Revista presei

Fondul Proprietatea a încheiat primele 9 luni cu un profit net de peste 906 milioane lei, în creştere cu aproape 59% – Revista presei 13 – 16 Noiembrie 2017

  • Port Constanța

16.11.2017

 

Fondul Proprietatea a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 906,4 milioane lei, în creștere cu circa 59% comparativ cu cel din perioada similară a anului trecut, conform datelor remise miercuri Bursei de Valori București.

„Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2017 a fost venitul brut din dividende, care a crescut datorită deciziei OMV Petrom SA de a distribui dividende în 2017 (106,8 milioane lei) și datorită dividendelor mai mari distribuite de către Hidroelectrica SA (206,6 milioane lei), precum și datorită dividendelor speciale în sumă de 170,6 milioane lei distribuite în septembrie 2017 de companiile controlate de stat, în special Hidroelectrica SA și CN Aeroporturi București SA. O contribuție semnificativă la profitul înregistrat în perioada de nouă luni încheiată la 30 septembrie 2017 a avut, de asemenea, modificarea pozitivă a valorii juste aferente participațiilor la valoare justă prin contul de profit și pierdere, în special OMV Petrom SA, ca urmare a creșterii prețului acțiunii companiei în cursul perioadei (creștere cu 10,7%)”, se menționează în raportul remis BVB.

Veniturile din activitatea operațională au totalizat 979,417 milioane lei (761,428 milioane lei în aceeași perioadă din 2016), iar cheltuielile operaționale 88,607 milioane lei (89,531 milioane lei la 30 septembrie 2016).

La 30 septembrie 2017, capitalurile proprii totale au fost de 10,606 miliarde lei (la 30 iunie 2017 au fost de 10,520 miliarde lei) în scădere cu 6,85% comparativ cu valoarea de 11,386 miliarde lei de la 31 decembrie 2016.

În septembrie, Fondul a vândut 1,454 miliarde de acțiuni în OMV Petrom SA printr-o ofertă de plasament privat accelerat la un preț al acțiunilor stabilit la 0,2750 lei pe acțiune, veniturile brute rezultate din tranzacție ridicându-se la 399,85 milioane lei. La data de 30 septembrie 2017, deținerea rămasă în OMV Petrom SA este de 9,9985%.

Fondul Proprietatea SA a fost înființat în data de 28 decembrie 2005 ca societate pe acțiuni, funcționând ca o societate de investiții de tip închis. Începând cu data de 25 ianuarie 2011, acțiunile Fondului sunt listate la Bursa de Valori București (‘BVB’), iar din 29 aprilie 2015, certificatele de depozit globale (GDR) ale Fondului sunt listate pe London Stock Exchange (LSE) — Specialist Fund Market.

Fondul a fost administrat de Franklin Templeton International Services Srrl în calitate de Administrator Unic.

http://www.romaniatv.net/fondul-proprietatea-a-incheiat-primele-9-luni-cu-un-profit-net-de-peste-906-milioane-lei-in-crestere-cu-aproape-59prc_387406.html

 

Astăzi, 16 noiembrie 2017, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa (CCINA) găzduieşte seminarul industrial dedicat facilitării întâlnirilor dintre companiile franceze şi româneşti din industria navală. Evenimentul este organizat de Şantierul Naval Constanţa, în parteneriat cu Asociaţia Industriei Navale Franceze (GICAN) şi grupul industrial francez Naval Group (fost DCNS), sub patronajul ambasadorului Franţei în România, Michèle Ramis.

La seminar vor participa 17 companii franceze, alături de peste 30 de companii româneşti, membri ai Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV) şi ai altor firme din domeniul Apărării şi al construcţiilor de nave. În cadrul evenimentului au fost planificate întâlniri bilaterale, business-to-business, între firmele participante din Franţa şi din România, pentru identificarea cât mai multor oportunităţi de afaceri. Seminarul se va încheia cu o vizită la Şantierul Naval Constanţa S.A., care este în prezent principalul partener în programele de reparaţii şi modernizări ale Forţelor Navale Române.

Decizia Guvernului României de alocare a 2% din PIB pentru bugetul destinat Apărării va genera apariţia unor noi oportunităţi în ceea ce priveşte investiţiile necesare pentru creşterea capacităţii de apărare a României şi va aduce beneficii pentru industria românească, implicată în realizarea programelor de apărare. Pentru perioada următoare, Forţele Navale Române preconizează construcţia, în România, a patru corvete noi şi modernizarea fregatelor “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”.

Grupul industrial francez Naval Group, specializat în proiectarea şi construcţia de nave militare, alături de alte sisteme de apărare şi armament, se numără printre companiile franceze care vor fi prezente la seminar. Compania este recunoscută pentru capacitatea de a organiza transferuri comprehensive de tehnologie, materializate în parteneriate durabile şi în dezvoltarea responsabilă a bazei industriale şi tehnologice de apărare. Naval Group şi-a manifestat interesul de a participa la programele Forţelor Navale de înzestrare a flotei militare şi doreşte să identifice cât mai mulţi parteneri români pe care să-i antreneze în aceste programe. În acest sens, Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa au dezvoltat, în ultimii ani, un parteneriat legat de participarea la programele de înzestrare ale Forţelor Navale Române.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-constructorii-navali-romani-si-francezi-se-intalnesc-la-constanta-335146?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

 

Prin Decizia nr. 681/2017, Vasile Gușatu a fost numit în funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Acesta este un apropiat al ministrului Energiei, Toma Petcu, care anul trecut imediat dupa pensionare, adica in luna mai, s-a inscris in ALDE Giurgiu. Vasile Guşatu este fostul director al Direcției Management Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră care este acum si administrator provizoriu la CN Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu. El a mai fost șef la Poliția de Frontieră Giurgiu în perioada când Gicu Iorga, în prezent secretar general în Ministerul Energiei și membru provizoriu în Consiliul de Administrație al Electrica, era șef al Vămii Giurgiu.

Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) a fost înfiinţată în anul 2016, prin legea privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. Unul dintre rolurile ei este „supravegherea respectării dispozițiilor prezentei legi de către operatori și proprietari, inclusiv inspecții, control, investigări și măsuri de punere în aplicare”. Numirile la această Autoritate sunt extrem de importante, în condițiile în care în Marea Neagră s-au găsit zăcăminte foarte mari de hidrocarburi.

http://www.ziuanews.ro/stiri/un-fost-chestor-de-poli-ie-membru-alde-pus-vicepre-edinte-al-autorit-ii-de-reglementare-a-opera-iunilor-petroliere-offshore-la-marea-neagr-825601

 

Creștere importantă a cifrei de afaceri a principalului terminal petrolier românesc la Marea Neagră, Oil Terminal.

Oil Terminal este principalul terminal petrolier românesc la Marea Neagră, având ca obiect prestarea serviciilor de primire, depozitare, condiționare și livrare a țițeiului, produselor petroliere, chimice și petrochimice, precum și alte materii prime pentru import, export și tranzit via mare și uscat, activitate susținută cu profesionalism, perseverență și responsabilitate de către generații de specialiști care s-au dedicat profesiei de petrolist.

Din iulie 2012, de la venirea la conducere a actualei echipe manageriale, activitatea economică a societății a fost în continuă creștere, atingând un nivel valoric deosebit la sfârșitul anului 2016.

Cifra de afaceri a crescut cu 44% comparativ cu anul 2012, ca urmare a creșterii Programului fizic de prestații cu 1.6 mil tone (44,6%).

Majorarea veniturilor din exploatare a permis creșterea cheltuielilor de mentenanță de 5,7 ori, ceea ce a asigurat exploatarea infrastructurii terminalului în condiții de siguranță, dar și creșterea câștigului mediu lunar pe salariat cu 5,2%, de la 5.595 lei la 5.762 lei. Totodată au fost realizate investiții în valoare de peste 15 mil. lei.

Alte realizări ale echipei manageriale:

– Câștigarea de noi clienți, în momentul actual Oil Terminal fiind un hub zonal, cantități semnificative de produse petroliere fiind stocate și tranzitate prin instalațiile terminalului petrolier;
– Asigurarea unui mediu concurențial clientilor, prielnic dezvoltării de noi contracte în bazinul Mării Negre;
– Diversificarea gamei de produse operate prin terminalul petrolier, găsindu-se soluții optime de operare a produsului JET Al prin modernizarea într-un timp scurt a unei capacități de stocare importante;
– Atragerea de noi clienți pentru transportul de barje pe Dunăre;
– Certificarea internațională a personalului labo¬ratoarelor companiei la un nivel ridicat de competență;
– Implementarea Sistemului de Management al Siguranței Feroviare;
– Promovarea transparenței în relația cu acționarii, cu publicul larg și potențialii investitori.

