Industriile mării trec printr-o perioadă mult mai grea și mai complicată decât cea din timpul Marii Crize Economice din anii 2009-2013. Pandemia Covid-19 a făcut ca turismul pe mare să se prăbușească total. Navele de pasageri stau în conservare la cheu, așteptând să treacă nebunia.

La 1 ianuarie 2017, flota mondială de pasagere număra 2.469 ferry-boat-uri RoPax, cu peste 2.469 locuri fiecare, 1.350 ferry-boat-uri, cu peste 1.350 locuri fiecare, 391 nave de croazieră, cu peste 500 de locuri fiecare și alte 218 nave de pasageri de dimensiuni mai mici.

Comerțul pe mare e în suferință
În timpul crizei economice, flota mondială a înregistrat o capacitate mai mare cu 20% în raport cu cantitățile de mărfuri de transportat. Acum, situația se repetă. Din cauza pandemiei, flota mondială de nave portcontainer înregistrează o supracapacitate de transport de 13% în raport cu cererea din piață. În efortul de a menține cât de cât nivelul tarifelor de transport al mărfurilor, armatorii au retras din circulație nave cu o capacitate totală de aproximativ 3 milioane TEU (containere convenționale).

Se estimează că, numai în al doilea trimestru al anului, peste 250 de voiaje deja programate vor fi anulate. Pe unele rute, capacitatea de transport se va diminua cu până la o treime. Cele mai mari reduceri de până acum au avut loc pe principalele trasee comerciale ale lumii, respectiv Asia – Europa și trans-Pacific. Potrivit companiilor de brokeraj, navele de mare capacitate, de peste 20.000 TEU, merg încărcate la mai puțin de jumătate.
Un alt efect al pandemiei îl reprezintă deturnarea de la menirea lor a unui mare număr de capacități de transport și transformarea lor în depozite plutitoare, de țiței și produse petroliere. În prezent, cantitățile de petrol depozitate pe mare, la bordul navelor, au ajuns la nivelul record de 160 de milioane de barili, cantitatea dublându-se în ultimele două săptămâni.
Ultima dată când stocurile de petrol plutitoare au atins un nivel uriaș a fost în 2009, când a explodat criza economică. Atunci, rezervele petroliere de pe mare au ajuns la peste 100 de milioane de barili.

Blocarea schimburilor de echipaje
La trei luni de la declanșarea crizei Covid-19, din cauza restricțiilor de circulație impuse de statele lumii, circa 2 milioane de navigatori și personal maritim, de care depinde funcționarea economiei mondiale, sunt izolați la bordul navelor. Mulți nu pot reveni în țările de origine ori nu au acces la servicii medicale în țările în care navele au ancorat.

Organizațiile internaționale și naționale din shipping au făcut apel la guvernele lumii să faciliteze schimburile de echipaje. Chiar dacă unele state, printre care și România, au permis circulația navigatorilor, fără o acțiune globală coordonată, schimburile de echipaje vor putea fi efectuate cu foarte mare greutate, iar comerțul internațional pe mare va avea de suferit, punând în pericol economiilor naționale.

Brățară digitală anti-Covid-19
La rândul ei, industria portuară mondială este grav afectată. Prin diminuarea fluxurilor de mărfuri și prăbușirea turismului de croazieră, porturile lumii și operatorii portuari sunt nevoiți să își reducă activitatea, pierzând cote importante de venit. Pe de altă parte, cheltuielile lor cresc ca urmare a măsurilor de securitate impuse de pandemie, în timp ce productivitatea muncii scade.
În noile condiții, digitalizarea operațiunilor portuare își dovedește eficiența. Numeroase porturi și operatori portuari au accelerat programele de digitalizare începute înainte de declanșarea pandemiei, iar companiile din domeniul tehnologiilor avansate vin cu noi soluții.
Rombit – o compania belgiană înființată în 2012 și specializată în crearea de soluții de digitalizare a industriei portuare – a realizat o brățară digitală care previne infectarea cu coronavirus pe platformele de lucru. Denumită Romware Covid Radius, aceasta asigură distanțarea socială și permite urmărirea contactelor. Portul Anvers va fi primul care o va folosi.

Inițiativa este, de asemenea, un răspuns la apelul guvernului flamand de a crea soluții digitale pentru a ajuta societatea afectată de pandemie. Brățara Covid-19 este destinată în primul rând distanțării sociale. Ori de câte ori lucrătorii se apropie prea mult unul de celălalt, primesc un semnal de avertizare. Confidențialitatea este garantată. Covid Wearable nu transmite niciodată locația sau alte informații sensibile pentru angajator.
În același timp, brățara permite urmărirea contactelor. Dacă se întâmplă să fie cineva infectat, atunci un consilier de sănătate poate verifica colegii de muncă cu care persoana a intrat în contact, pentru a preveni infecția ulterioară.
Rombit intenționează să producă brățara în cantități mari și să o pună pe piață, ajutând astfel la relansarea economiei în condiții de siguranță. Există deja un mare interes internațional pentru acest produs inovativ, a anunțat fabricantul.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-flota-mondiala-si-porturile-lumii-grav-afectate-de-pandemia-covid-19-401272?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

Lucian Danilescu, împreună cu Andreea Hulub și o echipă dinamică și experimentată de avocați de top din România au pus bazele casei de avocatură DANILESCU HULUB & ASOCIAȚII – prima societate de avocatură din România care va aborda în mod prioritar și integrat transporturile, infrastructura portuară și aeroportuară și serviciile logistice.

Firma își propune să impună un nou standard profesional, atât în sensul unei înalte rigori tehnice, cât mai ales printr-o abordare integrată a acestor segmente care au fost mult timp considerate zonă suport, respectiv transporturile, infrastructura portuară și aeroportuară și serviciile logistice.
Andreea Hulub, partener fondator: „Vom promova servicii de avocatură de înaltă ținută profesională, la standardul practicat de marile case de avocatura, însă adaptat acestor industrii și, mai presus de orice, vom pune în centrul activității noastre clientul și solutia. Iar noul format ne va permite să fim mai flexibili și mai adaptați business-ului clientului.”

Chiar dacă focusul ei primar vor fi transporturile, serviciile logistice și infrastructura portuară și aeroportuară, firma va pune la dispoziția clienților cele mai importante arii de competență necesare în cursul normal al afacerilor, de la drept societar/corporativ, fuziuni & achiziții, la contracte, dreptul muncii, protecția datelor, finanțări & piețe de capital, până la restructurări și insolvențe.

Lucian Danilescu, partener fondator: „Transporturile sunt o activitate în slujba comerțului. Societatea noastră a grupat cele mai importante competențe pentru a asista clienții în orice moment de-a lungul lanțului economic, de la punctul de producție și pe parcursul transportului produselor către punctele de distribuție, fie că vorbim despre transport maritim, aerian, feroviar, rutier, intermodal, în relația cu transportatorii, asigurătorii și operatorii de logistică implicați în întregul lanț de distribuție.”

În noul format, Lucian Danilescu și-a asumat rolul de partener coordonator. Lucian este fost partener la una din cele mai reputate societăți de avocatură din Romania și are peste 20 de ani de experiență în domeniul marilor proiecte de infrastructură, precum cea portuară și aeroportuară și în domeniul transporturilor. Lucian este de peste 15 ani avocatul unora din cei mai importanți operatori portuari din Portul Constanța. El are, totodată, o experiență semnificativă în domenii precum dreptul societar, fuziuni și achiziții, precum și în domeniile energiei și restructurărilor.
Lucian Danilescu: „Nu este o întâmplare că lansăm proiectul la acest moment, în plină criză. Sectorul transporturilor și infrastructura (portuară, aeroportuară, terestră și feroviară) nu erau abordate în mod coerent, sistematic, și integrat de nici un alt actor de pe piața locală a serviciilor de consultanță. În ultimii 20 de ani, noi am acumulat o experiență unică în aceste domenii, iar, în momentul de față, în care transporturile și tot ce înseamnă lanț de aprovizionare au nevoie de mai mult sprijin ca oricând, echipa noastră va fi un partener de încredere. Avem experiența profesională, dar mai ales experiența practică necesare pentru a anticipa nevoile clienților din aceste sectoare de activitate și suntem aici să ii servim la un nou standard.”

Andreea Hulub are o experiență de 12 ani în avocatura de business, este recunoscută pentru abordarea pragmatică, orientată spre soluții concrete și este recomandată de clienți drept expert în domeniile sale de competență. Andreea a deținut poziția de managing associate la una din cele mai mari societăți de avocatură din Romania, unde a coordonat practica de transporturi și logistică. Andreea are o experiență semnificativă în tranzacții M&A, avand în portofoliu unele din cele mai mari achiziții din ultimii 10 ani în agri-business, industrie și materiale de constructii. De asemenea, Andreea a fost implicată în unele din cele mai mari proiecte de finantare tip project finance din industrie și din activitatea portuară din ultimii ani.
Andreea Hulub: „Trecerea de la avocatura corporate la avocatura antreprenorială a fost un pas natural după 12 ani de activitate. Noua formulă îmi permite să pun în operă viziunea proprie, racordată realităților curente, în care focusul va fi clientul și soluția. Sunt bucuroasă ca în acest demers să avem alături de noi o echipă de oameni ce ne-au urmat crezând în viziunea noastră. Privind spre viitor sunt optimistă: avem fundațiile solide ale unor cariere profesionale serioase, la care vom adăuga un aer proaspăt, mai mult dinamism și, important, o abordare transparentă și onestă.”
Noua societate de avocatură și-a început deja activitatea și a structurat domeniile de practică și echipele. DANILESCU HULUB & ASOCIAȚII a anunțat deja că vrea să își extindă echipa și face angajări. De asemenea, a stabilit și obiectivul financiar al primului exercițiu financiar complet, la venituri globale de 1 milion de EURO.

https://www.juridice.ro/680714/pe-piata-serviciilor-juridice-din-romania-apare-prima-societate-de-avocatura-care-abordeaza-integrat-sectorul-transporturilor-lantul-de-aprovizionare-si-infrastructura-portuara-si-aeroportuara.html

Contractul „Instalaţie de detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu Clădire Gara Maritimă“ a fost atribuit de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa societăţii Comteh SRL. Valoarea contractului este de 69.789,54 lei.

