse motive printre care faptul că: IMO nu a urmărit riguros implenentarea acestei reguli până acum și a îngăduit excepții, lipsa de notificare a statelor a indus un oarecare dezinteres a acestora pe această temă, iar uneori comunicarea intre autorități a funcționat defectuos etc. Ca urmare în documentul HTW 6/12, SG a propus această nouă „Listă albă“, revizuită – care nu conținea câteva zeci de state, inclusiv România! Ministerul Transporturilor, ANR și subsemnatul – în calitate de președinte al Grupului Statelor Membre UE la IMO, ne-am sesizat și am decis să ne prezentăm la IMO cu un mandat de opoziție activă la adoptarea unei astfel de liste, care ar fi zguduit din temelii piața forței de muncă. UE nu este reprezentata la IMO direct, ci prin statele membre. Așadar, pentru chestiunile de interes european, Comisia Europeană propune anumite poziții, în funcție de informațiile tehnice și politice pe care le are la dispoziție. Acestea sunt negociate apoi de către delegațiile statelor membre, sub bagheta Președenției Consiliului European.

Deși UE pregătise inițial o poziție de susținere a acestei liste, în ședința statelor membre, pe care am coordonat-o personal la Londra (sediul IMO), am susținut cu argumente puternice o poziție contrară. Am arătat că nu este (așa cum pare la prima vedere) o simplă chestiune de ordin tehnic, gen: “nu am raportat, deci nu am dovedit că suntem conformi cu STCW”. O astfel de abordare simplistă ar fi afectat profund industria navală la nivel mondial, ducând la nerecunoașterea certificatelor de către inspectorii Port State Control și de către companiile de navigație. În această situație se aflau inclusiv 11 state membre UE, unele importante furnizoare de personal navigant – argument destul de serios pentru a avea, în final, câștig de cauză și susținerea tuturor statelor europene. Concluzia ședinței a fost că cele 28 de state membre plus Norvegia și Islanda, care fac parte din SEE, se vor opune activ în plenul IMO adoptării unei noi liste. În plen, noi (UE) reprezentam doar o părticică din cele 174 de state membre și vreo 50 de organizații asociate, dar destul de importantă, totuși: aproximativ 30% din flota mondială și 20% din personalul navigant. Au fost ore de dezbateri aprinse în care am expus și argumentele României, susținute activ de statele membre UE. Multe alte state din întreaga lume, afectate de această măsură au venit cu diverse argumente similare, împotriva împărțirii lumii în „Liste albe“ și „Liste negre“. La finalul dezbaterilor HTW 6 a RESPINS adoptarea acestei liste revizuite. Urmând ca problema raportării conform regulii I/7.3.2 in STCW să fie supusă atenției MSC (Maritime Safety Commitee) – organismul care adoptă deciziile subcomitetelor IMO). MSC este acum în desfășurare la Londra 5 – 14 iunie. În 10 iunie – MSC a decis că: ia act de propunerea subcomitetului HTW 6 privind regula I/7.3.2 din STCW și o trimite la HTW 7 pentru a lua măsurile necesare etc etc. Asta înseamnă că măsura s-a amânat cu un an. Până la HTW 7 statele au timp să ajungă la zi cu raportările“, spune Cupșa în postarea sa.

Continuarea pe: https://www.ordinea.ro/marinarilor-romani-le-a-trecut-glontul-pe-langa-ureche-au-fost-la-un-pas-sa-fie-inclusi-in-lista-negra/

La zece ani de la precedenta rundă de licitaţii, în sfârşit Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale va scoate la licitaţie noi concesiuni: căutătorii de petrol şi gaze vor putea licita pentru cele 22 de perimetre onshore şi 6 offshore, fiecare de câte 1.000 kmp.

„Săptămana viitoare, ANRM va face anunțul oficial prin care va deschide runda a XI-a de licitație, prin care vor fi oferite spre concesionare 28 de blocuri de explorare de hidrocarburi”, a declarat Florin Ciocănelea, consilierul de stat al premierului Dăncilă.