”Au fost finalizate investiții importante, cum ar fi modernizarea instalației de contorizare benzină și țiței secția platforma Port, modernizarea a trei rezervoare de 50.000 mc, dotarea cu două cântare auto fixe în sud și port, modernizarea instalației electrice și de fibră optică, precum și modernizarea instalației de descărcare țiței secția sud”, a declarat Sorin Ciutureanu, Director General Oil Terminal.

Oil Terminal, important hub zonal la Marea Neagră

15.11.2017

 

Parlamentul a adoptat, cu 247 de voturi „pentru“ şi 30 de abţineri, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

„Primul lucru pe care vreau să îl stabilim foarte clar este că ne aflăm în faţa stingerii unui conflict de etapă, care însă va mai dura. Pentru că ceea ce se întâmplă acum în port este, în bună măsură, o luptă între operatorii portuari, care cunosc foarte bine activitatea şi ce se întâmplă acolo, şi unul dintre acţionarii minoritari. Este vorba de Fondul Proprietatea. Pe scurt, ca să înţelegeţi de ce acest conflict va mai dura, Fondul Proprietatea vrea dividendele din port, în vreme ce operatorii portuari vor ca banii să fie folosiţi pentru investiţii în infrastructura portuară. Iar din acest punct de vedere, înfiinţarea prin acest proiect de lege a unui consiliu de supraveghere în domeniul naval e un lucru extrem de important. Dar atrag atenţia asupra faptului că acest conflict nu se stinge odată cu modificările pe care sper să le votăm. Grupul PMP va vota acest proiect de lege“, a declarat deputatul PMP Robert Turcescu de la tribuna Parlamentului.

Robert Turcescu a explicat, în intervenţia sa, de ce este nevoie de acest consiliu de supraveghere în domeniul naval: în 2016, în Portul Amsterdam, care este un port concurent puternic cu Portul Constanţa, au fost crescute tarifele portuare cu 1%, în condiţiile în care au avut loc discuţii şi negocieri intense cu operatorii portuari. În România, în urmă cu 3-4 ani, au crescut tarifele cu 3-4%, în contextul în care nu a existat nicio discuţie cu nimeni.

„Pomenea cineva mai devreme despre nevoia de a dezvolta activitatea în porturile din România. Da, dar mai e o problemă mare. A doua mare problemă a noastră este Canalul Dunăre – Marea Neagră şi administrarea acestui canal, care a devenit stat în stat şi care marchează creşteri de tarife extraordinar de mari. Iar cea mai mare problemă, dincolo de Portul Constanţa, este ceea ce se întâmplă cu Dunărea, stimaţi colegi. Şi e un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm şi chiar să dialogăm, poate toate forţele politice. Pentru că Dunărea astăzi e navigabilă doar două luni pe an, nu s-au alocat bani pentru a fi dragată, iar operatorii portuari degeaba aduc marfa la un moment dat în Portul Constanţa, când cea mai ieftină şi cea mai profitabilă cale de transport din România, dinspre Marea Neagră, dinspre Constanţa spre Occident este blocată prin faptul că nu se poate naviga pe Dunăre. Şi atenţie! Nu e vorba doar despre incapacitatea statului român! Dunărea are probleme la noi, pe sectorul navigabil, dar are probleme şi pe alte sectoare. Avem probleme cu bulgarii, avem probleme pe mai departe cu austriecii, care n-au dragat la rândul lor Dunărea sau nu au făcut pescajul necesar navelor de transport“, a afirmat deputatul Robert Turcescu.

Parlamentarul PMP a subliniat că este un moment prielnic pentru ca legislativul să reflecteze asupra situaţiei în care se află Portul Constanţa şi a făcut un apel de implicare către Ministerul Afacerilor Externe în conflictul operatorilor portuari şi al transportatorilor navali cu autorităţile bulgare.

„Chiar dacă după acest proiect de lege Portul Constanţa va avea parte de o creştere a calităţii şi poate chiar de tarife mai competitive cu restul porturilor europene, nu e suficient. E nevoie de mai mult de atât. Sunt mari probleme şi, credeţi-mă, este un sector care nu poate să îşi rezolve singur aceste probleme“, a conchis Robert Turcescu.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/politic/parlamentarii-si-au-dat-girul-pentru-infiintarea-unui-consiliu-de-supraveghere-in-domeniul-naval-prevederile-ordonantei-privind-administrarea-porturilor-si-643875.html

 

Parlamentul a adoptat marți, 14 noiembrie, cu 247 de voturi „pentru” şi 30 de abţineri, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

„Primul lucru pe care vreau să îl stabilim foarte clar este că ne aflăm în faţa stingerii unui conflict de etapă care însă va mai dura. Pentru că ceea ce se întâmplă acum în port este în bună măsură o luptă între operatorii portuari, care cunosc foarte bine activitatea şi ce se întâmplă acolo, şi unul dintre acţionarii minoritari, este vorba de Fondul Proprietatea. Pe scurt, ca să înţelegeţi de ce acest conflict va mai dura, Fondul Proprietatea vrea dividendele din port, în vreme ce operatorii portuari vor ca banii să fie folosiţi pentru investiţii în infrastructura portuară. Iar din acest punct de vedere înfiinţarea prin acest proiect de lege, a unui Consiliu de Supraveghere în Domeniul Naval e un lucru extrem de important. Dar atrag atenţia asupra faptului că acest conflict nu se stinge odată cu modificările pe care sper să le votăm astăzi, grupul PMP va vota acest proiect de lege”, a declarat deputatul PMP Robert Turcescu de la tribuna Parlamentului.

Robert Turcescu a explicat, în intervenţia sa, de ce este nevoie de acest Consiliu de Supraveghere în Domeniul Naval: în 2016, în Portul Amsterdam, care este un port concurent puternic cu Portul Constanţa, au fost crescute tarifele portuare cu 1% în condiţiile în care au avut loc discuţii şi negocieri intense cu operatorii portuari. În România în urmă cu 3-4 ani de zile au crescut tarifele cu 3-4% în contextul în care nu a existat nici o discuţie cu nimeni.

„Pomenea cineva mai devreme despre nevoia de a dezvolta activitatea în porturile din România. Da, dar mai e o problemă mare. A doua mare problemă a noastră este canalul Dunăre – Marea Neagră şi administrarea acestui canal, care a devenit stat în stat şi care marchează creşteri de tarife extraordinar de mari.

Iar cea mai mare problemă, dincolo de Portul Constanţa, este ceea ce se întâmplă cu Dunărea, stimaţi colegi. Şi e un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm şi chiar să dialogăm, poate toate forţele politice. Pentru că Dunărea astăzi e navigabilă doar 2 luni pe an, nu s-au alocat bani pentru a fi dragată, iar operatorii portuari degeaba aduc marfa la un moment dat în Portul Constanţa, când cea mai ieftină şi cea mai profitabilă cale de transport din România, dinspre Marea Neagră, dinspre Constanţa spre Occident este blocată prin faptul că nu se poate naviga pe Dunăre. Şi atenţie! Nu e vorba doar despre incapacitatea statului român! Dunărea are probleme la noi, pe sectorul navigabil, dar are probleme şi pe alte sectoare. Avem probleme cu bulgarii, avem probleme pe mai departe cu austriecii, care n-au dragat la rândul lor Dunărea sau nu au făcut pescajul necesar navelor de transport”, a afirmat deputatul Robert Turcescu.

Parlamentarul PMP a subliniat că este un moment prielnic pentru ca legislativul să reflecteze asupra situaţiei în care se află Portul Constanţa şi a făcut un apel de implicare către Ministerul Afacerilor Externe în conflictul operatorilor portuari şi al transportatorilor navali cu autorităţile bulgare.