Sediul CN APM SA Constanţa se află pe lista clădirilor considerate monumente istorice. Clădirea în cauza este echipată cu un sistem de semnalizare şi detecţie incendii, însă instalaţia se află înstr-un stadiu avansat de uzură (moral şi fizic) şi chiar mai mult, componentele respectivei instalaţii nu se mai află pe linia de fabricaţie, în felul acesta nemaifiind posibilă achiziţia pieselor de schimb. Panoul de comandă al centralei, montată în cabina de paza nord este defect, iar comenzile sunt transmise prin intermediul modulului de afişare şi operare montat în cabina pază sud şi în plus, doi dintre detectori deja necesită înlocuire. Pentru diminuarea riscului de incendiu, creşterea gradului de securitate la incendiu şi conformarea la prevederile Normativului P118/3-2015 privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a – Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare, se impune echiparea construcţiei cu o nouă instalaţie automată de detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu, sens în care este necesară realizarea achiziţiei „Instalaţie de detecţie, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu Clădire Gara Maritimă”.

Responsabili de atribuirea contractului
Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, precum şi persoanele din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire, sunt: Adina Iuliana Baz – director general adjunct, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Maria Mergiu – director Economic, Hanganu Ciprian – director Coordonator, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Daniel Niculescu – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – inginer, Bola Laura Valentina – inginer; Gămălan Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Albu Cristian – responsabil Achiziţie din cadrul Departamentului Achiziţii Publice, Iliescu Cristian – şef Birou PSI-SU, dar şi membrii Consiliului de Administraşie: Şerban Daniela, Murgeanu Gabriela, Naftali Daniel-Adrian, Petraşcu Elena, Burlacu Mircea, Bătrâncă Ghiorghe, Bogdan Pascu.

Comteh SRL, în datele Registrului Comerțului
Înmatriculată în anul 1992, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 1.500 de lei, integral vărsat, este compus din 150 de părţi sociale. Comteh SRL este controlată de Teodor Stanca şi Nicolae Ungurean, fiecare cu 50% din capitalul social. Administratorul firmei care se oucpă de activităţi de servicii privind sistemele de securizare este Teodor Stanca. În anul fiscal 2015, societatea cu 14 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 3.613.690 de lei şi un profit de 97.486 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, Comteh SRL a avut 15 salariaţi, a înregistrat o cifră de afaceri de 3.233.916 lei şi un profit de 146.114 lei. Pe anul fiscal 2018, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 2.167.583 lei, o pierdere de 482.975 lei și 14 salariați.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/instalatie-de-detectie-semnalizare-si-alarmare-in-caz-de-incendiu-livrata-de-comteh-srl-pentru-cn-apm-constanta-document-717798.html

Economia românească este puternic dezechilibrată, iar în acest context generat de pandemia de Covid-19 are nevoie de soluţii, este de părere Rudi Vizental, CEO al platformei de investiţii ROCA, parte a Impetum Group, cu opt companii în portofoliu.

Printre obiectivele ROCA pentru 2020, se numără majorarea capitalului, realizarea de investiţii potrivite noii realităţi economice, identificarea sectoarelor strategice care pot fi drivere pentru reconstruirea economiei, dar şi continuarea unor proiecte începute în prima parte a anului.
„Avem patru companii în pipeline, dar acesta e un proces continuu de cunoaştere a antreprenorilor. Ne concentrăm pe domenii ca logistică şi agrifood. Obiectivul este să ne întâlnim cu 200 de antreprenori, să cunoaştem 100 de companii, din care să ajungem să investim în 10“, spune Rudi Vizental.

Printre proiectele demarate de la începutul acestui an, se numără ROCA Management Accelerator, prin care sunt preluaţi absolvenţi români ai facultăţilor din străinătate şi li se dă posibilitatea de a învăţa management în companiile din portofoliul ROCA.
În 2019, ROCA Investments a avut un randament al investiţiilor de 57%, ajungând să fie evaluată la o valoare de 22,3 mil. euro, cu 74% peste cea de la înfiinţare, în 2018.

Platforma de investiţii ROCA, parte a Impetum Group, are momentan opt companii în portofoliu şi vrea ca până la final de 2020 să adauge alte 10 firme. Companiile în care deja s-a implicat ROCA Investments provin din zone economice diferite, cum ar fi servicii B2B, logistică, producţie, agricultură, industria chimică, afectate în mod diferit de ordonanţele militare în vigoare.

„Urmează momente dificile pentru economie, iar nevoia de soluţii de equity şi de management este mai mare ca oricând“, mai spune Rudi Vizental.
Printre investiţiile realizate deja se numără Frigotehnica (producător de soluţii de refrigerare), Sinteza Oradea (companie din industria chimică) sau Electroplast (producător de cabluri pentru căi ferate).

„Frigotehnica activează într-un domeniu protejat de criză, compania fiind performera portofoliul ROCA Investments, cu o evoluţie favorabilă şi predictibilă. Cifra de afaceri din 2019 a fost în creştere cu 3% faţă de 2018, până la 25 mil. euro, iar profitul net a fost de 1,9 mil. euro, în creştere cu 7,4%. Ţintim o creştere de 10% în 2020, odată cu finalizarea primului proiect al Frigotehnica Ungaria şi operaţionalizarea Frigotehnica Austria“, spune Ionuţ Bindea, manager de investiţii la ROCA.

Producătorul de echipamente de refrigerare mizează în strategia de dezvoltare pe legătura directă dintre industria frigului şi cea alimentară, domeniu care se păstrează stabil şi profitabil chiar şi în contextul pandemiei de Covid-19.

„Electroplast, liderul pieţei de cabluri pentru căi ferate, a avut o cifră de afaceri de 16 milioane de euro în 2019 şi ne-am propus o creştere de 10% în 2020. Compania se află într-un proces de eficientizare operaţională şi financiară“, mai spune Ionuţ Bindea.

În ceea ce priveşte Romcargo Maritim, operator portuar, acolo activitatea este semnificativ redusă în urma închiderii fabricilor Dacia şi Ford. Compania a intrat în portofoliul ROCA fiind în reorganizare şi este pregătită de ieşirea din insolvenţă în trimestrul al treilea al anului, imediat după reluarea activităţilor.

„La Sinteza SA, companie listată la Bursa de Valori de la Bucureşti, obiectivul este realizarea unei cifre de afaceri de 6 mil. euro şi obţinerea profitului operaţional“, spune Alexandru Savin, manager de proiect la ROCA.

Platforma mai reuneşte businessuri ca RDF Arad (cu patru linii de business: distribuţie de inputuri agricole, trading cu cereale, exploatare agricolă şi comerţ cu produse de panificaţie), dar şi Yellow Menu, o afacere la intersecţia a trei domenii strategice: logistic, alimentar şi e-commerce.

„Am creat un fond de intervenţie pentru companiile din portofoliu de 20% din valoarea actuală a participaţiilor, menit să atenueze impactul economic nefavorabil al crizei actuale. De asemenea, am construit scenarii de stres pentru toate companiile şi seturi de măsuri pentru fiecare scenariu“, spune Alexandra Bran, CFO la ROCA Investments.

Platforma ROCA Investments a pornit la drum în 2018 cu un capital de 4,5 mil. euro. În primul an a realizat trei tranzacţii şi şi-a majorat capitalul la 12,8 mil. euro. În anul 2019, ROCA Investments a încheiat alte cinci noi tranzacţii.

De la începutul acestui an, ROCA, alături de CITR – jucător pe piaţa de insolvenţă, şi ROCA X – fond care caută start-up-uri din tehnologie, s-au reunit sub umbrela Impetum Group, cu un capital de 40 mil. euro. Fondatorii celor trei companii şi-au propus ca, în cinci ani, să-şi tripleze capitalul, ajungând la 120 mil. euro.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/platforma-roca-uita-catre-companii-logistica-agrifood-investitii-19093408

Președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a convocat Adunarea Generală a Acționarilor companiei, în ședință ordinară, în data de 22 mai 2020, ora 11:00, la sediul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, din București.

Pe ordinea de zi a ședinței se numără aprobarea situațiilor financiare ale CN APM Constanța pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2019, aprobarea propunerii privind repartizarea profitului, aprobarea propunerii pentru identificarea, măsurarea și întocmirea documentației cadastrale de dezmembrare a unei suprafețe de teren de 400 mp din terenul având o suprafață de 24.934 mp, situat în Portul Mangalia-Peninsulă, și transferarea acestuia în proprietatea privată a statului. De asemenea, se mai dorește aprobarea propunerii privind solicitarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate pentru transfer a două suprafețe de teren din administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea CN APM SA în administrarea Ministerului Justiției, ANABI.

Se mai dorește aprobarea propunerii privind prelungirea cu două luni a contractului de mandat nr. 3997/28.01.2020, aprobarea propunerii pentru aprobarea achiziționării de servicii juridice de consultanță, de asistență și reprezentare având ca obiect proceduri judiciare care implică aplicarea legislației alta decât legislația națională, dar și mandatarea directorului general în vederea îndeplinirii tuturor actelor și formalităților necesare înregistrării și publicării hotărârilor adoptate la Oficiul Registrului Comerțului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-convocati-in-sedinta-adunarii-generale-717733.html

Adunarea generală a asociaților societății Black Sea Pilots SRL, cu sediul în municipiul Constanța, incinta Port, Dana 0, a decis în ședința din data de 20 martie 2020, a decis retragerea din calitatea de administrator al societății a lui Gabriel Ciocan. De asemenea, s-a mai decis numirea ca administrator a Rodicăi Neacșu, pe o durată nelimitată, aceasta având toate puterile corespunzătoare conducerii și administrării cu excepția celor date prin lege sau prin actul constitutiv în competența adunării generale.

