Revista presei

Finanțare europeană pentru proiecte-cheie de transport din România – Revista presei 20 – 21 iulie 2020

 

  • Port Constanța

21.07.2020

 

UE sprijină redresarea economică în statele membre prin injectarea a aproape 2,2 miliarde euro în 140 de proiecte-cheie de transport. În cazul României, Uniunea Europeană investește aproape 118 milioane de euro în 10 astfel de proiecte. Iată câteva dintre acestea:

– modernizarea liniei de cale ferată Gara de Nord București – Aeroportul Internațional Henri Coandă – 48,4 milioane de euro;
– modernizarea liniei de cale ferată Coslariu – Cluj-Napoca (studiu de fezabilitate) – 9,4 milioane de euro;
– modernizarea liniei de cale ferată București – Craiova (studiu de fezabilitate) – 17,4 milioane de euro;
– modernizarea liniei de cale ferată Apahida – Suceava (studiu de fezabilitate) – 26,7 milioane de euro;
– modernizarea liniilor și instalațiilor de cale ferată de la Complexul Feroviar București Nord (studiu de fezabilitate) – 4,3 milioane de euro.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Contribuția UE în cuantum de 2,2 miliarde de euro la această infrastructură de transport esențială va contribui la impulsionarea redresării. Ne așteptăm ca această contribuție să genereze investiții în valoare de 5 miliarde de euro. Investim în diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe căi navigabile interioare, conexiunile multimodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviară de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei este unul dintre instrumentele noastre esențiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient și rezistent la crize, care este vital în prezent, dar și pe termen lung”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-finantare-europeana-pentru-proiecte-cheie-de-transport-din-romania-407508?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Cinci angajați confirmați pozitiv pentru infectarea cu virusul SARS-COV-2, la Compania Națională Administrația Canalelor Navigale S.A

Compania Națională Administrația Canalelor Navigale S.A. anunță că, în acest weekend, un număr de 5 angajați au fost confirmați pozitiv pentru infectarea cu virusul SARS-COV-2.

Primul caz a apărut în cursul ziei de sâmbătă, 18 iulie 2020, pacientul fiind internat la spitalul de Boli Infecțioase din Constanța urmând un tratament medicamentos. Celelalte 4 cazuri au fost descoperite în urma anchetei epidemiologice pentru identificarea și înlăturarea pericolului de răspândire a virsului printre ceilalți angajați ai companiei.

În urma confirmării acestor cazuri de infectare cu virusul SARS-COV-2, compania a pus în aplicare un Plan de Măsuri stricte privind prevenirea și răspândirea contaminării angajaților. Pe parcursul zilei de ieri, 19 iulie 2020, în întreaga companie au fost realizate acțiuni de dezinfecție, s-a restricționat accesul persoanelor din exterior, iar acolo unde este posibil activitatea se va desfășura în regim de telemuncă.

Anterior acestor cazuri, CN ACN a luat toate măsurile de înlăturare a pericolului de răspândire printre angajați conform prevederilor legale referitoare la prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/la-cn-acn-cinci-cazuri-confirmate-pozitiv-cu-covid-724460.html

 

driveMybox, prima platformă digitală specializată în transportul containerelor pe ultima milă, a fost lansată în Germania.

După o fază de teste beta ce a avut loc în sudul Germaniei, încheiată cu succes, startup-ul german cu sediul în Hamburg, a demarat operațiunile live, conectând astfel toți actorii din lanțul de transport de la clienți la furnizori de servicii. Platforma digitalizează întregul proces de transport, de la cerea de ofertă la dispoziția de plată. Prin intermediul driveMybox se pot efectua rezervări online, procesare automată a plăților, comunicare directă între părți și oferă acces la documente digitale și prețuri dinamice, contribuind la creșterea nivelului de transparență și flexibilitate.

Astăzi, digitalizarea traficului de mărfuri containerizate se bazează în principal pe soluții izolate și schimb de informații întârziat, rezultând adesea în pierderea eficienței și creșterea costurilor odată cu numeroasele sarcini manual care trebuie realizate de către client sau furnizorul de servicii.

Orice dorește să transporte un container pe camion poate face o rezervare prin câteva click-uri pe platformă. Șoferii înregistrați primesc comenzile de transport optimizate direct pe telefon.