„Portul Constanţa, chiar dacă după acest proiect de lege va avea parte de o creştere a calităţii, şi poate chiar de tarife mai competitive cu restul porturilor europene, nu e suficient. E nevoie de mai mult de atât. Sunt mari probleme şi credeţi-mă, este un sector care nu poate să îşi rezolve singur aceste probleme”, a conchis Robert Turcescu.

https://www.replicaonline.ro/legea-privind-administrarea-porturilor-si-cailor-navigabile-adoptata-de-parlament-336117/

 

Un număr de 18.455 de unităţi navale au tranzitat canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Năvodari.
Recoltele agricole bune din Europa Centrală şi de Est au relansat transportul de mărfuri pe apele interioare. La rândul lor, canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Năvodari au reuşit să recupereze mare parte din traficul nerealizat în timpul iernii, când navigaţia pe Dunăre a fost blocată de podurile de gheaţă. După cum vă amintiţi, la sfârşitul lunii februarie 2017, deficitul de trafic (comparativ cu primele două luni ale anului precedent) era de 49%. În prezent, cantităţile de mărfuri tranzitate sunt foarte aproape de nivelul înregistrat anul trecut.

„În primele zece luni din 2017, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile a raportat un trafic de 26.689.000 de tone capacitate, cu numai 2,5% mai mic decât în acelaşi interval din anul precedent“ – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, directorul cu exploatarea, Lucian Bucuroiu. Au fost tranzitate 11.603.000 de tone de mărfuri, cu 4,4% mai puţin faţă de perioada de referinţă din 2016. Din cantitatea de marfă totală, produsele agricole au reprezentat 46%, minereurile şi produsele de carieră – 32%, produsele energetice (cărbuni, petrol şi gaze lichefiate) – 11%, produsele chimice – 2%, cele din metal – 3%, iar echipamentele – 1%.”

Circa 45% din mărfuri reprezintă traficul intern, iar 55%, traficul extern. Din total, 49% dintre mărfuri au fost transportate în contul României, 23% în cel al Serbiei, 14% în cel al Ungariei, 8% în cel al Bulgariei şi 2% în cel al Austriei.

În primele zece luni ale anului, canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 18.455 de unităţi navale (barje, şlepuri, remorchere şi împingătoare, nave fluvio-maritime şi de croazieră).

În ciuda faptului că Dunărea asigură adâncimile minime de navigaţie, cantităţile de cereale transportate în ultima lună s-au redus. Fenomenul este explicat prin evoluţia preţurilor de pe pieţele internaţionale. Diminuarea acestora i-a determinat pe exportatori să păstreze grânele în silozuri şi depozite, în aşteptarea unor preţuri mai bune.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-pe-canalele-navigabile-a-ajuns-la-11-603-000-de-tone-335031?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

14.11.2017

 

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care olandezii de la Damen Shipyards Group, acționarii majoritari ai Șantierului Naval Damen Galați, au cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la Șantierul Daewoo din Mangalia, pentru care au plătit aproape 26 milioane de dolari, aproximativ jumătate din suma vehiculată anterior. Autoritatea de concurență a evaluat operațiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurențiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice. Analiza Consiliului Concurenței a condus la concluzia că operațiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața națională sau pe o parte a acesteia. Constructorul sud-coreean de nave Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) a semnat, vineri, un acord cu Damen pentru vânzarea participației de 51% deținută la Daewoo Mangalia Heavy Industries, cel mai mare șantier naval din România. CITEȘTE ȘI Românii care lucrează în străinătate au trimis în țară o sumă record după 2010 Oficialii DSME au anunțat că valoarea tranzacției se ridică la aproximativ 29 miliarde won (25,9 milioane dolari), scrie cotidianul sud-coreean Maeil Business Newspaper. Suma este mult sub cea vehiculată anterior, de 50-80 miliarde won (43,5-69,6 milioane dolari). DSME estimează că tranzacția va fi finalizată până pe 29 noiembrie. Grupul sud-coreean a început discuțiile pentru vânzarea șantierului naval din Mangalia anul trecut, în cadrul eforturilor de restructurare a operațiunilor internaționale. DSME a devenit acționarul majoritar al Daewoo Mangalia în 1997. Celalalt acționar al șantierului este Ministerul Economiei, cu o participație de 49%.

https://www.profit.ro/insider/companii/consiliul-concurentei-a-autorizat-tranzactia-prin-care-damen-preia-santierul-naval-daewoo-din-mangalia-pentru-circa-26-milioane-dolari-17390988

13.11.2017

 

Constructorul de nave olandez, Damen Shipyards Group, a anunţat, vineri, 10 noiembrie 2017, că a semnat, cu compania sud-coreeană Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME), contractul pentru achiziționarea cotei sale majoritare, de 51%, pe care aceasta o deţinea la Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI).

În comunicatul dat publicităţii se arată că odată cu această achiziţie, „Damen face următorul pas în consolidarea activităților sale internaționale de construcții navale şi reparații navale. (…) Ca atare, această mişcare reprezintă o completare strategică a portofoliului actual al şantierului naval al Damen.”

În România, grupul deține un şantier naval în Galati, în prezent cel mai mare şantier naval al grupului.
Autoritățile de concurență din România au aprobat vânzarea Daewoo-Mangalia. „În plus, se organizează reuniuni constructive cu Guvernul României, în legătură cu viitoarea cooperare în Mangalia şi dezvoltarea ulterioară a industriei construcțiilor navale din România”, precizează comunicatul.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-grupul-olandez-damen-a-devenit-actionar-majoritar-la-daewoo-mangalia-334735

 

Muncitorii din cadrul Șantierului Naval Daewoo Mangalia sunt optimiști. După ce, săptămâna aceasta, a fost făcută publică informația că Damen Shipyards Group a încheiat un contract cu Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) pentru achiziționarea cotei sale majoritare în Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), oamenii speră să se îmbunătățească și situația lor; în primul rând, să vină comenzi pentru construirea de nave.

Săptămâna viitoare, conducerea Sindicatului Liber Navalistul, cei care îi reprezintă și pe muncitorii acestui șantier, vor avea o întâlnire cu reprezentanții Damen Shipyards Group. Întâlnirea este programată să aibă loc pe 20 noiembrie a.c., ocazie cu care se vor discuta probleme precum păstrarea salariaților, situația salariilor sau eventuale schimbări. Reprezentantul sindicaliștilor, Florin Marin, este însă optimist și crede că schimbarea de acționariat va fi de bun augur pentru muncitori. „Toți așteptau această schimbare, se știa că alături de partea coreană nu mai exista viitor, anunțaseră că nava ce urmează să fie predată în ianuarie va fi ultima lucrare, nu mai aveau posibilități să preia alte comenzi. Așteptăm, acum, începerea unei noi etape, alături de Damen. Important este, în acest moment, faptul că am fost contactați de reprezentantul Damen Shipyards Group, în vederea unei întâlniri, ceea ce arată că au disponibilitate să facă lucrurile să meargă bine”, a afirmat Florin Marin.

Reamintim că șantierul naval Daewoo din Mangalia a fost înființat în 1997 ca un joint-venture între Daewoo și Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, în calitate de acționar majoritar al Daewoo. Odată cu achiziționarea cotei majoritare în șantierul naval din Mangalia, Damen face următorul pas în consolidarea activităților sale internaționale de construcții navale și reparații navale, se arată într-un comunicat al Damen.
„Consiliul Concurenţei din România au aprobat deja tranzacția avută în vedere. În plus, se organizează reuniuni constructive cu Guvernul României în legătură cu viitoarea cooperare în Mangalia și dezvoltarea ulterioară a industriei construcțiilor navale din România”, conchide Damen.

https://www.replicaonline.ro/ce-spun-sindicalistii-despre-soarta-santierului-naval-dmhi-335813/

 

În acesată noapte, prin decizia primului ministru Mihai Tudose numărul 675 din 10 noiembrie anul curent, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 887, Cercel Ninel a fost eliberat din funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Actul normativ este contrasemnat de secretarul general al Guvernului Roxana Cezarina Bănică.

Cercel Ninel este pe acest post din 9 august 2017 fiind al al patrulea om în ierarhie după ministru.

Reamintim că aseară, Cercel Miner a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție pentru șantaj, și eliberat sub control judiciar câteva ore mai târziu de magistrații Tribunalului Brașov unde fusese prezentat pentru arestare preventivă.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/schimbare-la-varful-ministerul-transporturilor-pe-cine-a-eliberat-primul-ministru-mihai-tudose-643579.html.html

 

Autoritatea Navală Română vrea să-şi asigure automobilele din parcul auto. În acest sens, va fi organizată o licitaţie pentru atribuirea contractului „Servicii de asigurare a autovehiculelor – asigurare obligatorie RCA“, în valoare estimată fără TVA de 8.210 lei.