Asociații societății Black Sea Pilots SRL sunt: Tugrep SRL, Black Sea Service SRL, Lucian Lupescu, George Dan Olteanu, Culețu Sorin Sotir, Ion Nedelcu, Ion Bică, Stelian Paul Ioan, Adrian Dimitriu, Marius Constantin Nichiforescu şi Mihai Ciote, au luat mai multe hotărâri.
Această schimbare de administrator a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/black-sea-pilots-srl-are-administrator-nou-717738.html

Rezervele de petrol depozitate pe mare, la bordul navelor, au ajuns la nivelul record de 160 de milioane de barili, arată Reuters. În decurs de numai două săptămâni, cantitatea s-a dublat. Creșterea stocurilor se datorează divergențelor dintre Rusia și lumea arabă, dar mai ales contracției economiei globale ca urmare a pandemiei Covid-19.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și alți producători, inclusiv Rusia, au convenit recent să reducă producția de petrol, începând din luna mai, cu 9,7 milioane de barili pe zi (aproape 10% din oferta globală), pentru a stopa prăbușirea prețurilor. În același timp, comercianții s-au grăbit să facă rezerve de petrol cât mai mari pe uscat și pe mare, cu gândul că vor obține un profit în viitor, când prețurile vor crește.
Surse din transportul maritim au declarat că în depozitele plutitoare de pe mare se află 160 de milioane de barili. Printre navele depozit, se numără 60 de supertancuri petroliere, fiecare având 2 milioane de barili. La acestea se adaugă numeroase alte tancuri petroliere mai mici.
Ultima dată când stocurile de petrol plutitoare au atins un nivel uriaș a fost în 2009, când a explodat criza economică. Atunci, rezervele petroliere de pe mare au ajuns la peste 100 de milioane de barili.

În lume există, în prezent, peste 770 de supertancuri petroliere. Analiștii estimează că între 100 și 200 de astfel de nave ar putea fi dislocate pentru depozitarea stocurilor de țiței, în lunile următoare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-stocurile-de-petrol-pe-mare-au-atins-un-nou-record-401209?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Traderii de petrol au probleme în a găsi suficiente nave, trenuri, caverne şi conducte în care să stocheze combustibili, într-un moment în care facilităţile convenţionale de depozitare au ajuns la capacitate maximă pe fondul unei oferte abundente şi al prăbuşirii cererii din
cauza crizei coronavirusului, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Zeci de tancuri petroliere au fost închiriate în ultimele zile pentru a stoca cel puţin 30 de milioane de barili de combustibil pentru avion, benzină şi motorină, urmând ca tancurile să funcţioneze ca platforme de stocare plutitoare, în condiţiile în care depozitele terestre sunt deja pline sau închiriate. Aceşti combustibili se adaugă unei cantităţi de aproximativ 130 de milioane de barili de petrol care sunt deja stocaţi în facilităţi plutitoare, susţin traderii şi sursele din industria de shipping consultate de Reuters.

Cererea de petrol şi produse petroliere a scăzut cu până la 3% după ce guvernele din întreaga lume au spus cetăţenilor să stea în casă pentru a evita răspândirea coronavirusului, ceea ce a făcut ca avioanele să rămână blocate la sol iar autoturismele în parcare. Însă chiar şi aşa lumea este inundată în continuare cu livrări de petrol. OPEC, Rusia şi alţi mari producători au ajuns la un acord de reducere a producţiei, însă este vorba de o reducere a producţiei cu aproximativ 10% şi intra în vigoare începând din luna mai.

În aceste condiţii, producătorii de petrol, companiile de rafinare şi traderii au început să recurgă la tactici mai neobişnuite, de exemplu depozitând petrol brut şi produse petroliere în vagoane de cale ferată în nord-estul SUA sau în conducte nefolosite.

Hub-urile de rafinare şi stocare din nord-estul Europei mai au ceva spaţiu disponibil însă experţii din industria petrolieră spun că cea mai mare parte a capacităţilor disponibile au fost deja închiriate. De asemenea, peşterile de sare din Suedia sau alte ţări scandinave sunt fie pline, fie închiriate.
„În prezent lucrăm la cele mai ciudate locaţii pentru stocare, locaţii cu adevărat dificile unde sunt constrângeri operaţionale”, spune Krien van Beek, broker la firma ODIN – RVB Tank Storage Solutions din Rotterdam.

SUA mai are unele spaţii disponibile pentru depozitarea de produse petroliere în zona cuprinsă între Midatlantic şi sud-est precum şi de-a lungul coastei Golfului Mexic, spune Ernie Barsamian, director la firma americană TheTank Tiger. Însă zonele preferate de stocare a produselor petroliere, precum porturile adânci din New York Harbor şi Houston, care sunt în apropierea centrelor unde este cea mai mare cerere, nu mai sunt disponibile. „Marile tancuri care îţi permit să tragi nava la chei şi să goleşti încărcătura nu mai sunt disponibile. Tot ce avem acum sunt oale şi cratiţe”, spune Ernie Barsamian.

În SUA, depozitele terestre sunt rezervate în principal de companiile locale de rafinare, care acum au început să utilizeze vagoane de tren pentru a stoca ţiţei dar şi benzină şi motorină. „Chiar şi vagoanele de tren vor fi umplute cu produse petroliere”, spune un broker american care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

În condiţiile în care piaţa este supra-aprovizionată, preţul petrolului a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Luni, cotaţia barilului de ţiţei american Western Texas Intermediate a coborât, pentru prima dată în istorie, în teritoriul negativ. În aceste condiţii multe companii de rafinare au decis să îşi reducă producţia şi, în unele cazuri, să închidă unele facilităţi deoarece nu mai au loc unde să pună petrolul care trebuie procesat sau produsele pe care le realizează.

Nave, trenuri, peşteri: traderii de petrol caută cu disperare spaţii de depozitare

Nu este surprinzator faptul ca oamenii au fost panicati de criza coronavirusului si au cumparat in exces diferite produse, comportament ce a dus la o cerere masiva de camioane pentru reintregirea stocurilor, micsorand capacitatea de transport pentru alte produse. Rezultatul a fost o scadere istorica cu 20% a capacitatii de transport in doar doua saptamani, potrivit ABI Research. „Cresterea costurilor si panica consumatorilor au schimbat piata globala de transport si logistica.‟, a spus Susan Beardslee, analist ABI Research.

Asociatia Americana a Autoritatii Portuare a spus ca scaderea din primul trimestru al anului este de cel putin 20%, ce include cursele pe gol, care costa transportatorii 1,9 miliarde de dolari.

Transportul feroviar este, de asemenea, afectat cu o scadere de circa 50% inclusiv din porturile California si Los Angeles.

Volumele de marfa pe transport aerian este posibil sa scada cu 9%, iar noile restrictii de calatorie dinspre Europa catre Statele Unite vor afecta si mai mult capacitatea de transport aerian. Numai DHL a raportat un impact de 79 milioane de dolari in februarie. Iar aceasta situatie se adauga la scaderea deja existenta din cauza tensiunilor dintre China si Statele Unite. „Pe termen scurt, a fost o intarziere de mai bine de sase saptamani a transporturilor din China. Scaderea initiala a cererii de transport rutier a inceput in porturi si a continuat in depozite si pe rutele interne. Insa, cererea de transport din China incepe sa arate semne de crestere, astfel ca transportul aerian dintre China si Statele Unite a crescut cu 27% in ultimele 14 zile, creand un dezechilibru intre cerere si oferta.‟

Totusi, pe masura ce virusul s-a imprastiat in afara Chinei, guvernele au impus restrictii de calatorie in 26 din tari europene catre SUA. Iar 50% din transportul aerian de marfa este efectuat cu aeronave de pasageri. Asa ca, atunci cand capacitatea de transport va scadea drastic pe acest traseu, preturile vor creste semnificativ. „Nu se pot face predictii pe termen lung, ceea ce va afecta transportul si logistica anul acesta. Virusul impacteaza lantul global de aprovizionare anul acesta, cu 113 tari identificate ca studii de caz. Este greu de estimat care vor fi cerintele din transport. Sunt asteptate fluctuatii atat de capacitate, cat si de preturi, cu impact asupra expeditorilor din intreaga lume.‟

Astfel ca expeditorii trebuie sa isi evalueze optiunile si sa ia in considerare eventuale inreruperi, intarzieri si cresteri semnificative de pret. Atat producatorii, dar si retailerii trebuie sa dezvolte planuri pentru clienti, eventual cu limite per client. Ar fi ideala si implementarea unor sisteme informatice (ERP, TMS, WMS), acolo unde este posibil. „Este de retinut faptul ca in timp ce unele tari incep sa isi creasca productia si transportul, altele pot intra in izolare. Asa ca este nevoie de o vizibilitate in timp real si flexibilitate pentru a ajusta totul, de la cantitatile de inventar la schimbarea locatiilor cand acest lucru este posibil.‟

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15580-capacitatea-globala-de-transport-a-scazut-cu-20-in-doar-doua-saptamani.html

Potrivit raportului pe primul trimestru din acest an emis de Portul Rotterdam, volumul total al marfurilor a scazut cu 9% de la inceputul anului. Iar previziunile pentru restul anului nu sunt optimiste. Cele mai mari scaderi in au fost inregistrate la carbune (-40%), petrol brut (-8%) si produse petroliere (-33%). Productia mare de energie eoliana si preturile reduse ale gazelor naturale au dus la concluzia ca centralele pe carbune au inregistrat o cerere scazuta pentru carbune de import anul acesta.

Cu toate acestea, portul a avut o dezvoltare pozitiva. Importul de gaz a crescut cu 18%, influentat de cresterea cererii de energie electrica. Volumul de containere a scazut cu doar 5% comparativ cu anul trecut, fiind influentat de situatia economiei europene si de efectele conflictului dintre SUA si China, iar efectele declinului cauzat de coronavirus ar trebui sa fie resimtit incepand cu aprilie. „Ne confruntam cu o perturbare fara precedent a portului Rotterdam. Impactul scaderii cererii din cauza coronavirusului se va vedea mai clar incepand cu luna aprilie. Este posibil sa ajungem la o scadere a volumelor de 10-20% anul acesta. Acest lucru va depinde de cat vor dura actualele masuri si cat de repede isi va reveni productia si schimburile mondiale.‟, a spus Allard Castelein, CEO al portului Rotterdam.