Dr. Leonard Heilig, co-fondator driveMybox explică: “Combinând cunoștințele, tehnologiile și inovația, digitalizăm logistica mărfurilor containerizare și aduce valoare adăugată tuturor celor implicați în proces.”

“Platforma noastră este deja foarte popular în rândul clienților și furnizorilor de servicii de transport. Conceptul nostru de business și funcționalitățile extinse ale platformei sunt factori cheie,” spune Aaron Spandehra, co-fondator al platformei. Clienții și furnizorii de servicii se pot înregistra gratuit pe platformă. Din august 2020, va fi posibilă rezervarea și procesarea transporturilor de import și export pentru stațiile de transbordare din Munchen, Nurenberg și Kornwestheim. În acest an este planificată extinderea platformei pe tot teritoriul Germaniei.

https://www.intermodal-logistics.ro/drivemybox-platforma-ce-digitalizeaza-transportul-de-containere

 

Guvernul ucrainian a ratificat e-CMR, protocolul electronic al scrisorii standard de transport (CMR) reglementat de Convenția Națiunilor Unite privind transportul de mărfuri.

Această trecere de la documentele pe hârtie la forma digitală promite să îmbunătățească eficiența și siguranța în transportul internațional de mărfuri.

Odată cu aderarea Ucrainei, numărul țărilor care au implementat protocolul e-CMR a ajuns la 27, acestea fiind în principal din Europa de Est, Scandinavia și Comunitatea Statelor Independente.

Având în vedere poziția strategică, utilizarea e-CMR în Ucraina va duce la îmbunătățirea proceselor logistice pe plan național și internațional și va contribui la revenirea Ucrainei din criza COVID-19 prin reducerea costurilor de transport și a contactului fizic între șoferi și clienți.

Statele care au aderat la e-CMR sunt: Belarus, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Iran, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Romania, Federația Rusă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Tajikistan, Turcia, Ucraine, Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Printre beneficiile e-CMR se numără

Costuri mai mici pentru transport

Administrare mai rapidă a informațiilor, fără documente în format fizic, fără arhivare pe suport de hârtie

Facturare mai rapidă

Reducerea discrepanțelor între documentele de livrare și cele de recepție

Transparență mai mare în lanțul logistic

Controlul și monitorizarea transportului

Accesul în timp real la informații și dovada preluării și livrării

https://www.intermodal-logistics.ro/ucraina-adera-la-protocolul-e-cmr

 

Furnizorul de servicii de logistică și transport Gopet se extinde către Est și pătrunde pe o nouă piață – Turcia, prin deschiderea unui nou birou în Istanbul.

“Scopul nostru este să folosim know-how-ul și avantajele oferite de poziția noastră ca un expert important pe piețele din Balcani și un jucător european competitiv pentru a crea o puternică poartă între Turcia și Europa. Gopet Turcia își începe călătoria cu o strategie clară de a crește și a deveni un jucător de încredere local, capabil să câștige o poziție solidă pe o piață foarte competitivă,“ declară reprezentanții companiei.

În cei 25 de ani de activitate, furnizorul de servicii logistice și-a dezvoltat serviciile și și-a extins acoperirea către toate destinațiile europene importante, devenind un expert în transport și logistică în zona Balcanilor și un puternic competitor pe piața europeană de transport rutier. Recent, compania a adăugat în portofoliul său de soluții și servicii de transport maritim și aerian.

https://www.intermodal-logistics.ro/gopet-deschide-un-birou-in-turcia-si-patrunde-pe-o-noua-piata

 

20.07.2020

 

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a semnat un contract cu Allianz-Țiriac Asigurări Valoarea contractului este de 55.484 lei Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract, în urma unei licitații publice, pentru achiziția serviciului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule.

Atribuirea a avut loc la data de 10 iulie 2020. Valoarea finală a achiziției a fost de 55.484 lei. Pentru autovehiculele și utilajele din parcul propriu Compania are obligația de a încheia polițe de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule (RCA) în conformitate cu art.3 din Legea 132/2017. Allianz – Țiriac Asigurări este firma câștigătoare.

