O finanțare de circa 1,9 miliarde de euro pentru patru proiecte majore în România a fost aprobată marți de către Comisia Europeană. Nu mai puțin de 1 miliard de euro se duc către proiectele rutiere de pe Centura Capitalei: 51 de km din autostrada de centură A0 (pe zona sud) și pe proiectele de lărgire și noduri rutiere de la Mogoșoaia, Domnești, Berceni și Oltenița. Alți 100 de milioane de euro merg la metrou pe Magistrala 2.

Drumuri și conexiuni urbane îmbunătățite în București:

„Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București”, – Proiectul vine să ofere soluția în ceea ce privește capacitatea limitată a actualului inel de autostradă din jurul Bucureștiului prin modernizarea câtorva porțiuni cu câte 2 benzi pe sens a acestei șosele, precum și construirea legăturilor Domnești-DJ602, Oltenița-DN4, Berceni-DJ401 și Mogoșoaia-DN1A. Proiectul prevede, de asemenea, construirea a 51 de km a noii Autostrăzi de Centură Sud a Bucureștiului. Proiectul va fluidiza traficul din capitala României, urmând a fi finanțat cu peste 1 miliard de euro de către UE, iar costul eligibil total al proiectului major este de 1, 2 miliarde de euro.

„ Îmbunătățirea serviciilor de transport pe linia de metrou 2, Berceni-Pipera”, – Proiectul prevede intervenții tehnice și lucrări pe linia de metrou M2, achiziția de garnituri de metrou și reconstruirea substructurii șinelor, precum și a infrastructurii electrice și sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului. Astfel, navetiștii și călătorii vor beneficia de călătorii mai sigure și mai rapide. Proiectul va fi finanțat cu aproape 100 de milioane de euro prin politica de coeziune, iar costul eligibil total este de aproape 115 milioane de euro.

Protejarea mediului și asigurarea calității apei
„Protecția și Reabilitarea zonei costiere – Faza a II-a”, – Proiectul prevede intervenții la plaje, lucrări de consolidare și construirea unor ziduri de susținere, lucrări de dragaj și acoperirea cu nisip suplimentar a plajelor. Obiectivul principal al proiectului este adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și controlul riscului de eroziune costieră de-a lungul litoralului românesc al Mării Negre, în special în zona județului Constanța. Proiectul va fi finanțat cu peste 600 de milioane de euro de către UE.

„Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Timiș” vizează dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate în județul Timiș. Peste 380.000 de persoane vor avea acces la apă potabilă de mai bună calitate. Proiectul primește finanțare europeană de peste 135 de milioane de către euro, iar costul eligibil total pentru acest proiect major este de aproape 160 de milioane de euro.

Cele 4 proiecte majore aprobate astăzi pentru România fac parte dintr-un pachet de 25 de proiecte mari de infrastructură care urmează să fie implementate în 10 state membre: Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România.
„Aceste proiecte majore sunt exemple ale modului în care UE acționează pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor. În actuala perioadă bugetară – 2014 – 2020, la nivelul UE am aprobat 257 de proiecte majore în valoare de peste 30 miliarde euro din fonduri UE. Cred că putem considera aceste proiecte ca fiind ambasadorii Politicii de coeziune și sunt mândră de fiecare dintre ele”, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

Pentru perioada 2014 – 2020, România beneficiază de o alocare de peste €22 de miliarde în cadrul politicii de coeziune.
Proiectele majore sunt acele proiecte de infrastructură mare, finanțate prin politica de coeziune și a căror valoare depășește 50 de milioane de euro. Având în vedere complexitatea lor, aceste proiecte necesită aprobarea Comisiei Europene, la finalul unei evaluări făcute, de asemenea, de experții Comisiei.

https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-23064496-finantare-2-mld-euro-pentru-proiecte-infrastructura-romania-aprobata-comisia-europeana-1-mld-euro-doar-pentru-autostrada-centura-capitalei.htm

Automobile Dacia este cel mai mare importator din economie, dar şi cel mai mare exportator. ♦ Reţeaua de magazine LIDL, cu profil de discount, este cel mai mare importator din comerţ. ♦

Traderul de produse petroliere Oscar Downstream, controlat de Alin Niculae, este cel mai mare importator cu capital românesc.

Automobile Dacia a fost în 2018 cel mai mare importator de bunuri din economia locală, arată datele provizorii transmise de INS la solicitarea ZF. Dacia este şi cel mai mare exportator local.

Podiumul importatorilor este completat de Rompetrol Rafinare, la fel ca în 2017, şi de al doilea mare constructor local Ford România.

Reţeaua de magazine cu profil de disount Lidl România este cel mai mare importator din comerţ, iar multe dintre multinaţionalele din industria bunurilor de larg consum, care au şi producţie pe piaţa locală, se numără şi printre cei mai mari 500 de importatori local.

În total, top zece cei mai mari importatori generează 15,3% din importurile totale, respectiv 12,6 mld. euro, iar top 100 companii contribuie cu aproape 39% la importuri în 2018.

România a importat bunuri de 82,8 mld. euro în 2018, faţă de 75,6 mld. euro în urmă cu un an, iar deficitul balanţei comerciale a atins în urma acestor rezultate un nivel record.