Vapoarele care doresc sa ajunga in portul Rotterdam vor trebui aiba completata o declaratie maritima de sanatate (MDOH) inainte de a intra in port, chiar daca niciun membru al echipajului sau vreun pasager nu este bolnav.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15541-portul-rotterdam-preconizeaza-o-scadere-a-volumelor-de-10-20-anul-acesta.html

Coronavirusul a afectat serios transportul de containere, care ar putea pierde pana la 23 de miliarde de dolari in acest an. Aceasta este estimarea analistilor de la Sea-Intelligence Consulting, care au elaborat doua scenarii. In cel mai bun, companiile de transport maritim ar putea experimenta o reducere de trafic de minimum 10%, comparativ cu anul trecut, respectiv o scadere de sase miliarde de dolari a profitului. In cel mai rau caz, traficul s-ar putea prabusi pana la nivelul din 2009, cu pierderi de 23 de miliarde de dolari, inclusiv din cauza reducerii puternice a tarifelor.

Reluarea productiei in China, in martie, s-a reflectat intr-o crestere a numarului de nave cu containere, insa companiile au mentinut in continuare restrangerea anumitor servicii pe toate rutele. In perioada aprilie-mai, reducerea va fi cuprinsa intre 29% si 34%, fata de aceeasi perioada a lui 2019, incercand astfel sa creasca preturile prin reducerea ofertei, arata TrasportoEuropa. O alta companie de analiza, Alphaliner, detectezea, de asemenea, o probabilitate ridicata de insolventa pentru sapte din cele unsprezece companii majore la nivel mondial.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15547-transportul-de-containere-s-ar-putea-contracta-cu-23-de-miliarde-de-dolari.html

DP World a lansat o suită de platforme, servicii și instrumente digitale ce acoperă transportul maritim, rutier și aerian la nivel global, ajutând astfel companiile să răspundă provocărilor create de criza COVID 19 și să mențină fluxurile comerciale funcționale, cum ar fi cele de alimente esențiale sau provizii medicale.

Ecosistemul conectat de platforme le va permite caselor de expediții și oricărui tip de companie să rezerve expediția de mărfuri din și către orice destinație din lume utilizând transport aerian, maritim sau rutier. Inițiativa reprezintă un pas important către digitalizarea logisticii pentru a crește eficiența, vizibilitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare globale și vine după achiziția platformei digitale SeaRates.com împreună cu LandRates.com și AirRates.com.

DP World a creat și o asociație online – Digital Freight Alliance, care reunește pe o platformă digitală companiile de freight forwarding, oferindu-le acces la noi instrumente, rute și servicii.

Mike Bhaskaran, COO pentru Logistică și Tehnologie al DP World a declarat: “Pandemia Covid-19 a demonstrate că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a face lanțurile de aprovizionare mai puternice și a menține fluxurile comerciale în mișcare, chiar și în aceste momente cu provocări fără precedent pentru întreaga lume. Viziunea DP World este să digitalizeze supply chainul, profitând de infrastructura portuară, terminalele, zonele economice și alte active pe care le are la dispoziție.

Noile noastre platforme mută administrarea transportului mărfurilor online. Acest lucru le va permite clienților noștri să fie mai eficienți, să crească vizibilitatea și predictibilitatea lanțurilor lor de aprovizionare, îi va ajuta să își crească afacerilor, și, în final, va menține țările aprovizionate cu bunurile vitale de care au nevoie în perioada de criză.”

DP World are o vastă rețea de porturi, terminale și zone economice, în peste 50 de țări. Platformele digitale vor utiliza această infrastructură pentru a oferi servicii end-to-end în supply chain.
S

ultan Ahmed bin Sulayem, CEO și Președinte DP World a declarat: “Credem că noile noastre platforme, incluzând Digital Freight Alliance, vor contribui la deschiderea de noi oportunități comerciale pentru clienții noștri, chiar și în această perioadă de criză economică. Digitalizarea comerțului va ajuta companiile să facă mai multe afaceri, mai eficient. De asemenea, va sprijini nevoia globală de a menține schimburile comerciale în mișcare pentru a răspunde cerințelor piețelor globale.”

https://www.intermodal-logistics.ro/dp-world-lanseaza-o-platforma-digitala-pentru-supply-chainul-global

Pe măsură ce pandemia de coronavirus evoluează, impactul asupra lanțurilor logistice este tot mai important, blocajele tot mai dese, iar companiile care furnizează servicii de logistică și transport se confruntă cu presiuni tot mai mari.

Adaptarea rapidă la noile condiții ale pieței prin mobilizarea întregii echipe către identificarea de noi clienți și noi direcții de business coroborate cu un portofoliu de clienți vast sunt elemente importante care ajută EKOL România nu doar să își mențină poziția pe piață, ci și să își dezvolte noi servicii pentru a-și ajuta clienții să navigheze prin apele tulburi ale fluxurilor comerciale globale pe timpul pandemiei de coronavirus.

“În prezent, antreprenorii de talie medie din multe domenii sunt foarte activi, își repoziționează afacerea și o adaptează la condițiile actuale și pentru a face acest lucru au nevoie de aceeași abordare și flexibilitate din partea operatorului lor logistic. Acum trebuie să poți veni cu soluții care să se muleze pe cererea acestor companii și cu un feedback rapid și coerent“ este de părere Alecsandru Mucenic, Country Manager EKOL România.
Impactul coronavirus în business-ul Ekol România

Oprirea activității unora dintre clienții majori ai companiei din industria automotive și retail, la jumătatea lunii martie a influențat business-ul EKOL România. Pe segmentul de depozitare operațiunile au fost afectate de închiderea mall-urilor și scăderea vânzărilor în retailul de fashion, EKOL colaborând cu câțiva retaileri importanți de pe această piață. Astăzi, depozitele EKOL funcționează la capacitate de 80%. În depozitul din CTPark Bucharest West compania mai are disponibile 4.000 de locații de paleți pentru potențialii clienți care au nevoie de servicii de depozitare pe termen scurt sau lung.

De asemenea, transportul rutier, în special pe relația Italia, a fost un alt sector influențat negativ de reducerea activității clienților din sectorul automotive, cu precădere.

“În luna martie am obținut rezultate foarte bune, chiar dacă la jumătatea lunii industria automotive s-a oprit. Am reușit să suplinim acest blocaj cu clienți noi din alte domenii, noi rute de transport – ne-am axat de Polonia, Cehia, Germania, pe zona de import. Însă, impactul pe zona de transport rutier îl vom simți în aprilie, scăderea va fi destul de mare, estimez undeva la 40% din cifra de afaceri pe acest segment, datorită faptului că avem mulți clienți din industria auto, atât producători de vehicule cât și de componente, care au activitatea suspendată. Vom căuta să înlocuim aceste volume cu clienți din alte sectoare, alte industrii. Și mă bucură să văd implicarea și atitudinea proactivă a colegilor mei” explică Alecsandru Mucenic.
Acesta precizează că nu a luat în calcul nici o clipă posibilitatea de a renunța la echipa sa, de a apela la șomaj tehnic.“Ceea ce am făcut în schimb a fost să regândim fișa postului și să ne îndreptăm către prospectare de piață, prospectare de clienți, identificarea de noi rute de transport. Mă bucură să văd că oamenii sunt implicați și s-au mobilizat pentru a reuși să trecem peste această perioadă.”

“Consider că în următoarea perioadă, piața forței de muncă se va reașeza, va suferi anumite modificări, cel puțin în zona de depozit,. Ceea ce consider eu că aduce pozitiv această perioadă este faptul că vom vedea o creștere a productivității și a gradului de implicare al angajaților, iar cei care erau 100% dedicați muncii lor, se vor evidenția și mai mult de acum încolo.“

Noi nișe și servicii
Scăderea cererii pe anumite segmente de piață și industrii a fost compensată de dezvoltarea serviciilor de freight forwarding pe maritim și aerian și a serviciilor de transport intermodal din China. “În acest moment aducem containere de marfă din China până la Budapesta, iar de acolo pe rutier până la București. Pe acest tren lucrăm cu clienți din FMCG non-food. Avem un client din această zonă cu care lucrăm de mai bine de trei ani și pentru care asigurăm tot ceea ce înseamnă import din Europa – Germania, Polonia, import China, Orientul Îndepărtat – transport maritim, containere pe tren, depozitare, pregătire comenzi și livrare la distribuitori și rețelele IKA și am venit și cu soluții de transport aerian pentru că afacerea a crescut foarte mult și avea nevoie de stoc pentru a acoperi cererea de pe piață. Ne-am adaptat acestei situații și am căutat noi nișe și posibilități de a crește business-ul, de a aduce noi clienți și de a veni cu noi servicii. Avem deja noi clienți din sectorul de echipamente medicale, măști și alte produse de acest tip care au venit către noi ca urmare a prospectării sau a recomandărilor.“

Deși magazinele fizice și-au oprit activitatea, retailerii de fashion care aveau deja magazine online, au mai multe comenzi online decât în mod obișnuit. “Chiar ne ocupăm pentru unul dintre clienții noștri de tot procesul de la primirea comenzii în WMS și până la livrarea către curier, iar volumele sunt în creștere. Un alt segment online în creștere este cel al echipamentelor sportive. Unul dintre clienții noștri si-a dublat volumele, exclusiv în online.

Măsuri de siguranță pentru angajații din depozite și birouri
“În cadrul Ekol ne-am mobilizat când am aflat de cazurile din Italia, dinainte de a fi declarată starea de urgență în România și am luat măsuri de securitate și prevenție pentru angajați. Atunci am achiziționat măști, combinezoane, soluții dezinfectante de mâini pe bază de alcool, servețele dezinfectante cu biocide pe care le-am dat fiecărui angajat la birouri, în zona de depozite să le aibă pe bancurile de lucru, în zona rampelor, a birourilor logistice, în zonele în care se ia masa. De asemenea, am achiziționat dezinfectant pe bază de biocid cu care dezinfectăm zona de birouri, de depozit, de rampe, de bancuri și puncte de lucru, zona de cross-dock și pregătire de lucru de două ori pe zi. Mai mult decât atât, dezinfectăm și exteriorul clădirii, rampele, aleea de acces către birouri și către rampe. Punem mare accent pe siguranță și facem tot ce este necesar pentru a minimiza riscul de infectare al colegilor noștri,” spune Alecsandru Mucenic.