Allianz – Ţiriac Asigurări SA, în datele Registrului Comerţului
Înfiinţată în anul 1994, compania are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 94.393.890 de lei, integral vărsat, este compus din 127.905 acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 738 de lei. Compania este controlată de Ţiriac Holdings Limited, cu sediul în Cipru, Nicosia, cu 44,79027% din capitalul social, Allianz New Europe Holding GMB, cu 52,1645% din capitalul social, Mureşan Gavril, cu 0,31273% din capitalul social, Constantinescu Cristian, cu 2,7325% din capitalul social. Persoane împuternicite sunt: Carmen Vasilescu – împuternicit sucursală, Simona Rozalia Nicolaescu – împuternicit sucursală, Adriana-Rozalia Macsim – împuternicit sucursală, Bogdan Cernescu – membru în consiliul de administraţie, Mariana-Emilia Bota – împuternicit sucursală, Tiberiu Pop – împuternicit sucursală, Gheorghe Uliliuc – împuternicit sucursală, Alfred Cristian Zimmermann – împuternicit sucursală, Liliana Mirela Ştefenel – director general adjunct, Virgil-Vasile Şoncutean – director general, Adela Meluşel – director, Corina Gabriela Corneanu – împuternicit sucursală, George Sorin Zaharescu – împuternicit sucursală, Ilie Marius Iacob – împuternicit sucursală, Dinu Mocanu – împuternicit sucursală, Ana Butacu – împuternicit sucursală, Mugurel-Dragoş-Daniel Mihuţescu – împuternicit sucursală, Anghel Polixenia – împuternicit sucursală, Bela Malnasi – împuternicit sucursală, Florin Valentin Manea – împuternicit sucursală, Marius Radu Gherman – împuternicit sucursală, Ananie Bot – împuternicit sucursală, Marius Coste – împuternicit sucursală, Nicolae Goaţă – împuternicit, Marcela Andănuţ – împuternicit, Daniela Manea – împuternicit sucursală, Fagean Dan Ulei – împuternicit sucursală, Marius Barabas – împuternicit sucursală, Valy Vasilica Cârnaţ – împuternicit sucursală, Romeo Ioan Banu – împuternicit sucursală, Cristian Constantinescu – membru în consiliul de administraţie, Papanikolaou Petros – preşedinte consiliu de administraţie, Ion Alexandru Ţiriac – administrator, Ene Iancu – împuternicit sucursală, Cosmina-Anca Ciuciu – împuternicit sucursală, Dumitriţa Dănilă – împuternicit sucursală, Janos Salamon – împuternicit sucursală, Gheorghe Uliliuc – împuternicit sucursală, Julide Volcov – împuternicit sucursală, Oana Cristina Stanciu – împuternicit sucursală, Zsuzsa Nèmeth – împuternicit sucursală, Costel Simion – împuternicit sucursală, Claudia Magdalena Ruxanda – împuternicit sucursală, Nicolae Urs – împuternicit sucursală, Mircea Ionescu – împuternicit sucursală, Mihai Cătălin Horhogea – împuternicit sucursală, Cristian Tandară – împuternicit sucursală, Gheorghe Mirea – împuternicit sucursală, Ecaterina Carmen Neaţă – împuternicit sucursală, Werner Zedelius – membru în CA, Elisabeta Claudia Stroe – împuternicit sucursală. Cenzorul companiei este KPMG Audit SRL, reprezentat prin Olsson Jan Mikael. Allianz – Ţiriac Asigurări SA desfăşoară activităţi de asigurări (exceptând asigurările de viaţă). În anul fiscal 2015, firma cu 1.421 de salariaţi a declarat un profit de 8.175.7849 de lei. De asemenea, în anul fiscal 2016, compania a avut 1.363 de salariaţi şi un profit de 11.3708.401 lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 1.331 de salariaţi şi profit de 161.168.520 de lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-contract-cu-allianz-tiriac-asigurari-document-724271.html

 

CN APM Constanța a atribuit un contract de furnizare cabluri electrice. Societatea care va furniza produsele este Cesivo SRL.

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract de furnizare cabluri electrice. Cesivo SRL se va ocupa de furnizarea achiziției.

Descrierea contractului
Produsele care fac obiectul achizitiei sunt detaliate in „Centralizator produse”, care se constituie in Anexa 1 la Caietul de Sarcini.