Contractul constă în achiziţia serviciilor de asigurare RCA pentru: şase autoturisme Dacia fabricate în 2007, un autoturism Hyundai fabricat în 2007, o autoutilitară Iveco Daily fabricată în 2011, cinci autoutilitare Mitsubishi fabricate în 2014.

Valoarea totală estimată este calculată pentru toate cele 13 autovehicule. Ofertantul trebuie să deţină cont de trezorerie. Plata se va face în ziua următoare primirii decontului de prime, iar livrarea poliţelor de asigurare se va face imediat după efectuarea plăţii. Ofertele vor fi prezentate pentru un an. Termenul-limită de postare a ofertelor este 15.11.2017, în catalogul de produse/servicii/lucrări din sistemul electronic de achiziţie publică (SEAP). Contractul va fi adjudecat în baza criteriului „preţul cel mai scăzut“.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cine-va-asigura-automobilele-din-parcul-auto-al-autoritatii-navale-romane-document-643665.html

 

Cel mai mare constructor de nave din Olanda – Damen Shipyards Group – a anunţat vineri că a încheiat un acord cu grupul sud-coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) pentru achiziţionarea unei participaţii majoritare în şantierul naval Mangalia (Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), se arată într-un comunicat al companiei olandeze.

Prin această achiziţie, Damen îşi va întări activităţile internaţionale de construire şi reparare de nave. Compania olandeză deţine în România şantierul naval Galaţi, potrivit Agerpres.

Autorităţile de concurenţă din România au aprobat deja preconizata tranzacţie. Mai mult, se desfăşoară întâlniri constructive cu Guvernul român privind viitoare cooperări în Mangalia şi dezvoltarea industriei navale româneşti, a informat Damen.

Daewoo-Mangalia Heavy Industries SA a fost constituită în ianuarie 1997 ca o societate mixtă româno-coreeană, cu un capital social de 103,92 milioane dolari, din care 53 milioane (51% din acţiuni) aparţinând Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd. şi 50,92 milioane dolari (49% din acţiuni) aparţinând societăţii Şantierul Naval 2 Mai Mangalia.

http://www.bursa.ro/daewoo-si-a-vandut-subsidiara-din-romania-grupului-olandez-damen-shipyards-335105&s=companii_afaceri&articol=335105.html

 

♦Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar ar putea ajunge la 40-70 de milioane de dolari, potrivit datelor din piaţă ♦Olandezii nu au precizat dacă au în plan să preia şi pachetul controlat de statul român la şantierul din Mangalia.
Grupul olandez Damen, care de¬ţi¬ne şantierul naval din Galaţi, îşi consolidează poziţia în industria lo-cală de nave prin preluarea pachetului majoritar de acţiuni al şantierului naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), liderul pieţei construc¬torilor de nave.
„Prin preluarea pachetului majoritar la şan¬tierul naval din Mangalia, Damen îşi va întări poziţia în construcţia şi repararea de nave“, po¬trivit oficialilor grupului Damen. Olandezii nu au precizat dacă au în plan să preia şi pachetul con¬trolat de statul român la şantierul din Man¬galia, ci doar au transmis că au loc întâlniri cu re¬pre¬zentanţi ai guvernului în vederea co¬ope¬ră¬rii la şantierul naval şi pentru dezvoltarea industriei.
Mai mult, ei au transmis că deja Consiliul Concurenţei şi-a dat acordul pentru această tran¬zacţie. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută pu¬blică, dar ar putea ajunge la 40-70 de mi¬lioa¬ne de dolari, potrivit datelor din piaţă.
Olandezii de la Damen vor fi alături de norvegienii de la Vard (grup controlat de ita¬lienii de la Fincantieri) cei mai mari investitori în industria locală de nave, o piaţă estimată la pes¬te 3 miliarde de lei. Vard controlează în pre¬zent şantierele din Tulcea şi Brăila. Pe piaţă mai este prezent în top cinci jucători Şantierul Naval Constanţa, cu afaceri de peste 220 mil. lei, singurul jucător controlat de un antreprenor local, Gheorghe Bosânceanu.

Şantierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI), care face obiectul tran¬zacţiei în curs, este cel mai mare jucător de pe piaţa constructorilor de nave, cu o cifră de afaceri de 2 mld. lei anul trecut, în uşoa¬ră creştere faţă de nivelul înregistrat cu un an în urmă.
Şantierul a raportat însă pierderi de 483 mil. lei, faţă de 515 mil. lei cu un an în urmă şi a funcţionat cu 2.400 de angajaţi, faţă de aproape 2.600 în 2015, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
În perioada 2009-2016 a avut pierderi totale de circa 2,7 miliarde de lei (600 de milioane de euro), potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

La mijlocul lui 2015, şantierul din Mangalia era ameninţat cu „lichidarea“ de către Korea Development Bank (KDB), cel mai mare acţionar al firmei care controlează şantierul. Oficialii Korea Development Bank făceau referire la pierderile uriaşe, de 2,5 mld. dolari, pe care le are grupul coreean Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering.

Divizia navală a Daewoo a început discuţiile pentru vânzarea şantierului încă de anul trecut, ca parte a strategiei de a restructura divizia mondială.

Preluarea şantierului din Mangalia îi va poziţiona pe olandezii de la Damen printre jucătorii din topul celor mai mari angajatori străini, cu un total de 4.600 de angajaţi pe piaţa locală, cât aveau cumulat cele două şantiere anul trecut. Mai mult, olandezii vor deveni lideri pe piaţa locală a şantierilor, prin cele două unităţi ce au afaceri totale de 2,5 miliarde de lei.

Compania Daewoo Mangalia Heavy Industries este controlată de grupul Daewoo şi de compania locală şantierul Naval 2 Mai S.A. Mangalia , la care Ministerul Economiei are 93,9% din acţiuni. Statul are astfel indirect 49% din acţiunile Daewoo Mangalia Heavy Industry.

Olandezii de la Damen sunt prezenţi pe piaţa locală prin şantierul naval Damen Galaţi, care a reuşit să intre pe locul doi anul trecut în topul celor mai mari constructori de nave anul trecut. Damen Galaţi, controlat de compania olandeză Damen Group, a raportat afaceri de 548 mil. lei anul trecut, faţă de 470 mil. lei cu un an în urmă şi un profit net de doar 1,1 mil. lei în 2016 faţă de circa 25 mil. lei în 2015, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Cei mai mari cinci constructori de nave de pe piaţa locală, Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI), Damen Galaţi, Vard Tulcea, Vard Brăila şi şantierul naval Constanţa, au avut anul trecut afaceri totale de 3,2 miliarde de lei (715 milioane de euro), faţă de 3,7 miliarde de lei anul anterior (840 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. Anul trecut doar trei din cele cinci şantiere navale au obţinut profit şi toţi constructorii de nave au funcţionat cu mai puţini angajaţi faţă de anul anterior. În România se produc cargouri, nave de croazieră, pacheboturi şi alte tipuri de nave. În şantierele celor cinci jucători lucrează în jur de 10.000 de angajaţi, aceste companii fiind printre cei mai mari exportatori din economia românească.

Ce spune Ministerul Economiei
„Ministerul Economiei a solicitat Damen informaţii privind intenţiile acestuia referitoare la implicarea în activitatea viitoare a DMHI. Pe măsură ce se face agregarea tuturor informaţiilor privind valoarea totală a tranzacţiei, respectiv a efortului financiar pe care îl implică achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la DMHI şi a celorlalte condiţii privind vânzarea, partea română va lua o decizie cu privire la exercitarea opţiunii de cumpărare“, au transmis oficialii ministerului către ZF.

Ministerul Economiei este acţionar majoritar al Societăţii Şantierul Naval 2 Mai S.A., societate ale cărei acţiuni sunt listate pe piaţa secundară de tranzacţionare AeRO, prin urmare implicarea acestuia în acest proces se poate realiza în cadrul adunării generale a acţionarilor S.N. 2 Mai S.A. „Opţiunea privind exercitarea dreptului de preferinţă trebuie să ia în calcul situaţia dificilă a D.M.H.I care înregistrează pierderi mari începând din anul 2009. Datoria societăţii se cifrează la data de 31.12.2016 la peste 1,2 mld. dolari din care peste 420 mil. dolari către acţionarul majoritar D.S.M.E“, au mai transmis pentru ZF oficialii Ministerului Economiei.