Este vorba despre 28 de perimetre care vor fi oferite la concesiune investitorilor interesaţi de exploatarea resurselor de hidrocarburi. Runda XI este aşteptată de mai multă vreme, în condiţiile în care, de zece ani, România nu a mai scos la licitaţie perimetre pentru explorarea de petrol şi gaze.

„Spre deosebire de mai multe țări învecinate, oportunitățile de investiții în sectorul upstream sunt foarte limitate în România. Ultima rundă de licitații (a zecea ediție) are o vechime de aproape zece ani. Jucătorii din segmentul upstream încă așteaptă lansarea celei de a 11-a runde. Lipsa de oportunități de investiții limitează intrarea noilor jucători în segmentul upstream”, se arată în studiul „Piaţa gazelor naturale din România: cum garantăm securitatea şi competitivitatea sectorului”, realizat de Emerton la comanda Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze.

În contextul în care operatorii implicaţi în proiectele din Marea Neagră încă mai aşteaptă ca taxarea, care a devenit mai mare prin reglementările din ultimii ani, să fie redusă, sau măcar stabilă pe toată durata acordurilor petroliere, autorităţile nu au mai scos la licitaţie noi perimetre.

Însă au fost făcute promisiuni că runda a XI-a va fi organizată în acest an.

„Preconizăm că Runda XI, pentru perimetrele petroliere de explorare, în cadrul căreia vor fi scoase la licitație 28 de perimetre: 6 offshore și 22 onshore, în mărime estimată de aproximativ 1.000 kmp, va avea loc în cursul anului 2019”, a informat ANRM în luna februarie a acestui an.

Începe runda XI: România scoate la licitaţie 28 de perimetre pentru exploatarea de petrol şi gaze

Consiliul Concurenţei a anunţat marţi că analizează tranzacţia prin care grupul Rohrer preia R&R Oil Services – ROS şi unele active ale RIG Service, precum şi ale Grup Petrol Marin.

”În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune este o concentrare economică ce depăşeşte pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, arată un comunicat emis marţi de autoritatea de concurenţă.

Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă în termen de 20 zile.

Grupul Rohrer îşi desfăşoară activitatea, în principal, în domeniul izolaţiilor industriale, al curăţărilor industriale, schelăriei şi transportului de fluide pentru industria de petrol şi gaze.
RIG Service prestează servicii de mentenanţă şi operare pentru industria de petrol şi gaze, servicii de verificări protecţii şi automatizări echipamente electrice – PRAM, servicii de verificare, calibrare şi reparare supape de siguranţă, servicii de verificări metrologice mijloace de măsură şi control, servicii radio şi servicii de control nedistructiv.

Exporturile au depășit 23 de miliarde euro în primele 4 luni din acest an, potrivit datelor comuncate, în 10 iunie, de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile au fost de 28,1 miliarde de euro, astfel că deficitul balanţei comerciale a urcat la peste 5 miliarde euro, fiind cu 1,298 miliarde euro mai mare față de nivelul înregistrat în perioada ianuarie – aprilie din 2018.

În perioada ianuarie-aprilie 2019, exporturile au crescut cu 3,8%, iar importurile cu 8,3%, comparativ cu perioada similară din 2018. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,0% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate) (32,0% la export şi respectiv 30,3% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri a fost de 17,907 miliarde euro la expedieri şi de 21,131 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,6% din total exporturi şi 75,2% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri a fost de 5,159 miliarde euro la exporturi şi de 6,972 miliarde euro la importuri, reprezentând 22,4% din total exporturi şi 24,8% din total importuri.

În luna aprilie 2019, exporturile au însumat 5,532 miliarde euro, iar importurile – 6,915 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,382 miliarde euro. Faţă de luna aprilie 2018, exporturile din luna aprilie 2019 au crescut cu 5,7%, iar importurile au crescut cu 10,6%.

Exporturile au depășit 23 miliarde euro în primele 4 luni

Al patrulea pachet feroviar este probabil cel mai ambiţios instrument legislativ de până acum, spun oficialii Ministerului Transporturilor.