În cadrul depozitelor Ekol se lucrează într-o singură tură, de la 8:30 la 17:30, acest lucru rămânând neschimbat în această perioadă. O provocare a fost organizarea transportului angajaților pentru a respecta condițiile impuse de noile reglementări ale guvernului, care însă s-a remediat, fiind suplimentat numărul de mașini.

În zona de birouri, acolo unde a fost posibil s-a implementat telemunca. Pentru departamentele de suport – contabilitate, administrativ, HR se lucrează și de la birou, dar prin rotație, pentru a păstra regulile de distanțare socială.

“În fiecare zi avem o ședință online, un tur de activitate al zilei cu toți managerii de departament, iar în fiecare vineri și luni avem o ședință în care discutăm atât lucrurile care țin de activitatea noastră, cât și noile ordonanțe, reglementări care țin de fiscalitate, resurse umane, etc.”

https://www.intermodal-logistics.ro/alecsandru-mucenic-ekol-romania-am-compensat-scaderea-transportului-rutier-cu-serviciile-de-transport-aerian-maritim-si-intermodal-din-china

Proprietarul navei Queen Hind, Astra Marine Services LTD s-a implicat în mai multe procese cu CN APM Constanța, cu privire la nava eșuată în Portul Midia. Următorul proces are termen pe 28 aprilie, având ca obiect pretenţii.

Pe 28 aprilie, Societatea Astra Marine Services Ltd are termen la Tribunalul Constanța în dosarul 6259/212/2020, împotriva CN APM Constanța. Apelul a fost înregistrat la data de 30 martie 2020, după ce Judecătoria Constanța a respins ca neîntemeiată cererea proprietarului navei. „Solutia pe scurt: Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta xxxx, în contradictoriu cu pârâta xxx. Cu apel în 5 zile de la pronunţare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanţa. Pronunţată astăzi 27.03.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, a transmis la momentul respectiv Judecătoria Constanța, conform portalului de instanță. Număratul capetelor de oi, în instanță

Nu este singurul proces în care sunt implicate cele două părți. Amintim că la data de 19 martie 2020, a fost înregistrat apelul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța la decizia Tribunalului Constanța, într-un proces intentat de Astra Marine Services LTD, având ca obiect o ordonanță președințială – suspendare executare. Soluția pe scurt a Tribunalului Constanța, în speța prezentată este: „Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de interes în formularea cererii de ordonanţă preşedinţială, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată. Admite cererea. Obligă pârâta să permită reclamantei accesul la locul de descărcare a navei QUEEN HIND sau la locul de incinerare a mărfii ( a cadavrelor de capete de ovine ) pentru a asista la operaţiunea de cântărire şi inventariere a încărcăturii de la bordul navei QUEEN HIND. Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi 10.03.2020”.

Reprezentantul reclamantului a solicitat respingerea excepției lipsei de interes, având în vedere faptul că s-au depus înscrisuri din care rezultă din care rezultă faptul că societatea reclamantă este armatorul, este proprietarul navei Queen Hind, navă ce a eșuat în data de 24.11.2019 în Portul Midia și care a fost a făcut obiectul operațiunii de ranfluare și de descărcare a încărcăturii. Pârâtul a depus un înscris din care rezultă faptul că reclamantul ar fi abandonat nava în mâinile asigurătorului, însă această chestiune izvorăște din contractul de asigurare, s-a făcut o declarație de abandon în mâinile asigurătorului, însă pârâtul a depus un înscris din care rezultă faptul că asigurătorul nu acceptă abandonul, fiind în prezența unei asigurări de răspundere civilă în care abandonul nu este posibil, motiv pentru care solicită a se lua act de faptul că asigurătorul nu a acceptat abandonul și prin urmare armatorul navei se legitimează procesual activ și justifică un interes, având calitatea de proprietar al navei.

În ceea ce privește fondul ordonanței președințiale, solicită admiterea cererii, având în vedere faptul că au fost îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 997 și următoarele din Codul de procedură civilă. Nava Queen Hind a eșuat la data de 24.11.2019 în Portul Midia, după aproximativ 10 zile , Autoritatea Navală Română, după numeroase notificări emise armatorului pentru a se proceda la demararea operațiunii de ranfluare, a emis un ordin, conform art. 100-109 din Ordonanța 42/1997, prin care a încredințat operațiunea către pârât, astfel că pârâtul a dobândit calitatea de custode al navei. Pârâtul a demarat operațiunea de ranfluare, încheind contract de asociere cu GSP Logistic SRL – GSP Offshore SRL, s-a început descărcare încărcăturii de la bord. Pe parcursul procedurii de ranfluare, salvatorul a făcut numeroase declarații publice, potrivit cu care armatorul a supraîncărcat nava, aceasta fiind cauza scufundării navei, motiv pentru care reclamantul a făcut adrese la pârât, la autoritățile publice care au instituit anumite măsuri speciale de acces în zonă, astfel că s-a solicitat a se permite accesul pentru a se asista la operațiunile de cântărire și de inventarierea capetelor de cadavre.

Pârâtul a răspuns acestei adrese în sensul că este zonă de carantină și s-au instituit măsuri speciale și reclamantul să se adreseze altor autorități, astfel că reclamantul s-a adresat către DSV Constanța DSP, Instituția Prefectului Constanța, ISU, instituții ce au declarat că nu sunt instituite măsuri speciale de protecție. De asemenea, reclamantul a făcut demersuri pentru a afla ce măsuri s-au luat în zona navei și s-a aflat că unii din membrii echipajelor au fost vaccinați, conform cerințelor DSP-ului.

Reclamantul a solicitat executorului judecătoresc, conform art. 364 din Codul de procedură civilă, să se deplaseze împreună cu reprezentantul armatorului la navă pentru a asista la inventarierea încărcăturii de la bord, însă acestuia i s-a interzis accesul la poarta de acces cu mențiunea că doar pârâtul poate să de acordul în acest sens. „În această situația apreciază că este justificată urgența și interesul reclamantului de a participa la procedura de inventarierea și cântărirea mărfii, condițiile ordonanței președințiale fiind îndeplinite cumulativ, măsura fiind vremelnică, operațiunea fiind deja la puntea 4, astfel că au fost deja descărcate punțile 7,6,5, 4 și mai sunt 3 punți de descărcat, urmând ca operațiunea să se finalizeze în 4-5 zile. De asemenea, aparența dreptului este în favoarea reclamantului, care este proprietarul navei. Precizează că nu solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată”, se arată în minuta instanței.

Reprezentantul pârâtului a solicitat, apoi, respingerea cererii, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile specifice, aparența dreptului, față de care s-a invocat și excepția lipsei de interes, nu există, nava fiind abandonată, astfel că proprietarul navei a pierdut dreptul de a solicita orice dezmembrământ al dreptului de proprietate, fiind aplicabile și dispozițiile art. 103, alin. 3 din Ordonanța 42/1997, potrivit cu care în caz de neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. 1 al acestui articol, căpitănia va solicita administrației portuare să efectueze aceste operațiuni pe contul și pe cheltuiala proprietarului, nefiind prevăzută obligația prezenței proprietarului. În ceea ce privește urgența, arată că, astfel cum a precizat reclamantul, a fost parcursă deja jumătate din operațiunea descărcării navei.

De asemenea, operațiunea de descărcare și de transportare către incinerator a fost supravegheată de autoritățile publice, iar costurile sunt urmărite, de asemenea, de autoritățile publice. Apreciază că măsura intrării în zona de cântărire este irelevantă, având în vedere faptul că obligațiile legale ale contractorului sunt de incinerarea mărfii, cântărirea se face doar cu scopul de a nu se pierde marfă de la ieșirea din port până la spațiile de incinerare, astfel că procesul verbal de incinerare este documentul care constată cantitatea de marfă existentă la navă și incinerată, materialele biologice fiind urmărite cu strictețe de autorități.

Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că capetele de ovine sunt cele de care reclamantul este interesat, având în vedere faptul că reclamantul este acuzat de faptul că a supraîncărcat nava, astfel că reclamantul este interesat în a urmări modul în care se realizează procedura de inventariere a capetelor de ovine, cântărirea și cantitățile fiind o chestiune separată, având în vedere faptul că pârâtul a contractat pentru o cantitate de 680 de tone, iar pârâtul trebuia să depună dovezi care să arate cine participă la aceste operațiuni.

Reprezentantul pârâtului , în replică, arată că nu a avut timpul necesar pentru a depune dovezi la dosar. De asemenea, arată că s-a solicitat a se separa oile care au trotam de cele care nu au și de a se împărți oile în funcție de rasă și de zona din care provin, astfel că procedura este una complexă .
Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că s-a adresat Parchetului pentru a se permite accesul, procurorul a sunat în prezența apărătorului și a întrebat dacă există vreo autoritate publică care să supravegheze activitatea de inventarierea mărfii, iar acesta a primit un răspuns în sensul nu există nicio autoritate care să supravegheze operațiunea, în această situație fiind justificată prezența reclamantului, astfel cum s-a solicitat. În ceea ce privește abandonul navei invocat de pârât, arată că s-a depus unilateral de pârât înscrisuri incomplete, și anume, în data de 18.12.2019 reclamantul a comunicat către asigurător declarația de abandon, însă asigurătorul a răspuns în data de 24.12.2019 în sensul că nu acceptă abandonul, ori pârâtul nu a depus adresa prin care se arată acest aspect, motiv pentru care solicită a se pune în vedere pârâtului să depună adresa respectivă în termenul de pronunțare. De asemenea, arată că armatorul și asigurătorul au obligația de a lua toate măsurile pentru a conservarea și asigurarea tuturor probelor necesare în vederea soluționării și preîntâmpinării vreunui litigiu.