Termenul limită pentru publicarea răspunsului/răspunsurilor consolidat/consolidate la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici: 3 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.

Termenul limită până la care se pot solicita clarificări de către operatorii economici interesați de accesul la procedura de atribuire: 5 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.

Despre societatea câștigătoare
Societatea Cesivo SRL a fost înființată în anul 1994, în Craiova. Capitalul social subscris este de 4.660.000 lei , integral vărsat, compus din 466.000 părţi sociale, fiecare a câte 10 lei.

Asociații societății, care se ocupă cu comerţ cu ridicata nespecializat, sunt Simona Cecilia Voinea și Daniel Cușmereanu.

Pe anul fiscal 2019, societatea a înregistrat un profit de 994.917 lei, o cifră de afaceri de 21.727.524 lei și un număr de 34 salariați.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-contract-cu-allianz-tiriac-asigurari-document-724271.html

 

Șantierul Nava 2 Mai SA Mangalia va avea aceiași administratori Adunarea Generală Ordinară a decis prelungirea mandatelor

Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Societății Șantierul Nava 2 Mai SA Mangalia s-a întrunit la data de 5 iunie 2020 în ședință, decizia luată la momentul respectiv fiind recent publicată în Monitorul Oficial al României.

Astfel, întrunirea din data de 5 iunie 2020, ora 11:30, s-a concluzionat prin următoarele decizii: Nu se aprobă încetarea mandatelor de membri provizorii în Consiliul de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia al lui Ionuț Cosmin Constantinescu, Iulian Drăgoi și al Valericăi Maitan Nu se aprobă alegerea administratorilor provizorii Se aprobă prelungirea cu două luni a mandatelor administratorilor provizorii ai societății Se aprobă stabilirea duratei mandatelor de 2 luni, începând cu data de 7 iunie 2020 Se aprobă indemnizația lunară a administratorilor provizorii la 3.500 lei Se aprobă stabilirea bugetului de venituri și cheltuieli al Societății Șantierului Naval 2 Mai SA Mangalia pentru anul 2020, în forma și conținutul aprobate prin Ordinul comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, ministrului finanțelor publice și ministrul muncii și protecției sociale. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri ia act de „Informare cu privire la intenția de a achiziționa Hală motoare și armare a terenului aferent de la Șantierul Naval Mangalia” și nu se votează Se aprobă împuternicirea lui Ion Șandru în vederea semnării contractelor de mandat

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ce-a-decis-ultima-sedinta-a-asociatilor-de-la-santierul-naval-2-mai-sa-mangalia-724399.html

 

Lucrătorii din sistemul sanitar se află în prima linie a războiului dus împotriva pandemiei Covid-19. La rândul lor, navigatorii din flota mondială sunt cei ce îi susțin, transportând medicamentele, materialele sanitare, instrumentele și aparatura medicală de care au nevoie, hrana pentru populația planetei, mărfurile necesare popoarelor lumii și economiei mondiale.

În timpul acestei crize, marinarii și-au făcut datoria față de omenire, în ciuda restricțiilor dure și condițiilor chinuitoare la care au fost supuși. Contractele de îmbarcare au fost prelungite peste măsură, fapt ce a condus la epuizarea fizică și psihică a navigatorilor, la apariția stării de depresie la bordul navelor și chiar a cazurilor de sinucidere. În plus, în porturile de escală, navigatorilor li s-a interzis să coboare pe uscat, chiar și atunci când aveau nevoie de îngrijire medicală.

Sindicatele navigatorilor – salvatorii de serviciu

„Pe mările și oceanele lumii se află între 800.000 și 850.000 de navigatori. Aproximativ 10% dintre ei ar trebui să se schimbe în fiecare lună, dar, în acest moment, circa 200.000 de navigatori sunt blocați la bordul navelor, pentru că nu poate fi efectuat schimbul. De la declanșarea pandemiei Covid-19, schimburile de echipaje au fost efectuate doar în proporție de 35% față de cât era necesar. Sunt marinari care stau de un an de zile pe mare și chiar mai mult.