“Începând cu data de 16 iunie a acestui an, dată limită până la care toate ţările membre UE care nu s-au derogat de la implementarea Pachetului 4 Feroviar trebuie să semneze Acordurile de cooperare, ERA va fi autoritatea feroviară unică din Europa. Aceasta va fi principala responsabilă de emiterea autorizaţiilor de introducere pe piaţă a vehiculelor feroviare, de eliberarea certificatelor unice de siguranţă pentru întreprinderile feroviare din Uniunea Europeană şi de aprobarea utilizării echipamentelor ERTMS terestre”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Dragoş Titea, la Conferinţa feroviară internaţională privind teme actuale din agenda UE legate de liberalizarea Căilor Ferate Europene.

În opinia acestuia, cel de-al patrulea pachet feroviar este probabil cel mai ambiţios instrument legislativ de până acum, scopul său principal fiind de a revitaliza sectorul feroviar şi de a-l face mai competitiv în raport cu alte moduri de transport, prin crearea unui spaţiu feroviar unic european.

“Obiectivul general al acestuia este de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor de transport feroviar prin eliminarea obstacolelor rămase pe piaţă şi consolidarea armonizării cerinţelor privind interoperabilitatea şi siguranţa pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de armonizare a reţelei feroviare din UE. Rezultatul final ar trebui să se reflecte în niveluri mai mari de siguranţă, interoperabilitate şi fiabilitate în reţeaua feroviară europeană”, a afirmat Titea, potrivit Agerpres.ro.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că reţeaua feroviară europeană este în prezent destul de fragmentată, iar diferite state membre utilizează diferite standarde de siguranţă şi sisteme tehnice. De exemplu, serviciile transfrontaliere de transport feroviar trebuie să obţină o autorizaţie de siguranţă din partea mai multor autorităţi naţionale diferite şi au de-a face cu mai multe sisteme de semnalizare diferite.

“Aceasta face ca intrarea unor noi operatori feroviari şi echipamente tehnice pe piaţa feroviară să devină complicată şi costisitoare. Prin înlăturarea obstacolelor rămase în calea spaţiului feroviar unic european, cel de-al IV-lea Pachet feroviar va contribui la crearea unui sector feroviar mai competitiv, cu conexiuni mai bune între UE şi ţările învecinate. Astăzi, România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, vor semna Acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), conform Directivei privind siguranţa feroviară şi a Regulamentului cu privire la Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), două dintre iniţiativele legislative din cadrul Pilonului tehnic al Pachetului 4 Feroviar. La nivel european au loc transformări de anvergură privind reţelele feroviare ale statelor membre împreună cu operatorii de transport care le utilizează. Sistemul feroviar a fost nevoit ca la nivel de politici să îşi consolideze propriile avantaje în comparaţie cu celelalte moduri de transport. Pentru a permite cetăţenilor Uniunii, operatorilor economici şi autorităţilor competente să beneficieze de avantajele care decurg din instituirea spaţiului feroviar unic european, este adecvat, în special, să se îmbunătăţească interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor feroviare naţionale, precum şi accesul la aceste reţele”, a explicat secretarul de stat.

Titea a subliniat că este necesară o compatibilitate între caracteristicile infrastructurii şi cele ale vehiculelor, precum şi o interconectare eficientă a sistemelor de informare şi comunicaţii ale administratorilor de infrastructură şi ale întreprinderilor feroviare.

“Nivelurile de performanţă, siguranţa, calitatea serviciilor şi costurile depind de o astfel de compatibilitate şi interconectare, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru interoperabilitatea sistemului feroviar al Uniunii”, a adăugat el.

România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, semnează marţi, la Bucureşti, Acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), conform Directivei privind siguranţa feroviară şi a Regulamentului cu privire la ERA, două dintre iniţiativele legislative din cadrul Pilonului tehnic al Pachetului 4 Feroviar.

Dragos Titea: Al patrulea pachet aduce mai multă siguranță și interoperabilitate

România a exportat aproape 1,1 milioane bovine şi ovine vii în ţări din afara spaţiului, până la 1 decembrie 2018, Iordania, Libia şi Liban fiind primele trei destinaţii pentru animalele româneşti, potrivit datelor centralizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), transmise la solicitarea AGERPRES.

Din totalul celor 1.096.933 de animale exportate în ţări terţe, peste 93% sunt ovine, respectiv 1.023.750 capete, iar 73.183 bovine.