În data de 19.10.2017 a avut loc adunarea generală a acţionarilor a SN 2 Mai Mangalia SA în care s-a hotărât amânarea exercitării dreptului de preferinţă al SN 2 Mai SA Mangalia şi mandatarea conducerii societăţii să solicite DSME completarea informaţiilor privind preţul propus şi celelalte condiţii ale vânzării, au mai precizat reprezentanţii Ministerului Economiei.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/schimba-barca-dupa-trei-ani-de-zbucium-si-o-amenintare-cu-lichidarea-olandezii-de-la-damen-preiau-pachetul-majoritar-de-actiuni-la-santierul-naval-din-mangalia-16816550

  • Economie

13.11.2017

 

La ediţia a XXIV-a a Topului Naţional al Firmelor, pe primele 10 locuri din diferite sectoare de activitate s-au clasat 12.377 companii: peste 4.300 din industrie, peste 3.400 din servicii, circa 2.600 din comerţ, 309 din turism, 462 din cercetare-dezvoltare şi high-tech, 633 din agricultură, silvicultură şi pescuit şi 592 din construcţii. Cele 12.377 companii însumează o cifră de afaceri de aproape 150 miliarde de euro, un profit din exploatare de circa 12,5 miliarde de euro şi 1.346.664 de salariaţi.

În cadrul galei, au fost acordate premii de excelenţă următoarelor companii:
– Automobile Dacia SA – pentru cea mai mare cifră de afaceri înregistrată în 2016;

– Aramis Invest SRL – pentru cel mai mare volum la export;

– Hidroelectrica – pentru cel mai mare profit;

– Dedeman SRL – pentru cel mai mare angajator cu capital privat integral românesc;

– Banca Transilvania – pentru cea mai mare valoare tranzacţionată la BVB);

– Conpet SA – pentru cel mai mare randament al dividendului la BVB.

Premiul „Meritul Comercial” a fost acordat preşedinţilor camerelor de comerţ şi industrie din Bucureşti, Alba, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Satu-Mare, Teleorman, Tulcea şi Vrancea.

Din judeţul Constanţa, un număr de 450 firme s-au situat în primele zece locuri, la categoria lor de activitate, din care 60 de firme primul loc, 65 firme pe locul doi şi 56 de firme pe locul trei. Pentru locul 1 s-au clasat 12 firme din industrie; 8 din agricultură, silvicultură şi pescuit; una din constructii; 25 din Servicii; 9 din comert; 5 din turism. Din acestea, una este întreprindere foarte mare, 10 sunt întreprinderi mari, 12 – în-treprinderi mijlocii; 21 – întreprinderi mici; 16 – microîntreprinderi.

Iată câţiva dintre performerii constănţeni:
– pe locul 1: Chimpex SA, Constanţa South Container Terminal SA, Electroscoica Mar SRL, Grup Petrol Marin SA, Proagroservice SRL, Rig Service SA, România – Euroest SA, Rompetrol Rafinare SA, Route 66 Spedition SRL şi Zip Security Sistems SRL;

– pe locul 2: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, Idu Shipping & Services SRL, Monsson trading SRL, Oil Terminal SA şi Şantierul Naval Constanţa SA;
– pe locul 3: Asfalt Dobrogea SRL, Celco SA şi Medical Cermed SRL.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-constantenii-premiati-la-topul-national-al-firmelor-334734

 

Adunarea generală a membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie a României a ales vineri, 10 noiembrie 2017, organele de conducere ale CCIR pentru următorul mandat de cinci ani. Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, a fost reales în fruntea Camerei de Comerţ şi Industrie a României, cu unanimitate de voturi.„Obiectivul nostru este de a sprijini companiile româneşti şi de a asigura un dialog real între mediul de afaceri şi autorităţi. Sistemul cameral deţine cea mai puternică infrastructură de afaceri la nivel naţional şi ea este pusă la dispoziţia companiilor membre din toată ţara. Vom promova în discursul public temele de interes major pentru firmele din România: nevoia de predictibilitate a deciziilor guvernamentale, simplificarea legislaţiei, reducerea birocraţiei, stimularea investiţiilor şi, un lucru extrem de important – optimizarea cheltuielilor publice. Fără o optimizare a cheltuielilor publice, domenii vitale precum educaţia, sănătatea sau infrastructura nu vor putea beneficia de nivelul necesar de investiţii publice”, a declarat Daraban.

Noul colegiu de conducere are 27 de membri. Vicepreşedinţii aleşi au fost următorii; Nicolae Tudorescu (de la Mehedinţi), Ion Mocanu (Galaţi), Gheorghe Seculici (Arad) şi Mihai Apopii (Neamţ).

v v v

Cu o zi înainte, 9 noiembrie 2017, CCINA a premiat, în cadrul Galei Topului Naţional al Firmelor, ediţia a XXIV-a, cei mai performanţi oameni de afaceri din România, pentru rezultatele obţinute în 2016.

Anul trecut, economia naţională a înregistrat o creştere economică de 4,9%, cea mai mare după 2008, iar produsul intern brut s-a situat la 187 miliarde de dolari. La aceste rezultate au contribuit o serie de măsuri fiscale luate în anii anteriori: reducerea TVA la alimente, de la 24% la 9%, de la 1 iunie 2015, diminuarea cotei generale a TVA, de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016, micşorarea impozitului pe dividende şi a mai multor categorii de accize, începând cu 2016.

România s-a situat pe primul loc între statele europene, din punct de vedere al creşterii economice, rezultat ce se reflectă şi în Topul Naţional al Firmelor, realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

În cuvântul adresat participanţilor la festivitatea de premiere, Mihai Daraban, preşedintele CCIR, a rostit un discurs cu puternice accente polemice. El a luat atitudine faţă de atacurile la adresa marelui capital, arătând că mediul de afaceri românesc are la bază microîntreprinderile şi că: „Dacă multinaţionalele se retrag din România, închidem lumina ţării. Nu cred că este un subiect cu care ne putem juca. Sunt mari angajatori, mari plătitori de taxe şi impozite. Nu cred că aceste multinaţionale să se înscrie într-o escaladare a populismului.”Şeful Camerei de Comerţ şi Industrie a României a făcut apel către guvernanţi să înceteze cu atacurile la multinaţionale şi să se uite pe cifrele oficiale care arată cine sunt exportatorii.

„O spun cu tristeţe: deşi avem 21.880 de exportatori în România, primii 100 fac 49% din exportul României. Cu tristeţe o spun că în primii 100 sunt doar şase firme româneşti. Să ne închipuim ce înseamnă lipsa capitalului străin în acest segment al exportului! Cred că lucrurile trebuie privite şi prin prisma clasamentelor UE. Ne situăm pe ultimul loc la inovare – cercetare, pe penultimul loc la productivitatea muncii şi la digitalizarea administrativă”, a subliniat preşedintele CCIR.

Făcând o scurtă analiză a structurii companiilor, Daraban a remarcat faptul că primii 10 clasaţi în topul naţional sunt 12.377 de companii, adică 1,9% din numărul total al societăţilor comerciale active. Acestea realizează o cifră de afaceri totală de aproape 150 de miliarde de euro, care reprezintă 57% din cifra de afaceri a tuturor societăţilor care au depus bilanţul pentru anul 2016. „Acest lucru spune foarte mult despre polarizarea economiei româneşti. Trebuie să ne pună pe gânduri. Avem un mediu de afaceri bazat foarte mult pe microîntreprinderi. Acestea au maximum câte 9 salariaţi. Este o realitate pe care am încercat să o supunem atenţiei guvernelor României, pentru că guvernanţii trebuie să plece de la aceste adevăruri, când trag concluzii şi iau decizii”, a spus Mihai Daraban.

Referindu-se la recentele măsuri fiscale, preşedintele CCIR a descris tensiunea în care trăieşte mediul de afaceri de câteva luni, nevoit să facă simulări peste simulări tocmai la sfârşit de an.

În privinţa structurii comerţului exterior, Daraban a atras atenţia că schimburile comerciale cu ţările din afara UE reprezintă doar 15% din total, de aceea firmele româneşti ar trebuie să exporte mai mult spre acestea. Şeful CCIR a criticat, de asemenea, frecvenţa cu care se schimbă Codul fiscal.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-mihai-daraban-a-fost-reales-presedinte-al-camerei-de-comert-si-industrie-a-romaniei-334732

 

Ministerul Finanţelor anunţă, vineri, că rectificarea bugetară finalizată în luna noiembrie a acestui an este una pozitivă, are la bază consultări premergătoare cu toate ministerele şi s-a realizat cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB.

„Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde de lei”, se arată într-un comunicat al Finanţelor.

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2017 este consemnată mai jos.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane de lei.

Bugetele componente ale bugetului general consolidat au înregistrat majorări ale veniturilor (spre exemplu: bugetele asigurărilor sociale + 325,0 milioane de lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +269,7 milioane de lei, bugetele locale + 1.020,8 milioane de lei), iar alte bugete diminuări ale veniturilor (spre exemplu: bugetul de stat – 655,5 milioane de lei).

La cheltuieli
Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane de lei.

S-au asigurat fonduri suplimentare, după cum urmează:

La bugetele locale s-au alocat 611,9 milioane lei pentru:
• plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, +550 de milioane de lei
• finanţarea sistemului de protecţie a copilului +61 milioane de lei
• finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat +0,9 milioane de lei.

La Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: +630,9 milioanede lei per sold; s-au asigurat suplimentar 537 de milioane de lei pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocaţiilor de stat pentru copii, a indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente indemnizaţiilorşi 115,9 milioane lei pentru majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat; au fost identificate şi economii la unele naturi de cheltuieli şi prin urmare s-au redus 22 de milioane de lei.

La Ministerul Afacerilor Interne: +363,5 milioane de lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 400 de milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute în rezervă şi poliţiştilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în anul 2017, precum şi pentru plata diferenţelor rezultate în urma recalculării drepturilor de pensii; s-a redus suma de 36,5 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

La Ministerul Transporturilor: +293,9 milioane de lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 345,6 milioane de lei pentru asigurarea cofinanţării naţionale şi a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2014-2020; s-a redus suma de 51,7 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

La Ministerul Sănătăţii: +281,0 milioane de lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 287,2 milioane de lei, în principal pentru acţiunile şi programele de sănătate, pentru plata salariilor medicilor rezidenţi, personalului medical din structurile de primiri urgenţe, precum şi pentru majorarea transferurilor către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; s-a redus suma de 6,2 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

La Ministerul Justiţiei: +232,1 milioane de lei per sold; s-a asigurat suplimentar suma de 240,2 milioane de lei pentru achitarea tranşelor aferente anului 2017 pentru hotărârile judecătoreşti care au ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei; s-a redus suma de 8,1 milioane lei aferenta economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

La Ministerul Educaţiei Naţionale: +30,0 milioane de lei per sold; s-au asigurat 50 de milioane de lei pentru plata hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din instituţiile de învăţământ universitar de stat; s-a redus suma de 20 milioane lei aferenta economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate: + 269,7 milioane de lei, pentru servicii medicale şi medicamente.
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat : +323 milioane de lei pentru asigurarea necesarului pentru plata pensiilor de asigurări sociale.
Diminuări au fost operate la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-78,5 milioane de lei), Ministerul Finanţelor Publice (-51,9 milioane de lei), Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice si Fondurilor Europene (-43,7 milioane de lei per sold, dar s-a alocat suplimentar 71,5 milioane lei pentru PNDL), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (-27,8 milioane de lei), Ministerul Mediului (-27,4 milioane de lei), având în vedere, în principal, gradul de execuţie a cheltuielilor.

„Proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind a doua rectificare bugetară pentru anul 2017, poate fi consultat pe site-ul instituţiei şi va fi pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de Guvern”, precizază Ministerul Finanţelor.

http://www.mediafax.ro/politic/guvernul-pregateste-a-doua-rectificare-bugetara-pozitiva-bazata-pe-o-crestere-economica-de-6-1-ce-ministere-primesc-bani-in-plus-16815679

 

Administratia Fondului pentru Mediu anunta ca operatorii de transport feroviar pot depune cereri de finantare la AFM in perioada 20-22 noiembrie 2017.

In acest sens, operatorii beneficiaza si de Ghidul de finantare a Programului RO-LA, publicat la 9 noiembrie in Monitorul Oficial.
Programul, finantat din veniturile Fondului pentru mediu, se deruleaza in limita sumelor prevazute cu aceasta destinatie, prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii. Suma alocata fiecarei sesiuni se publica odata cu anuntarea deschiderii sesiunii de depunere a cererilor de finantare.

„In cadrul Programului vor avea prioritate solicitantii avand coeficientul de program cel mai mic. Acesta va fi determinat prin raportul dintre suma solicitata si produsul dintre distanta parcursa pe calea ferata (km) si numarul de vehicule rutiere transportate pe calea ferata”, se arata in Ghidul publicat.

De asemenea, finantarea se acorda in cuantum de 60% din valoarea fara TVA a facturii emise de catre operatorul de transport feroviar societatii de transport rutier pentru activitatile finantate in cadrul Programului.

Reamintim ca in luna octombrie, Guvernul Romaniei a anuntat ca a alocat 10 milioane de lei (aproximativ 2.2 milioane de euro) pentru demararea Programului RO-LA, prin care se urmareste reducerea poluarii, a noxelor si a emisiilor de CO2 din atmosfera. Noul program de finantare vizeaza reducerea efectelor negative pe care transporturile rutiere de marfa le produc asupra mediului, prin transferul unui segment al transportului de marfa dinspre transportul rutier catre calea ferata.

Administratia Fondului pentru Mediu lanseaza pentru prima data in Romania Programul vizand transporturile de tip RO-LA,prin care se stimuleaza transferul transportului de marfa dinspre rutier catre calea ferata, in scopul reducerii emisiilor de CO2 de la autovehiculele de transport.

Prin lansarea Programului RO-LA, Romania se aliniaza unui grup restrans de tari din Uniunea Europeana care aplica sistemul RO-LA, din care fac parte Austria, Italia, Elvetia, Franta, Slovenia, Germania si Ungaria.

Operatorii feroviari pot solicita finantare pentru transport RO-LA

14.11.2017

 

Rompetrol Rafinare, companie controlată de grupul kazah de stat KazMunayGas ce administrează rafinăria Petromidia, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit net consolidat în valoare de 56 milioane dolari, de aproape trei ori mai mare față de aceeași perioadă a anului 2016, când s-a ridicat la 20,87 milioane dolari. De asemenea, rezultatul operațional consolidat (EBITDA) a consemnat, de asemenea, o creștere cu 26% în primele nouă luni ale anului față de aceeași perioadă a anului 2016, ridicându-se la 152,9 milioane dolari, arată news.ro. Cifra de afaceri brută a atins valoarea de 2,87 miliarde dolari în perioada ianuarie-septembrie, mai mare cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când s-a ridicat la 2,57 miliarde dolari.

“Rompetrol Rafinare operează două rafinării cu tradiție pentru industria românească, modernizate și aduse la cele mai înalte standarde de performanță. Recordurile operaționale constante și rezultatele financiare pozitive, precum și impactul semnificativ pe care cele două rafinării îl au în economie au fost realizate în urma investițiilor susținute de KMG International și unicul său acționar, compania națională de petrol și gaze din Kazakhstan, KazMunayGas”, a declarat directorul general al Rompetrol Rafinare, Yedil Utekov. El spune că investițiile pentru creșterea capacității de prelucrare a rafinăriei Petromidia, a gradului de flexibilitate a acesteia și modernizarea instalațiilor industriale s-au ridicat la peste 1,4 miliarde dolari începând din anul 2007. ”Rezultatele pozitive înregistrate au fost susținute atât de creșterea cantităților de materii prime procesate de cele două rafinării operate de companie, Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, în condițiile continuării programelor de optimizare și eficientizare a proceselor operaționale”, arată raportul companiei. De asemenea, rezultatele financiare au fost influențate pozitiv de evoluția marjelor de rafinare. În primele nouă luni, marja brută de rafinare a crescut cu 26% față de cea din aceeași perioadă a anului trecut.

”Deși rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești au parcurs o oprire planificată în luna mai, unitățile de producție au înregistrat o cantitate de peste 4,2 milioane tone de materie primă procesată în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut”, se precizează în raport. În perioada iunie – septembrie, rafinăria Petromidia a prelucrat în medie circa 15.150 tone/zi de țiței. Pe fondul creșterii producției rafinăriei Petromidia, vânzările diviziei de rafinare au crescut cu 13% pe piața internă. Rompetrol Rafinare este cel mai mare exportator de produse petroliere din România. În primele nouă luni, prin diviziile de rafinare și petrochimie, exporturile s-au ridicat la 855 milioane dolari, în creștere cu 15% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016. Compania exportă în principal către partenerii din regiunea Mării Negre. Prin derularea operațiunilor sale, Rompetrol Rafinare a plătit peste 878 milioane dolari în primele nouă luni la bugetul de stat. Grupul KMG International a plătit, începând din anul 2007, peste 13 miliarde dolari la bugetul de stat al României. Actionarul majoritar al companiei Rompetrol Rafinare este grupul KMG International, statul român având 44,69% din acțiuni.