Încă de la începutul lunii martie 2020, Federația Internațională a Transportatorilor (ITF) – împreună cu toate sindicatele naționale afiliate și agențiile de specialitate ale ONU – s-a străduit să găsească soluții pentru evitarea răspândirii epidemiei Covid-19 la bordul navelor, pentru ajutarea echipajelor aflate pe mare și sprijinirea nevoilor economiei mondiale.

Aceste organizații – nimeni altcineva! – au fost în prima linie a acestei bătălii. Guvernele și chiar armatorii au stat, în general, deoparte. Au asistat la lupta organizațiilor sindicale de a găsi soluții pentru efectuarea schimburilor de echipaje”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.

SLN a intervenit pe lângă Guvern, oferind soluții, astfel că țara noastră aplică recomandările Organizației Maritime Internaționale privind schimburile de echipaje. Din păcate, România nu poate oferi curse aeriene speciale pentru navigatori, așa cum se întâmplă în alte state, afirmă Mihălcioiu.

Europa se numără printre primele continente care au rezolvat în mare măsură criza schimburilor de echipaje. Pe celelalte continente, sunt multe guverne care ignoră această problemă majoră.

Potop de apeluri disperate

Pe zi ce trece, situația la nivel global se complică.

„Ne aflăm în fața celui de-al doilea val al pandemiei Covid-19, despre care nimeni nu știe cât va dura și dacă va putea fi pusă sub control. Unele state reintroduc restricțiile de deplasare, închid din nou granițele, anulează zborurile aeriene, barând schimburile de echipaje”, atenționează liderul de sindicat.

În ultimele patru luni, SLN a făcut eforturi uriașe, acordând ajutor navigatorilor români și străini să se repatrieze ori să ajungă la bordul navelor. Mii de navigatori au primit informații, sfaturi, asistență din partea conducerii sindicatului, iar sute dintre ei fiind ajutați să își rezolve problemele cu care se confruntau.

„În ultima perioadă, au început și armatorii să se implice. S-a luat decizia de a se semna contracte de navlosire cu proprietarii mărfurilor, care să includă clauze de deviere a navelor de la rută, spre porturi în care se pot executa schimburile de echipaje. Este o soluție foarte bună, dar ar fi trebuit să vină mai devreme. Așteptăm să fie pusă în aplicare de un număr cât mai mare de armatori. Proprietarii mărfurilor, navlositorii trebuie să înțeleagă că nu vor mai avea posibilitatea să beneficieze de serviciul de transport, dacă nu se rezolvă problema schimburilor de echipaje”, atenționează Adrian Mihălcioiu.

Testarea navigatorilor – o problemă de rezolvat

Navigatorii trebuie testați înainte de plecarea la navă. Dar îndeplinirea acestei obligații se dovedește a fi dificilă.

„Este nevoie de un serviciu medical special pentru marinari, care să funcționeze non-stop, în toate zilele săptămânii, pentru că actualele restricții au redus timpul de testare la 24 de ore înainte de plecare. În 24 de ore trebuie să ai rezultatul, să îl și trimiți în Singapore sau Hong Kong, în portul în care se află nava. În România nu avem un astfel de serviciu”, relatează liderul SLN.

În luna aprilie, în parteneriat cu grupul de firme Histria și Sindicatul Liber al Navaliștilor din SNC, Sindicatul Liber al Navigatorilor a achiziționat aparatură medicală pentru depistarea virusului SARS-CoV-2 și mii de teste, care au fost donate Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța.

„SLN a contribuit cu bani din cotizații. Practic, navigatorii au făcut donația. Așteptăm ca și armatorii să facă același lucru pentru navigatorii români. Poate că este nevoie să înființăm împreună – sindicate, armatori, companii de crewing – un punct medico-sanitar special pentru testarea navigatorilor”, sugerează Mihălcioiu.

În această perioadă, staff-ul sindicatului muncește zilnic, în program prelungit, până seara târziu.