Pe primul loc în topul exporturilor se află Iordania cu 628.369 capete de bovine şi ovine, ponderea fiind deţinută tot de oi – 620.500 capete. Libia ocupa poziţia a doua, cu un total 256.381 capete animale, din care 242.462 de ovine şi 13.919 bovine, iar Liban, locul 3, cu 119.723 capete (114.627 ovine şi 5.096 bovine). În Israel, România a exportat anul trecut 67.795 de capete, din care 42.283 de ovine şi 25.512 bovine.

Alte ţări terţe în care au mai ajuns anul trecut animalele autohtone au fost: Kosovo – 509 capete bovine, Bosnia Herţegovina – 729 capete bovine, Serbia – 1.927 bovine şi 2.765 ovine, Albania – 813 ovine, Irak -13.032 capete bovine şi Turcia – 4.590 de bovine şi doar 300 de oi.

În 2017, România a exportat în ţări terţe 1.299.337 animale, din care 137.924 bovine şi 1.161.413 ovine, iar în 2016, totalul a fost de 1.856.382 animale (1.731.803 ovine, 121.398 bovine şi 3.181 caprine). În 2015, România a trimis în afara spaţiului comunitar 1.223.764 animale, cele mai mult fiind, de asemenea, ovinele – 1.155.991 capete, bovinele – 67.690, iar caprine doar 83 de capete. În 2014, datele ANSVS au cuantificat la export în ţări terţe 1.071.374 de capete, din 1.015.186 ovine şi 56.188 bovine.

România se clasa anul trecut pe locul patru în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte efectivele de ovine şi caprine cu un total de 11,69 de milioane de capete, după Marea Britanie, Spania şi Grecia, conform datelor publicate în luna mai de Institutul Naţional de Statistică (INS). Efective de ovine/caprine au crescut la nivel naţional cu 1,8% în 2018 faţă de anul anterior.
Tot pe locul patru se afla anul trecut România în ceea ce priveşte densitatea la 100 de hectare de teren, la ovine/caprine, după Grecia, Regatul Unit şi Spania, din 14 state membre prezentate în datele statistice.

În acelaşi timp, efectivul matcă (oi, mioare şi capre) s-a majorat cu 0,7% în intervalul analizat, până la aproape 8,90 milioane de capete.

Conform statisticii oficiale, în 2018, numărul total de bovine şi efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie), la 1 decembrie 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2017, au scăzut cu 1,3% (la 1,984 milioane de capete), respectiv cu 0,8% (la 1,284 milioane de capete).

La efectivele de bovine, România s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Spania, Italia, Polonia, Olanda şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 de hectare de teren, ţara noastră s-a clasat pe locul 20 din cele 22 de ţări prezentate, fiind urmată doar de Grecia şi Bulgaria.

Potrivit sursei citate, evoluţia efectivelor de animale în perioada 2006 – 2018 relevă faptul că efectivele de bovine au scăzut continuu până în anul 2011, ajungând la 1,988 milioane de capete. Ulterior, din anul 2011 şi până în 2018, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, reprezentând 67,6%, în anul2018 faţă de 2006.

România a exportat aproape 1,1 milioane de animale vii în ţări terţe în 2018. Peste 93% au fost ovine

Turcia şi Uniunea Europeană vor semna un acord pentru construirea unei secţiuni a liniei de cale ferată de mare viteză care va lega graniţa cu Bulgaria de Istanbul, transmite Novinite.
Uniunea Europeană va acorda o finanţare în valoare de 275 de milioane de euro pentru acest proiect. Trenurile vor circula cu o viteză de până la 200 km/oră pe noua rută.

„Prin semnarea acestui proiect reprezentativ, Uniunea Europeană şi Turcia arată încă o dată că pot lucra împreună în beneficiul popoarelor lor”, a afirmat comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, descriind Turcia ca „podul nostru între est şi vest”.

Şi CFR Călători a anunţat că trenurile directe care vor lega Capitala de Istanbul vor reintra în circulaţie începând din 7 iunie.

http://www.bursa.ro/ue-acorda-turciei-275-milioane-euro-pentru-o-cale-ferata-47843732