Rompetrol Rafinare operează rafinăria Petromidia, rafinăria Vega, și divizia de petrochimie, Rompetrol Downstream operează rețeaua de benzinării a Grupului și Rom Oil rețeaua de depozite. Cantitatea de materie primă procesată de rafinăria Petromidia a fost de 3,98 milioane tone în perioada ianuarie-septembrie, iar gradul de utilizare a capacității de rafinare a fost de 80,2%. În ceea ce privește rafinăria Vega, cantitatea totală de materie primă procesată a fost de 263,6 mii tone în primele nouă luni ale anului, în crestere cu aproximativ 3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Rafinăria Vega Ploiești este cea mai longevivă unitate de profil din țară și unicul producător autohton de bitum rutier. Producția totală de polimeri a fost de 102.500 tone, între ianuarie-septembrie, în scădere cu 5% față de perioada similară a anului trecut, când s-au produs 108.500 tone, pe fondul opririi planificate a instalației de polipropilenă. Din punct de vedere cantitativ, vânzările de carburanți au crescut cu 10% pe segmentul retail, cu 6% pe segmentul en-gros, iar cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată pe segmentul GPL, unde vânzările au fost în creștere cu 34% în primele nouă luni comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe plan intern, începând cu 1 ianuarie 2017, TVA a scăzut cu 1 punct procentual, de la 20% la 19%, iar accizele la carburanți au fost reduse cu 7 eurocenți/litru. Ulterior, accizele la carburanți s-au mărit cu 32 bani/litru în două etape de cate 16 bani/litru, prima etapă fiind pe data de 15 septembrie 2017. La sfârșitul lunii septembrie 2017, segmentul de distribuție al Rompetrol Downstream cuprindea 793 puncte de comercializare, incluzând rețeaua de stații proprii, stații partener, stații mobile. ”Conform datelor preliminare pentru luna octombrie, vânzările totale de carburanți în perioada ianuarie – octombrie au atins un nivel record, de circa 2,7 milioane tone cu peste 11% față de volumul comercializat în perioada similară din 2016”, informează compania. În cele zece luni ale anului, Rompetrol Downstream a înregistrat o creștere a volumelor de 7%, iar subsidiarele din Bulgaria, Moldova și Georgia de 12%. Rompetrol Rafinare (RRC), companie controlată de KazMunayGas prin intermediul unei firme înregistrate în Olanda, KMG International, este listată la Bursa de Valori București și are o valoare de piață de 2,47 miliarde lei (537 milioane euro). Ministerul Energiei are o participație minoritară, de 44,7% din Rompetrol Rafinare, în timp ce KMG International NV deține 48,1% din capital.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/rompetrol-rafinare-si-a-triplat-profitul-net-consolidat-17392072

15.11.2017

 

România este pusă în umbră la Marea Neagră de valul de cereale cu care Ucraina și Rusia indunda piețele de export din regiune, astfel că agricultura locală nu are capacitatea de a concura de la egal la egal cu vecinii din spațiul ex-sovietic în condițiile în care, cel puțin în cazul grâului, volumele de export cumulate din Rusia și Ucraina sunt de zece ori mai mari decât cele ale pieței românești.

“Statele Unite, Franța și România nu pot concura cu Rusia. În Rusia costurile de producție sunt scăzute, dar costurile logistice și de manipulare în port sunt ridicate, astfel că se produce un efect de compensare. (…) România este un un competitor complementar, cu valoare adăugată dată de apartenența la UE”, a spus Swithun Still, directorul Solaris Commodities, unul dintre cei mai vizibili traderi de grâu rusesc la evenimentul Global Grain Geneva.

Piața de la Marea Neagră este un reper critic pentru piața românească a materiilor prime agricole având în vedere că România este supra-expusă pe segmentul de export în aceleași destinații cu cei doi competitori din spațiul ex-sovietic.
Situația influențează direct dinamica pieței locale în condițiile în care cotațiile de export sunt conectate și influențate direct de volatilitatea din porturile rusești și ucrainene.

Printre puținele avantaje ale pieței românești, pe lângă apartenența la UE, este un sistem logistic și portuar mai puțin tensionat decât cel cu care se confruntă operatorii din Ucraina sau Rusia.

Spre exemplu, cotația orzului furajer din Rusia a depășit-o pe cea a grâului de panificație 12.5%, o situație extrem de rară generată de încapacitatea operatorilor de a aduce volumele de orz din ferme în porturi și mai apoi către piețele de export care solicită acest produs.
“Din cauza capacității limitate, porturile vor livra grâu. Comercianții au de ales între grâu, porumb și orz din cauza capacității limitate. Nu putem exporta toate produsele. Orzul este scump și va scoate porumbul din porturi, dar va trece timp”, a spus și Andrei Sizov, Jr, directorul SovEcon, una dintre casele de consultanță în domeniul materiilor prime agricole din Rusia.

Global Grain Geneva este unul dintre cele mai exclusiviste și influente evenimente publice din piața globală a comerțului cu materii prime agricole, o platformă ce strânge la un loc 1.200 de profesioniști din cadrul a 550 de companii din mediul comercial al materiilor prime agricole.

CE AU MAI SPUS TRADERII DE LA MAREA NEAGRĂ LA GLOBAL GRAIN GENEVA

Oleg Kryukovskiy, Directorul Diviziei de trading al comerciantului GTCS
Grâul furajer rusesc este bine primit și apreciat în multe piețe datorită calității și datorită prețului mic. În acest an calitatea este excelentă în ciuda temerilor (ce au existat în piață – n.red.).
Orzul rusesc este într-o poziție interesantă în condițiile în care a ajuns să fie mai scump decât grâul de panificație 12.5%, chiar dacă recolta este una foarte mare.

Andrei Sizov Jr., directorul SovEcon, una dintre casele de consultanta in domeniul materiilor prime agricole din Rusia
Prețul grâului furajer în Rusia în regiunea râului Volga este de 80 dolari/MT, iar din cauza infrastructurii fermierii vor investi mai puțin în îngrășăminte, pesticide și semințe sezonul următor, ceea ce înseamnă o calitate mai slabă.
Marjele de profit sunt sub presiune în Ucraina în condițiile în care fermierii se confruntă cu prețuri joase și presiune inflaționistă din punctul de vedere al prețurilor terenurilor, cel puțin în vestul Ucrainei, dar și cu costuri salariale în crește și majorarea costurilor logistice la 10 dolari/MT în medie. Toate aceste lucruri generează un adevărat război între producători și comercianți.
Informațiile arătau că Rusia va fi un mare exportator în acest sezon, dar de la începutul sezonului Rusia a exportat mai puțin decât erau așteptările inițiale. Acest lucru s-a întâmplat pentru că fermierii au avut un an bun în 2016. A fost cel mai profitabil din toată istoria și, în consecință, nu au fost forțați să vândă la prețuri mici. Acest lucru a limitat exporturile în mod semnificativ. Acest an va fi diferit, oferta totală este una record. Oferta totală a fost de 130 milioane MT anul trecut, în acest an este de 157 milioane MT și prețurile scad, fermierii suferă, iar traderii spun că totul este în regulă. În partea de sud fermierii stau bine, în regiunea râului Volga fac în continuare bani, dar mai puțin, însă în regiune mai îndepărtate suferă, nu reușesc să facă profit. Traderii vor face bani, dar fermierii vor fi mai puțin interesați să investească în echipamente, îngrășăminte, pesticide și semințe.
Mulți se uită la piața rusească cu precădere în regiunea de sud, dar sunt diferite situații. Orzul nu este în sud, este în regiunile îndepărtate pentru ca cel din sud a fost recoltat și vândut și durează până când orzul din regiunile îndepărtate este livrat în port. Din cauza capacității limitate, porturile vor livra grâu. Comercianții au de ales între grâu, porumb și orz din cauza capacității limitate. Nu putem exporta toate produsele. Orzul este scump și va scoate porumbul din porturi, dar va trece timp.
Costurile de producție din Rusia au crescut treptat, dar variază mult de la o regiune la alta. Cea mai prosperă regiune este cea din sudul Rusiei, apoi urmează zonele cu cernoziom, dar în regiunea Volga, Siberia și în Urali fermierii se chinuie. În cazul grâului, costurile de producție variază de la 60-70 dolari/MT până la 100 dolari/MT în Siberia și alte regiuni îndepărtate.