„Suntem în legătură cu navigatorii chiar și după program, răspunzând apelurilor telefonice – relatează liderul SLN. De la declanșarea pandemiei, i-am ajutat pe toți navigatorii, indiferent dacă sunt sau nu membri de sindicat. De curând, facem parte dintr-un sistem al sindicatelor și inspectorilor ITF din întreaga lume, în care fiecare partener, odată ce intră în contact cu un echipaj cu probleme, se ocupă de el până la rezolvarea cazului. În prezent, SLN are 40 de nave sub observație, iar în ultimele două luni a recuperat circa 400.000 de dolari pentru navigatori”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cine-ii-salveaza-pe-navigatorii-abandonati-pe-marile-si-oceanele-lumii-407438?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

La data de 19 iulie 2020, în șantierele navale românești de la Marea Neagră se afla, la reparații, o flotilă de 14 nave străine. Din total, șase nave sunt reparate la Șantierul Naval Constanța, trei nave la Mangalia și cinci nave la Midia.

XXX
Ieri, în portul Constanța se aflau sub operațiuni de încărcare – descărcare un număr de 29 nave, la Midia, 3 nave, iar la Mangalia, o singură navă. Din totalul de 33 de nave, 8 nave operează cereale, o navă – hidrocarburi, 2 nave – produse chimice, 3 nave – containere, 3 nave – produse metalice, 6 nave – fier vechi, 3 nave – materii prime siderurgice, o navă – sare, 2 nave – îngrășăminte chimice, 3 nave – animale vii, o navă – echipamente și o navă – bitum.
Navele aflate sub operare sunt, în general, de capacitate mică și medie. Cea mai mare este nava „Pyxis Ocean” (229 metri lungime), care descarcă 75.000 tone de minereu de fier, în terminalul Comvex.
În rada portului Constanța, așteaptau 11 nave să intre la operare.

XXX
Un număr de 53 de nave cu mărfuri și-au anunțat sosirea în portul Constanța, în următoarele două săptămâni, în zona Midia vor veni 4 nave, iar în portul Mangalia, o navă. Din totalul de 58 de nave, 17 nave sunt cu mărfuri containerizate, 4 nave vor descărca hidrocarburi, 9 nave – produse din metal, 4 nave – echipamente, o navă – materii prime siderurgice, 7 nave vor încărca cereale, o navă – produse chimice, o navă va încărca fier vechi, 2 nave – autovehicule, 2 nave – șrot, o navă – minerale brute și o navă – animale vii.
Printre cele mai mari nave așteptate se numără portcontainerul „CMA CGM Volga”, cu o lungime de 300 metri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-stiri-din-industriile-marii-407440?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

  • Economie

20.07.2020

 

Producţia totală de grâu a României estimată pentru 2020 de către Direcţiile Agricole Judeţene, înainte de recoltare, era de 5,4 milioane de tone, însă Departamentul de Agricultură al Statelor Unite (USDA) prognoza pe data de 10 iulie o recoltă de 7,42 milioane de tone pentru ţara noastră, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) transmise la solicitarea AGERPRES.