Reprezentantul pârâtului, în replică, a arătat că nu a identificat interesul și dreptul invocat e de reclamant, operațiunile fiind la sfârșit, afirmațiile invocate de reclamant au fost făcut de un terț și nu au fost efectuate cercetări pentru a se stabili cauza scufundării. De asemenea, potrivit art. 105 din Ordonanța 42/1997, operațiunile au fost puse în sarcina pârâtului întrucât reclamantul nu și-a îndeplinit obligațiile legale.

Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că nava s-a scufundat la data de 24.11.2019, reclamantul a primit notificare din 24 în 24 de ore pentru a proceda la ranfluare, reclamantul a făcut un plan de ranfluare, a fost depus la Administrația Navală Română, după depunerea planului a fost solicitată depunerea dovezii începerii procedurii de ranfluare, însă era imposibil ca în 24 de ore să se încheie un contract de ranfluare, în schimb pârâtul a derulat activitatea de ranfluare în 2 luni.

Reprezentantul pârâtului , în replică, arată că actul emis de Administrația Navală Română nu a fost contestat de reclamant. De asemenea, arată că toate activitățile care se desfășoară în acest moment sunt sub un termen și implică foarte mulți bani, iar dacă va participa și armatorul la activitate va trebui să se ia măsuri speciale.

Reprezentantul reclamantului, în replică, arată că reclamantul a luat măsurile invocate de pârât.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/nava-queen-hind-a-fost-dezesuata-senalul-eliberat-oile-incinerate-incep-procesele-proprietarul-navei-si-cn-apm-constanta-protagonisti-717658.html

Industria portuară răsuflă ușurată, după ridicarea interdicției privind exportul de cereale.

Ieri, 20 aprilie 2020, în porturile Constanța și Mangalia, se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare 433.281 tone de mărfuri și un număr de 30 de nave. Pe 10 nave se încărcau 234.757 tone de cereale, reprezentând 54,18% din volumul total al mărfurilor manipulate. Dintre acestea, doar 93.950 tone (40,02% din total) reprezentau exporturile de grâne ale României, în timp ce 140.807 tone (59,98%) erau cereale aflate în tranzit prin țara noastră.

În rada portului Constanța, așteptau 19 nave să intre la operare. Cinci dintre ele urmează să încarce cereale.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-detin-o-cota-de-aproape-55-la-suta-din-traficul-portuar-401047

Impactul coronavirusului asupra comerţului va deveni şi mai sever în lunile următoare, ameninţând lanţurile de aprovizionare şi dând peste cap comerţul într-o măsură nemaivăzută, avertizează şeful celui mai mare port al Europei, Rotterdam, potrivit Bloomberg. Impactul declinului cererii va deveni clar din aprilie, a adăugat Allard Castelein.

Cele mai mari porturi ale Europei sunt testate la limită în condiţiile în care pandemia consumă continentul.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/cel-mai-mare-port-european-avertizeaza-ca-impactul-virusului-se-va-19078739

Producătorii de produse-agroalimentare se confruntă cu criza forței de muncă, din cauza suspendării liberei circulații a lucrătorilor sezonieri, pe care se bazau foarte mult.

Statutul de „lucrători critici” acordat de Comisia Europeană pentru această categorie de forță de muncă nu a rezolvat situația, întrucât mulți nu doresc să plece de acasă. Drept urmare, producția va fi mai redusă și ar putea avea un impact negativ asupra prețurilor. Pe de altă parte, sectorul agricol a pierdut clienți importanți odată cu închiderea hotelurilor și restaurantelor.

La rândul său, pescuitul se confruntă cu dificultăți logistice în porturi, creșterea prețurilor pentru transportul produselor pescărești, restricțiile comerciale în relațiile cu țările din afara UE, prăbușirea prețurilor, pierderea piețelor. În plus, deținătorii navelor de pescuit au probleme privind securitatea sanitară a echipajelor și efectuarea schimburilor de echipaje, din cauza restricțiilor de circulație și carantinei.

În cadrul sesiunii plenare din 17 aprilie, eurodeputații au aprobat asistența financiară pentru comunitățile de pescuit și fermierii din sectorul acvaculturii. Europarlamentarii au decis că statele UE vor putea oferi sprijin pentru: pescari pe perioada încetării temporare a activităților de pescuit; fermieri din acvacultură pe timpul suspendării sau reducerii temporare a producției; organizații de producători în vederea depozitării temporare a produselor pescărești și de acvacultură.

Printre măsurile adoptate în sprijinul sectorului agricol se numără: realocarea fondurilor agricole nefolosite pentru combaterea efectelor crizei în zonele rurale; flexibilizarea și simplificarea accesului la fondul agricol european pentru dezvoltare rurală, care va permite împrumuturi sau garanții în condiții favorabile, cum ar fi dobânzi foarte mici sau programe de plată favorabile, pentru a acoperi costuri operaționale de până la 200.000 euro.
La rândul ei, Comisia Europeană a decis: reducerea numărului controalelor fizice la ferme; extinderea cu o lună, până la 15 iunie 2020, a termenului până la care fermierii pot solicita plățile directe și plățile pentru dezvoltare rurală. În plus, avansurile acestor plăți vor crește de la mijlocul lunii octombrie.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-masuri-de-urgenta-in-sprijinul-fermierilor-si-pescarilor-uniunii-europene-401119?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Dacia reia, progresiv, producția la Mioveni. Marți repornește uzina Mecanică și de Șasiuri și un departament de la cea de Vehicule, iar pe 4 mai va reîncepe producția propriu-zisă de mașini. Compania nu a dat cifre, dar producția va fi departe de nivelul maxim și se va respecta distanțarea socială. Compania produce în mod normal peste 25.000 de mașini pe lună, dintre care peste două treimi sunt Duster. Producția va fi cu peste 40.000 de mașini sub cea dintr-un an normal, însă și cererea este foarte slabă, din moment ce aproape toată Europa este în carantină.

Automobile Dacia a întrerupt producţia la uzinele din Mioveni pe data de 19 martie până 5 aprilie, în contextul pandemiei de coronavirus, iar 13.500 de angajaţi au intrat în şomaj tehnic. Pe 2 aprilie compania a anunțat că va prelungi perioada de întrerupere, dar nu a comunicat atunci data reluării. Pe 9 aprilie Dacia a comunicat planul de reluare a activității.

Dacia a avut în 2019 un an record de vânzări datorită modelului Duster. La Dacia au fost produse peste 50.000 de mașini în primele două luni din an, dintre care 36.000 Duster.

Ce spunea Dacia

În acord cu partenerii sociali și din respect pentru protejarea și siguranța angajaților, toate măsurile sanitare de protecție în vigoare, în România, au fost implementate pentru a relua progresiv activitatea de fabricație derulată pe platforma industrială Dacia de la Mioveni. Astfel, începând cu data de 21 aprilie, activitățile de producție ale celor două uzine vor fi reluate pe bază de voluntariat:

Uzina Mecanica și Șasiuri este pregătită să redemareze activitatea în echipă redusă de lucru.

Uzina Vehicule va relua producția în departamentul Presaj, în două schimburi.

Din data de 4 mai, vor redemara activitățile ambelor uzine.

Pe tot parcursul perioadei în care activitatea de producție a fost întreruptă au fost definite si aplicate măsuri pentru a proteja angajații în perspectiva revenirii acestora la lucru. Aceste măsuri care țin de igienizare și securitate vor fi aplicate în mod riguros. Angajații vor fi informați despre necesitatea respectării măsurilor luate pentru protejarea sănătății lor și a colegilor.

Potrivit reprezentanţilor sindicatului din fabrica Dacia, a doua zi după Paşte, 250 de oameni din cei peste 4.000 de salariaţi din Uzina Mecanică şi Şasiuri încep producţia de motoare şi cutii de viteză.

Tot atunci, alţi 190 de oameni vor începe să lucreze în departamentul „presaj”, unde se produc o parte dintre piesele folosite la fabricarea autoturismelor.

https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-23889468-dacia-reia-productia-covid-19.htm

Cotaţiile futures la grâu în SUA şi Europa au crescut luni cu peste 2%, în condiţiile în care seceta din Europa şi apropierea interdicţiilor la export în Rusia au generat îngrijorări cu privire la situaţia ofertei, transmite Reuters, citată de Agerpres.

În schimb, pe piaţa din SUA cotaţiile la porumb şi soia boabe au scăzut în contextul în care ieftinirea petrolului a atras atenţia asupra scăderii cererii de biocombustibili în perioada pandemiei de coronavirus.

Luni seara, la bursa Euronext de la Paris, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna mai erau în creştere cu 2,6% până la 203,75 euro, fiind pentru prima dată după luna august 2018 când au depăşit pragul de 200 de euro.

Firma de consultanţă IKAR a anunţat că şi-a revizuit în mod semnificativ, în jos, estimările privind recolta de grâu a Rusiei din acest an, fapt care a alimentat îngrijorările cu privire la condiţiile secetoase din cea mai mare parte a Europei şi regiunea Mării Negre. Mai multe zone de pe continent au beneficiat de ploi începând de vineri, însă traderii aşteaptă să vadă dacă mai multe precipitaţii vor cădea în momentul în care culturile de grâu ajung în faza crucială de creştere din timpul primăverii.

„Lipsa de precipitaţii în nordul Europei este un motiv de îngrijorare pentru că afectează randamentul culturilor de grâu de iarnă dar şi faza de încolţire a culturilor de primăvară”, susţin analiştii de la firma de consultanţă.

Îngrijorările cu privire la oferta de grâu pe termen scurt au fost agravate şi de riscul ca Rusia, cel mai mare exportator mondial, să oprească livrările în decurs de o lună precum şi de discuţiile privind exporturile limitate de grâu ale Franţei. Viceministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, a declarat vineri că Rusia va suspenda exporturile până la 1 iulie, după ce se va epuiza cota la export aprobată pentru trimestrul al doilea, lucru care ar urma să se întâmple undeva la mijlocul lunii mai.