Swithun Still, directorul Solaris Commodities, unul dintre comerciantii de materii prime agricole ce cumpara marfa din Rusia
În funcție de regiune, În Rusia și Ucraina ar trebui să existe oportunități pentru făcut bani.
Costurile de logistice (din ferme până în port, încărcare în vapor etc.) se ridică în medie la 130 dolari/MT.
Dacă un cumpărător caută marfă de calitate se duce către Rusia, dacă un cumpărător vrea să cumpere ieftin se duce în Ucraina.
Ucraina nu se poate duce la GASC din cauza majorării condițiilor de calitate.
Principalele pieței ale Rusiei sunt Egipt și Turcia. În ultimii zece ani grâul rusesc și-a mărit cota de piață în Africa de Sud, Nigeria, Mexic, Peru, Venezuela, Indonezia sau India.
Apar informații conform cărora Rusia are potențial de export de grâu pentru Brazilia, dar nu cred că se va întâmpla asta din cauza Argentinei.
Grâul rusesc a devenit deja un produs global.
Fermierii nu vorbesc deschis despre costurile lor de producție pentru că au impresia că vor primi mai puțin bani.

Simon Cherniavsky, CEO al fermei Mriya Agro Holding, una dintre cele mai mari exploatatii agricole din Ucraina
Anul trecut grâul ucrainean a ajuns în India din cauza recoltei slabe și ca urmare a a faptului că furnizorii tradiționali precum Uniunea Europeană și Australia au avut probleme, iar Rusia a vrut probleme din punctul de vedere al calității. Nu mă aștept să se repete acest lucru în condițiile în care India a avut (anul acesta – n.red.) o recolta bună.
Ucraina a produs și a exportat mai puțin porumb în acest sezon. Ucraina a livrat foarte puțin și ce a livrat s-a dus în China, o destinație în creștere pentru porumbul produs în Ucraina.
Agricultura este singurul sector din Ucraina pe care băncile sunt dispuse să îl finanțeze. Există foarte multă lichiditate pentru investiții pe termen scurt. În general în ultimii ani fermierii au fost profitabili, au făcut între 300-400 dolari/Ha. Mai este problemă pieței funciare, dar în general sunt poziționați mai bine acum față de acum câțiva ani.
Există o presiune asupra costurilor de producție din Ucraina, au crescut cu 50% ca urmare a intensificării sistemelor de producție, dar și datorită faptului că au crescut costurile salariale sau cele cu terenul, mai este și situația devalorizării grivnei, și apoi vine logistica, ceea ce înseamnă că marjele de profit sunt sub presiune. Totuși, fermierii reușesc să aibă profituri bune.

http://www.agrofinanciar.ro/Traderii-de-la-Marea-Neagra-despre-Romania-Sunteti-un-jucator-complementar-nu-puteti-face-fata-competitiei-Valoarea-adugata-este-data-de-apartenenta-la-UE-n575.html

 

Comerţul cu cereale se va desfăşura în viitor doar pe baza unui contract cu clauze unitare pentru toţi producătorii agricoli, o măsură despre care jucătorii din piaţă spun că îi va obliga pe traderi să deţină silozuri şi laboratoare care să verifice calitatea pro¬duselor agricole şi îi va impiedica atât pe traderi, cât şi pe pro¬ducătorii agricoli străini să scoată profitul din ţară.

Această măsură a fost adoptată săptămâna trecută printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de guvern, modelul de contract cadru urmând a fi aprobat şi publicat de Ministerul Agriculturii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

„Până acum făcea comerţ cu cereale toată lumea. Nu avea nevoie de nicio autorizaţie suplimentară, de niciun depozit. Nu avea nevoie de nimic, doar să iei de aici şi să vinzi dincolo. Eu cred că această iniţitivă este foarte bună şi sper să reglementeze acest sector, astfel încât atunci când vrei să faci comerţ cu cereale să ai şi ceea ce trebuie pentru acest lucru: siloz, logistică, laborator de analiză a cerealelor. Nu mi se pare corect să poţi face comerţ cu cereale fără să poţi face o analiză la acele produse”, a declarat pentru ZF Dan Corţ, directorul general al Agroind Cauaceu din judeţul Bihor, o companie specializată în comerţul cu cereale şi inputuri pentru agricultură.

Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, care lucrează 5.000 de hectare în judeţul Arad, consideră că impunerea unor clauze unitare în contractele de vânzarea a cerealelor sunt necesare pentru a impedica atât traderii, cât şi producătorii agricoli străini să raporteze pierderi anuale şi să scoată profitul din ţară. „Cred că aceste clauze unitare contractuale sunt menite să împiedice atât traderii, cât şi producătorii agricoli străini să scoată profitul din ţară, prin impunerea unui preţ minim de achiziţie a cerealelor. Anul acesta grâul nu trebuia să se vândă cu mai puţin de 0,60 lei pe kilogram. Cum se scoate profitul? Spre exemplu, un italian vinde grâul cu 0,45 lei pe kilogram în Italia la firma nevestei sale, care îl revinde cu 0,85 lei pe kilogram. Evident că la un preţ de 0,45 lei pe kilogram raportezi pierderi în România”, a spus Dimitrie Muscă. România este raiul fiscal al marilor traderi de cereale, care raportează pierderi an de an. Doi dintre primii trei traderi de cereale din România, ADM Trading şi Cargill, companii cu acţionari americani, realizează anual rulaje de miliarde de lei pe piaţa românească, dar raportează constant pierderi.

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/guvernul-vrea-disciplina-in-comertul-cu-cereale-pana-acum-nu-aveai-nevoie-de-nimic-ca-sa-faci-comert-cu-cereale-doar-sa-iei-de-aici-si-sa-vinzi-dincolo-16819269

16.11.2017

 

Ministrul transporturilor a declarat, miercuri, la începutul şedinţei de guvern, că, în cazul autostrăzii Ploieşti-Braşov, uni¬tatea de implementare a pro¬iectului va fi operaţionalizată şi în stare de funcţiune până pe 15 ianuarie 2018.

„La Ministerul Transpor¬turilor s-a efectuat o foaie de parcurs foarte concretă, un plan de măsuri şi termene care v-a fost prezentat. Azi vă supunem aprobării memoran¬dumul pen¬tru împrumutul de 35 mil. euro, care, în prin¬cipal, este alocat efectuării de analize, studii geotehnice, topografice, expro-prieri etc., documentaţii teh¬nico-eco¬nomice. Vreau să informez că cel târziu la data de 15 ianuarie unitatea de imple¬mentare a proiectului va fi opera¬ţionalizată şi în stare de funcţiune“, a declarat ministrul transporturilor, Felix Stroe, la începutul şedinţei de guvern.

Discursul ministrului trans¬porturilor l-a determinat pe premierul Mihai Tudose să reacţioneze: „Aşa să vă dea Dumnezeu să fie!“.

Ministrul delegat pentru fondurile europene, Marius Nica, a declarat, la începutul şe¬dinţei de guvern din 18 octombrie, că Banca Mondială a fost de acord să gestioneze împreună cu autorităţile ro¬mâne construirea autostrăzii Ploieşti-Braşov. „În urma dis¬cuţiilor purtate în ultimele şase luni, am reuşit să convin¬gem Banca Mondială să ne acorde sprijinul şi să gestionăm îm¬preună proiectul de autostradă Ploieşti-Braşov“, a declarat Marius Nica.

Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, pe 31 octombrie, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a Băncii Mondiale care i-a adus la cunoştinţă că instituţia finan¬ciară a decis să ofere asistenţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului autostrăzii Ploieşti-Braşov. Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de Tatiana Proskuriakova, ma¬nager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM. „Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dez¬voltarea infrastructurii de trans¬port din România, domeniu prioritar pentru guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de Banca Mondială, să reprezinte înce¬putul unei schimbări de para-digmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră“, a de¬clarat premierul Tudose.

http://www.zf.ro/business-construct/felix-stroe-unitatea-de-implementare-a-autostrazii-ploiesti-brasov-operationalizata-pana-in-ianuarie-2018-16820969