Până la data de 13 iulie, grâul a fost recoltat de pe 952.187 hectare, respectiv 43,36% din totalul suprafeţei însămânţate în acest an de 2.196.040 hectare, iar producţia obţinută de pe suprafaţă recoltată totaliza 2.757.123 tone. În ceea ce priveşte modul de raportate a producţiilor vegetale obţinute în România, în condiţiile în care acest sistem a ridicat Comisiei Europene semne de întrebare, mai ales pentru recolta de porumb din 2018, reprezentanţii Ministerului Agriculturii precizează că, potrivit legii nr.226 din 5 iunie 2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România, datele pot fi colectate direct de la furnizorii de date prin: poştă, internet, telefon, interviuri faţă în faţă, prin intermediul operatorilor statistici special acreditaţi în acest scop, dar şi prin alte mijloace de comunicare directă între furnizorii de date şi producătorii de statistici oficiale. De asemenea, datele pot fi colectate şi indirect, pentru a fi prelucrate în scopuri statistice, prin preluarea datelor conţinute în sursele administrative; metode şi mijloace tehnice de teledetecţie sau prin alte metode de colectare a datelor de la distanţă. „Până la realizarea cercetării statistice AGR2B – (Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, utilizarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor n.r.), care are perioada de colectare a datelor de la primării şi societăţi – în perioada 1 noiembrie – 24 decembrie, cu termen de finalizare 17 ianuarie anul următor, datele privind operativele MADR, referitoare la producţiile realizate, sunt colectate de către Direcţiile Agricole Judeţene, telefonic sau electronic folosindu-se machete în format excel”, arată Ministerul Agriculturii în răspunsul transmis AGERPRES. Ministrul de resort, Adrian Oros, a anunţat miercuri că 1,168 milioane hectare cu culturi înfiinţate în toamna anului trecut au fost afectate de secetă în acest an, 80% din această suprafaţă fiind cultivată cu grâu. În urma analizelor efectuate în teren vor fi despăgubiţi 34.647 de fermieri, aceştia urmând să primească plăţile cuvenite la finele lunii august. Valoarea totală a schemei de ajutor de stat privind despăgubirile acordate fermierilor afectaţi de secetă se ridică la 1,088 miliarde de lei, iar fondurile vor fi asigurate de MADR prin rectificare bugetară. „Cuantumurile pe hectar le-am mai comunicat: pentru grâu 925 lei, grâul reprezintă aproape 80% din suprafaţa însămânţată, pentru secară tot 925 de lei, triticale – 805 lei, orz – 912 lei, orzoaică – 951 lei, ovăz – 772 lei şi rapiţă – 1.002 lei. Acestea sunt sumele pe care prin APIA toţi fermierii le vor primi”, a menţionat atunci şeful MADR. Necesarul de grâu al României este de circa 2,5 – 3 milioane de tone. În luna iulie a anului trecut, Comisia Europeană a cerut României să-şi revizuiască cifrele pentru recolta record de porumb obţinută în 2018, de peste 18,66 milioane de tone, susţinând că „încrederea şi siguranţa datelor statistice sunt vitale pentru a asigura transparenţa pieţei”, însă, fostul şef de la Agricultură, Petre Daea, anunţa la acea vreme că nu revizuieşte nicio cifră, pentru că tot ceea ce a transmis la Bruxelles reprezintă „cifrele reale obţinute în România şi nu trebuie pus la îndoială ceea ce au făcut agricultorii români”. Reprezentanţii MADR explicau atunci că „autorităţile din România au raportat şi raportează producţiile agricole pe baza documentelor înscrise în procedura Institutului Naţional de Statistică din cadrul cercetărilor statistice cuprinse în Programul Statistic Naţional Anual, documente însuşite prin semnătură de cei care le transmit. Astfel, există două dări de seamă statistice respectiv AGR2A – ‘Suprafaţa productivă de primăvară’ şi AGR2B – ‘Suprafaţa recoltată şi producţia obţinută, utilizarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor’, datele transmise fiind asumate atât de exploataţiile agricole cu personalitate juridică, de primării – pentru exploataţiile agricole individuale (inclusiv persoane fizice autorizate, Întreprinderi individuale, Întreprinderi familiale), cât şi de Direcţiile Agricole”. De asemenea, potrivit MADR, corelarea datelor de producţie se face şi cu „ajutorul sondajului RICA – Reţeaua de informaţii contabile agricole – la nivelul tuturor ţărilor UE, care are rolul de a măsura veniturile exploataţiilor agricole europene şi a furniza analize financiare”. Conform datelor Ministerului Agriculturii raportate anul trecut, producţia de grâu, secară şi triticale a României a înregistrat un plus de 2,51% în 2019 faţă de 2018, ajungând la 10,427 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare şi un randament de 4.700 kg/ha. Într-un comunicat de presă transmis pe 20 martie 2020 de către Institutul Naţional de Statistică, producţia totală de grâu în 2019 a fost de 9,87 milioane de tone, cu 10% mai mică, respectiv 2,74 milioane de tone, faţă de 2018. Comisia Europeană a anunţat la finele lunii iunie o nouă revizuire în jos a estimărilor sale privind recolta de grâu din acest an în Uniunea Europeană, mizând pe o producţie de 117,2 milioane tone, comparativ cu 121,5 milioane tone cât estima în urmă cu o lună, informa Reuters pe 25 iunie. Aceasta este a doua revizuire, în jos, a estimărilor Executivului comunitar, după ce la finele lunii mai Comisia şi-a redus prognozele privind recolta de grâu din acest an cu peste patru milioane de tone. Comisia Europeană nu a oferit motivele care au stat la baza noilor sale prognoze, dar acestea vin la o săptămână după ce serviciul UE de monitorizare a culturilor a anunţat că randamentul a fost afectat de condiţiile secetoase din primăvară. Şi alte organisme de prognoză şi-au revizuit semnificativ estimările privind producţia de grâu a Uniunii Europene, din cauza condiţiilor secetoase din primăvară, chiar dacă unii analişti sunt de părere că perspectivele s-au îmbunătăţit ca urmare a ploilor şi temperaturilor moderate înregistrate în luna iunie. Potrivit Comisiei Europene, recolta de grâu a Franţei, cel mai mare producător de grâu al blocului comunitar, este estimată la 30,3 milioane tone în acest an, în scădere cu peste 20% comparativ cu cea din 2019. Recolta României este prognozată la 10% sub media din ultimii cinci ani, iar cea a Germaniei va scădea şi ea. Cultivatorii de grâu din Europa s-au confruntat cu un sezon meteo agitat, care a început cu o toamnă ploioasă ce a afectat însămânţările şi o primăvară secetoasă, care a redus randamentele la hectar. În acest condiţii, Comisia Europeană estimează că exporturile de grâu ale UE în sezonul următor ar putea să scadă cu peste 25% comparativ cu 2019, până la 25 milioane de tone.