De asemenea, Ucraina, un alt mare furnizor de grâu, este pregătită să interzică exporturile de grâu dacă vânzările vor depăşi limitele convenite cu traderii, a declarat săptămâna trecută adjunctul ministrului Agriculturii. Aceasta în condiţiile în care, în săptămâna 11-17 aprilie, exporturile de grâu ale Ucrainei au crescut cu aproape 50%.

În România, săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a declarat că trebuie realizate ‘urgent’ achiziţiile de grâu şi porumb pentru rezerva de stat, arătând că după ce vor fi asigurate cantităţile necesare, exporturile ar urma să fie reluate. „Sigur, se vor relua exporturile, dar întâi să ne asigurăm că avem în rezervele de stat cantităţile necesare. Iar aici va trebui să ne mişcăm foarte repede”, a spus miercuri Orban în debutul şedinţei de guvern.

Pe 10 aprilie, Ludovic Orban declara că suspendarea, pe perioada stării de urgenţă, a exportului de cereale şi a altor produse agricole nu se aplică şi spre ţările din Uniunea Europeană.

https://www.replicaonline.ro/cotatia-graului-in-crestere-din-cauza-secetei-din-europa-si-a-interdictiilor-la-export-in-rusia-427551/

Cererea de călătorii pe calea ferată în Europa va creşte în următorul deceniu, relevă o nouă analiză care invocă faptul că publicul a ajuns să aprecieze mai mult aerul curat în urma pandemiei. Companiile aeriene sunt aşteptate să fie principalul perdant de pe urma acestei tendinţe, scrie Euractiv.
Potrivit unui studiu al UBS, de pe urma acestei tendinţe va avea de câştigat cel mai mult piaţa transportului feroviar de mare viteză, care ar putea avansa cu 10% anual în următorul deceniu.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/avioane-vs-trenuri-transportul-feroviar-de-mare-viteza-ar-putea-avea-19078743

Trei comunicate a emis până azi ministrul dezvoltării agricole, Makis Voridis, exprimându-şi în final satisfacţia pentru faptul că a reuşit să „răstoarne”, în urma intervenţiilor sale insistente, ordonanţa militară pe baza căreia guvernul României a impus bariere în comerţul său exterior, la anumite produse precum grâul, orzul, porumbul, ovăzul, făina şi zahărul, transmite Agronews.gr și SKAI, citate de Rador.

”Intervenţie hotărâtoare a ministrului dezvoltării agricole şi alimentaţiei, Makis Voridis – Sunt ridicate restricţiile în privinţa exporturilor din România

România a procedat la ridicarea deplină a restricţiilor la exporturile anumitor produse agroalimentare pe care le impusese printr-o ordonanţă militară, ca urmare şi a intervenţiei ministrului grec al Dezvoltării Agricole şi Alimentaţiei, Makis Voridis, pe lângă Comisia Europeană”, se arată în comunicatul ministrului agriculturii din Grecia dat luni publicității.

Printr-o scrisoare trimisă la data de 13 aprilie comisarilor europeni pe probleme de agricultură, Janusz Wojciechowski, comerţ, Phil Hogan, piaţă internă, Thierry Breton, şi sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, Voridis a avertizat cu privire la complicaţiile serioase pe care o asemenea decizie ar avea-o asupra funcţionării normale a lanţului de aprovizionare şi alimentar în cadrul Uniunii Europene.

Ministrul mai sublinia în acelaşi timp necesitatea ca Piaţa Unică să continue să funcţioneze fără impedimente, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă provocărilor legate de alimentaţie cu care se confruntă din cauza pandemiei cu boala coronavirusului (COVID 19).

De semnalat că iniţiativa ministrului a beneficiat de susţinere puternică din partea a nouă state membre, şi anume Suedia, Luxemburg, Danemarca, Cipru, Bulgaria, Spania, Belgia, Polonia și Portugalia.

Ca urmare a celor de mai sus, autorităţile române au emis o nouă ordonanţă militară prin care sunt anulate restricţiile instituite pe 10 aprilie pentru exporturile de produse agro-alimentare.

Ministrul agriculturii din Grecia jubilează după ce a răsturnat ordonanța militară din România prin care se interziceau exporturile de produse agricole/ A beneficiat de susţinere puternică din partea a nouă state UE

Producătorii de produse-agroalimentare se confruntă cu criza forței de muncă, din cauza suspendării liberei circulații a lucrătorilor sezonieri, pe care se bazau foarte mult.

Statutul de „lucrători critici” acordat de Comisia Europeană pentru această categorie de forță de muncă nu a rezolvat situația, întrucât mulți nu doresc să plece de acasă. Drept urmare, producția va fi mai redusă și ar putea avea un impact negativ asupra prețurilor. Pe de altă parte, sectorul agricol a pierdut clienți importanți odată cu închiderea hotelurilor și restaurantelor.

La rândul său, pescuitul se confruntă cu dificultăți logistice în porturi, creșterea prețurilor pentru transportul produselor pescărești, restricțiile comerciale în relațiile cu țările din afara UE, prăbușirea prețurilor, pierderea piețelor. În plus, deținătorii navelor de pescuit au probleme privind securitatea sanitară a echipajelor și efectuarea schimburilor de echipaje, din cauza restricțiilor de circulație și carantinei.

În cadrul sesiunii plenare din 17 aprilie, eurodeputații au aprobat asistența financiară pentru comunitățile de pescuit și fermierii din sectorul acvaculturii. Europarlamentarii au decis că statele UE vor putea oferi sprijin pentru: pescari pe perioada încetării temporare a activităților de pescuit; fermieri din acvacultură pe timpul suspendării sau reducerii temporare a producției; organizații de producători în vederea depozitării temporare a produselor pescărești și de acvacultură.

Printre măsurile adoptate în sprijinul sectorului agricol se numără: realocarea fondurilor agricole nefolosite pentru combaterea efectelor crizei în zonele rurale; flexibilizarea și simplificarea accesului la fondul agricol european pentru dezvoltare rurală, care va permite împrumuturi sau garanții în condiții favorabile, cum ar fi dobânzi foarte mici sau programe de plată favorabile, pentru a acoperi costuri operaționale de până la 200.000 euro.

La rândul ei, Comisia Europeană a decis: reducerea numărului controalelor fizice la ferme; extinderea cu o lună, până la 15 iunie 2020, a termenului până la care fermierii pot solicita plățile directe și plățile pentru dezvoltare rurală. În plus, avansurile acestor plăți vor crește de la mijlocul lunii octombrie.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-masuri-de-urgenta-in-sprijinul-fermierilor-si-pescarilor-uniunii-europene-401119

Uniunea Europeană elaborează un plan de facilitare a reluării transporturilor, inclusiv a celui aerian, fiind prevăzute reguli de distanţare şi dezinfectare, afirmă comisarul UE pentru Transporturi, Adina Vălean, precizând că măsurile vor fi prezentate la jumătatea lunii mai.
Întrebată, în cadrul unei sesiuni de întrebări din partea cetăţenilor, cum se va derula transportul rutier, aerian şi feroviar după actuala criză, Adina Vălean a răspuns, conform unei înregistrări postate pe Twitter: „Cred că aceasta este o întrebare pe care o are toată lumea, mai mult sau mai puţin. În cadrul echipei noastre de lucru de la Comisia Europeană, noi o numim strategia de ieşire din criză – cum va arăta şi când se va întâmpla, după criză, sau când măsurile luate de statele membre vor fi relaxate puţin. Nu ştim încă şi trebuie să ne asigurăm că toate criteriile medicale sunt respectate bine şi aplicate înainte de a începe orice relaxare în domeniul călătoriilor. Cred că este corect să spun acest lucru deoarece trebuie să ne asigurăm că toate eforturile pe care le-am făcut în Europa, prin măsurile de restricţionare, nu sunt zadarnice şi că nu ne vom îmbolnăvi din nou prin călătorii permise prea devreme. Deci, avem aceste criterii, stabilite de specialişti medicali, iar în momentul în care aceste criterii vor fi acceptate de statele membre, atunci vom avea o abordare comună referitoare la momentul potrivit de a permite din nou călătoriile transfrontaliere în Europa. Dar depinde foarte mult de modul în care evoluează criza medicală”.

Întrebată dacă măsurile de distanţare socială vor trebui respectate în continuare, mai ales în avioane, Adina Vălean a răspuns: „Cred că, dar vreau să reiterez că nu sunt comisar pentru Sănătate, dar pentru că sunt din cadrul echipei ştiu că această criză medicală va continua să fie o perioadă mai lungă, până vom găsi un tratament bun sau un vaccin, ne aşteptăm ca această criză şi vaccinul să persiste, dar cred că măsurile care s-au dovedit eficiente, precum distanţarea socială, vor trebui să fie respectate într-un fel sau altul, iar pentru transporturi este foarte important; ştiu că multe măsuri au fost acceptate de industria de profil pentru a permite funcţionarea transporturilor, una este distanţarea socială, dar în afară de asta avem dezinfectarea avioanelor, alte măsuri de protejare a sănătăţii care să fie luate în terminale de transport”.

„Vor fi măsuri de distanţare, reguli în aeroporturi, în avioane, măsuri pentru ca oamenii să fie în situaţii de siguranţă, probabil purtând echipamente de protecţie, dezinfectarea aeronavelor, a terminalelor în care intră şi ies oamenii, toate acestea vor fi parte a planului de reguli, nu vreau să mă pronunţ înainte, dar probabil la jumătatea lunii mai putem prezenta această strategie la care lucrăm (…)”, a precizat Adina Vălean, reprezentantul României în Comisia Europeană.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/updatevalean-ue-elaboreaza-un-plan-de-reluare-a-transporturilor-19091030

Ungaria a stârnit nemulţumire cu încercarea de a face din dezvoltarea unui proiect feroviar finanţat de China un secret de stat, chiar dacă pandemia frânează construcţia acestuia, scrie Balkan Insight.

Modernizarea liniei ferate se află pe agenda Ungariei de două decenii, însă criticii spun că proiectul nu trebuie urmărit cu orice preţ, mai ales că implică bani din China. Pe 8 aprilie, guvernul a decis secretizarea planului în aşa-zisul scop de protejare a intereselor naţionale. Decizia a venit la scurt timp după ce premierul Viktor Orban a primit dreptul de a conduce prin decret pe perioadă nedeterminată.

Proiectul este dezvoltat şi finanţat în cea mai mare parte de China ca parte a noului drum al mătăsii. Costul este exorbitant: peste 2 mld. euro. Astfel, aceasta este cea mai costisitoare investiţie feroviară din istoria Ungariei.

Unii au calculat că rambursarea investiţiei ar putea dura 130 de ani, alţii 2.400. Guvernul argumentează că investiţia este una de „mare interes public“, dar că dezvăluirea oricăror detalii ar „putea pune în pericol implementarea politicii externe a Ungariei şi intereselor sale comerciale externe“.
Proiectul are o istorie lungă şi controversată în Ungaria. UE a lansat o procedură de infringement împotriva Budapestei în 2016 pentru nerespectarea legislaţiei europene din sectorul achiziţiilor publice. Când guvernul a decis anunţarea unei licitaţii, puţini au fost surprinşi să afle că Lorinc Meszaros, prietenul din copilărie al lui Orban, a câştigat contractul, împreună cu două companii chineze.

„Pentru guvernul ungar există clar motivaţii politice“, arată Peter Balazs, director în cadrul Universităţii Central- Europene şi fost comisar european.
„Proiectul este pur şi simplu o nouă oportunitate pentru Orban pentru a enerva Vestul şi demonstra că poate avea aliaţi şi parteneri în afara UE. Din punct de vedere al businessului, nimeni nu va analiza proiectul, pentru că guvernul poate distribui liber banii publici. În acest caz, mă tem că guvernul vrea să ascundă ceva“, adaugă Balazs.

Experţii spun că întrebarea este cine beneficiază şi cine plăteşte. În acest caz, China are de câştigat, iar contribuabilii ungari sunt cei care vor plăti. Pentru China, contează valoarea simbolică a investiţiei.

„Principala motivaţie a Chinei este să fie prezentă în Europa ca ţară capabilă să realizeze investiţii de calitate în infrastructură“, remarcă Agnes Szunomar, expert pe China.

„Linia ferată Budapesta-Belgrade va constitui proiectul simbol al Chinei în UE. Asemeni podului Peljesac construit în Croaţia. Comerţul este important de asemenea, însă linia Budapesta-Belgrad este doar una dintre conexiuni“.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/budapesta-belgrad-povestea-proiectului-feroviar-secret-al-ungariei-19090893

Desi semnele crizei provocate de Covin-19 se simt inca, economia Chineza incepe sa isi revina. Iar cum preturile pe transportul aerian sunt foarte mari, iar timpul petrecut pe mare este lung, transportul terestru castiga tot mai mult teren. Economia Chinei a scazut cu 6,8% in primul trimestru al acestui an, dupa multi ani de crestere. Dar, potrivit Camerei de Comert de acolo, aproape fiecare a doua companie din China se asteapta ca economia Chinei sa scada.

Cu toate acestea, aproape 40 de trenuri pleaca saptamanal din Duisburg catre mai multe locatii din China. Desi portul din Duisburg a fost grav afectat de scaderile de trafic, Erich Staake,CEO-ul portului se asteapta la o crestere semnificativa in a doua jumatate a lui aprilie, care ar trebui sa vina ca raspuns la cresterea capacitatii terminalului si la solutiile de stocare pe termen scurt.

DB ofera clientilor pe ruta cu China o solutie cu doua zile mai scurta. Din cauza blocarii de la granita dintre Belarus si Polonia, un tren cu 50 de containere cu electronice si componente auto din Xi’an a fost expediat de la Kaliningrad la Rostock si a ajuns la destinatie in 12 zile. Iar un tren din directia opusa este deja pe drum. Planurile companiei sunt de a ajunge la o conexiune pe saptamana in ambele directii intre Kaliningrad si Rostock. Potrivit DB, in aprilie, se preconizeaza ca numarul trenurilor sa creasca cu 25% fata de martie.

Optimist s-a aratat si Hans-Jörg Bertschi, directorul executiv al companiei elvetiene cu acelasi nume, care a declarat ca „intreaga piata relevanta probabil ca a ajuns la 75% din nivelul la care era in perioada premergatoare crizei si am putut sa castigam cota de piata in afacerea cu containere catre si dinspre China‟. Intre-timp, volumul afacerii catre si dinspre China a ajuns la nivelul dinainte de coronavirus.

Si expeditorul Instafreight are deja transporturi rutiere din China. „Costul transportului din Shanghai in Germania este de circa 15.000 de euro per camion‟, a spus Phillipp Ortwein, directorul companiei. „Lucru care ne face semnificativ mai ieftini si cu putin mai lenti decat transportul aerian.‟ Acesta a mai spus, insa, ca transportul rutier nu este o solutie pe termen lung din cauza emisiilor de CO2.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15578-drumul-matasii-isi-revine.html

Camera Deputaţilor a adoptat, joi, un proiect de lege prin care se interzice, începând cu data de 1 ianuarie 2021, pe o perioadă de 10 ani, exportul de buştean în spaţiul extracomunitar, informează Agerpres.

S-au înregistrat 316 voturi ”pentru” şi o abţinere.

Potrivit textelor adoptate, „se interzice exportul de buştean, cu sau fără coajă, sau lemn rotund, pentru o perioadă de 10 ani, în spaţiul extracomunitar începând cu data de 1 ianuarie 2021. Nerespectarea interdicţiei de export a masei lemnoase se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă în cuantum de 100.000 lei”.

De asemenea, proiectul prevede instituirea Registrului naţional de evidenţă informatizată a proprietăţilor forestiere la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în vederea aplicării regimului silvic şi gestionării durabile a fondului forestier.

„Realizarea cadastrului aferent fondului forestier proprietate publică a statului este finanţată de la bugetul de stat sau din surse proprii ale administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului. În vederea asigurării transparenţei recoltării masei lemnoase din fondul forestier naţional se instituie Catalogul naţional al masei lemnoase la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură prin utilizarea bazelor de date informatice existente la nivelul acesteia. Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va publica Catalogul naţional al masei lemnoase de site-ul propriu, al cărui model se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură vor verifica prin sondaj actele de punere în valoare în baza unor criterii de risc”, mai prevede proiectul.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Articolul complet la: https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/camera-deputatilor-se-interzice-pe-10-ani-exportul-de-bustean-in-spatiul-extracomunitar-1296444

Studiul UIC a examinat trei scenarii macroeconomice pentru a evalua potentialul traficului feroviar pana in 2030. In cele mai pesimiste prognoze, care iau in considerare posibile razboaie comerciale, crize de sanatate si tensiuni geopolitice, proiectiile sunt de 450.000 TEU. In cazul unei cresteri constante, dar moderate, ar putea ajunge in schimb la 872.000 TEU, in vreme ce, scenariul cel mai promitator, prevede un plafon de doua milioane TEU.

Potrivit unui studiu comandat de Uniunea Internationala a Cailor Ferate (UIC), in zece ani, pana la doua milioane de TEU s-ar putea deplasa pe calea ferata de-a lungul coridoarelor dintre Asia si Europa.

Cercetarile, realizate in colaborare cu firma de consultanta specializata Infrastructure Economic Center, ofera o analiza a evolutiei rutelor din ultimii ani si sugereaza dezvoltarea traficului pana in 2030. Desi ratele de crestere rapida din ultimii ani sunt dificil de replicat, variatia cererii de transport de marfa, presiunea din China, potentialele imbunatatiri logistice si reducerea timpilor de tranzit la frontiera, ofera o perspectiva pozitiva. Acest lucru se poate observa din evolutia datelor. In 2015, statisticile vorbeau despre 65.000 TEU pe calea ferata, apoi de 145.000 in 2016 si 279.000 in anul urmator, in timp ce in 2019 cifrele au atins 345.000 TEU.

Dintre containerele incarcate, 67,6% au calatorit pe calea ferata din Asia in Europa, in timp ce doar 32,4% in sens invers. Aproximativ 95% din tranzitul eurasiatic pe ambele directii trece prin Rusia, lasand o pondere minima pentru implicare cailor ferate din Azerbaidjan, Georgia si Turcia, pe ruta Baku-Tbilisi-Kars.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15590-in-2030,-traficul-feroviar-de-marfa-intre-europa-si-asia-ar-putea-ajunge-la-doua-milioane-teu.html

Obstructionarea si costurile ridicate ale transportului aerian si maritim din China in Italia au relansat trenul si chiar si serviciile de transport rutier, aflate acum pe un trend crescator. Pe 22 aprilie, Fercam a anuntat extinderea serviciului sau euro-asiatic intermodal de transport rutier-feroviar, Landbridge, cu un serviciu exclusiv rutier. Aceasta conexiune este rezervata incarcarilor complete de 20 t, fiind potrivita pentru sectoarele auto, de componente electrice, utilaje si dispozitive medicale. Pentru a efectua serviciul, Fercam foloseste operatorii locali si ofera livrarilor o asigurare completa pentru risc. Durata calatoriei variaza de la 15 la 17 zile, in functie de timpul necesar pentru trecerea frontierelor. Solutia este mai ieftina decat cea cu avionul si mai competitiva fata de tren. „Marfurile trec prin Kazahstan, Rusia, Belarus si Polonia pentru a ajunge in Germania, de unde le preluam pentru Italia, unde are loc vamuirea. Suntem fericiti ca am reusit sa identificam si sa facem aceasta solutie alternativa practicabila intr-un timp foarte scurt, in aceasta perioada de criza economica”, explica Hans Splendori, directorul de vanzari Ftl Fercam, subliniind ca multi clienti si-au manifestat deja interesul concret pentru aceasta solutie.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/15599-fercam-introduce-un-serviciu-de-transport-exclusiv-rutier-intre-china-si-italia.html