https://www.economica.net/ministerul-agriculturii-estimeaza-o-recolta-de-grau-de-5-4-milioane-de-tone-in-2020-usda-prognozeaza-7-4-milioane-de-tone_187538.html

 

Exportul de animale vii a scăzut în primul trimestru. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a oferit date oficiale despre încasările de până acum.

România a exportat animale vii în valoare de 83,21 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în scădere cu 2,5% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au fost de 85,35 milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.

Cantitatea exportată a fost de 39.018 tone în primele trei luni ale anului, cu 6.125 tone mai puţin decât în acelaşi interval de timp din 2019.

Pe de altă parte, valoarea importurilor de animale vii a totalizat 43,83 milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în creştere uşoară faţă de perioada similară a anului trecut, când s-a consemnat 43,018 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ în primul trimestru din acest an s-au importat peste 12.705 tone, iar în 2019, trimestrul I, aproape 16.107 tone.

În scădere față de anul trecut
România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 39,38 milioane de euro în primul trimestru, însă acesta s-a redus faţă de primul trimestru al anului trecut cu 7% (42,34 milioane de euro).

În perioada ianuarie-martie 2020, deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 953,28 milioane de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 512,37 milioane de euro.

https://www.capital.ro/exportul-de-animale-vii-a-scazut-in-primul-trimestru-date-oficiale-de-la-ministerul-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale-madr.html

 

21.07.2020

 

Pandemia de Covid-19 nu a atras doar consecinte negative asupra transportului de marfa, mai ales ca nevoia de nevoia de transport a produselor medicale a avut implicatii pozitive asupra volumelor. Astfel, caile ferate chineze China Railway (CR), cu zece milioane de tone de marfuri transportate in iunie 2020, au stabilit noul record lunar.

In prima jumatate a lui 2020, CR a transportat aproape 1,7 miliarde de tone de marfuri, cu o crestere de 3,6% fata de anul precedent, dar cu o scadere a cifrei de afaceri pana la 24 de miliarde de euro.

Caile ferate chineze au confirmat avantajele transportului feroviar de marfuri in timpul pandemiei, in primul rand prin capacitatea de a deplasa cantitati mari. Din acest motiv, au fost amenajate coridoare prioritare, asa-numitele „canale verzi”, pentru a garanta o livrare sigura si la timp a marfurilor.

Relatiile China-Europa au avut, de asemenea, o evolutie remarcabila. Cu peste 5.100 de expedieri in prima jumatate a lui 2020, cresterea a fost de 36% fata de anul precedent. In iunie au existat 1.169 de transporturi, stabilind si o noua maxima lunara. Marfurile transportate in Europa au insumat 461 de milioane de dolari, cu o crestere de 41% fata de 2019.

China Railway a livrat in total 367 de milioane de articole sanitare, respectiv peste 2,7 milioane de tone de marfuri de acest tip.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16634-crestere-absoluta-a-marfurilor-transportate-pe-caile-ferate-chineze.html