„Principalul motor al creşterii PIB a rămas în 2018, la fel ca în 2017, consumul, care s-a văzut mai ales în vânzările mai mari ale comercianţilor, dar şi în turism şi alte servicii. Însă pe fondul cererii interne foarte ridicate faţă de ofertă, deficitul de cont curent şi-a continuat deteriorarea, chiar dacă exporturile s-au majorat, consemnând un plus de circa 9% în fiecare din ultimii doi ani”, spune

Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România într-un comentariu publicat în catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

În 2018, numărul firmelor care au activităţi de import s-a apropiat de 100.000 de companii, în condiţiile în care firmele care trimit produse peste graniţe sunt doar 24.000.

Cele mai mari 500 de companii importatoare au avut în 2018 o contribuţie de 61,1% la totalul importurilor, cu un procent peste nivelul din 2017. Practic, valoarea importurilor realizate de cei mai mari 500 de importatori a trecut de 50,5 mld. euro în 2018, cu 5 mld. euro mai mult faţă de anul anterior.

Componentele auto, produsele petroliere, medicamentele, bunurile alimentare şi produsele electronice şi electrocasnice sunt cel mai bine reprezentate în domeniile de activitate ale celor mai mari importatori din economie, arată analiza ZF.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/top-500-cei-mai-mari-importatori-din-economie-in-2018-numarul-firmelor-care-importa-este-de-patru-ori-mai-mare-decat-al-celor-care-exporta-17983220

Modernizarea caii ferate nu a dus la un spor al vitezei de circulatie a trenurilor de marfa. Ba mai mult, sunt situatii in care viteza unui tren dupa modernizarea liniei pe care circula este chiar mai mica decat inainte, spune Amedeo Neculcea, director adjunct la GFR.

In cadrul evenimentului Conferintele Club Feroviar – Material Rulant, derulat in perioada 2-3 aprilie la Craiova, Neculcea a amintit concluziile unui raport al Curtii de Conturi a UE pentru perioada 2000-2015. „Raportul arata ca nu sunt progrese semnificative, transportul rutier avansand”, a spus el marti. Raportat la alte tari unul dintre indicatorii de baza privind transporturile feroviare, respectiv densitatea traficului feroviar, arata prost. Aceasta este de doua ori mai mica fata de Germania.

Cerintele unui transport feroviar de calitate sunt eficienta exprimata in tone marfa – kilometru si calatorul – kilometru. „Produsul finit trebuie sa fie ieftin si de buna calitate„, a spus el. Insa in ultimii ani notiunea de eficienta a disparut. „In HG 581 din 1998 notiunea de eficienta dispare. Scopul a devenit realizarea de profit. Nimic despre eficienta procesului de transport. Se poate renunta la ideea eficientei? Eu cred ca nu. Lucrurile nu se pot face doar in conditii de siguranta. Astfel siguranta e maxima cand e viteza zero, de aceea e necesar un echilibru (intre viteza si siguranta – n.red.). Cheia de bolta exploatarii caii ferate e circulatia trenurilor”, a explicat el.

Modificarile aduse legislatiei arata schimbarile de mentalitate. „In ultima instructiune de miscare din 1997 manevra trebuie sa asigure formarea trenurilor la timp, primirea in mod curent a trenurilor in statie, acum au disparut, deci se face „conform procesului tehnologic„. A disparut obligatia eficientei„, a spus Neculce.

S-a ajuns in situatia in care nici reglementarile internationale, la care Romania este parte, sa nu mai fie respectate. „Conventia internationala privind transporturile se spune ca un tren ar trebui sa faca de la Palas la Curtici 48 de ore (400 km la 24 de ore)”, adauga directorul GFR. Faptul ca se modernizeaza infrastructura nu intra in categoria circumstantelor exceptionale. Nu trebuie incalcate conventii internationale.

In realitatea situatia este alta. „Palas – Fetesti, livretul arata o viteza de 43,44 km la ora, inainte de modernizare viteza era de 49 km la ora. In Ungaria viteza e intre 59 km la ora si 65 km la ora (diverse tronsoane), iar pe Curtici – Hegyeshalom e 73 kilometri la ora. Apare intrebarea: folosim cu maxim folos infrastructura feroviara?”, se intreaba retoric Neculce. In opinia sa separarea administrarii infrastructurii de cea a serviciilor de transport a dus la o „derobare” (retragere a CFR din zona responsabilitatii pentru calitatea transportului – n.red.).„ Administratorul infrastructurii si Guvernul sunt responsabili”, spune oficialul GFR.

Pe sectiile modernizate viteza e trasata la 60% din cea care este trasata in alte tari. Neculce recunoaste insa ca „s-au facut eforturi din partea infrastructurii pentru a se ameliora situatia”.

Neculcea, GFR: Eficienta transportului feroviar, un concept uitat

Miguel Arias Canete: „Gazul reprezintă resursa-punte dintre combustibilii fosili, şi energia regenerabilă”

Conducta BRUA este fundamentală pentru Comisia Europeană şi este important ca gazele să ajungă în Austria, indiferent de ruta care va fi decisă, a declarat ieri, la Bucureşti, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, citat de Agerpres.

Domnia sa a declarat: „BRUA este un proiect fundamental pentru Comisia Europeană, pentru că va permite gazelor naturale să ajungă din Bulgaria şi România în Ungaria şi Austria. Momentan, nu discutăm despre modul cum ajunge gazul în Ungaria, ci discutăm cum ar putea ajunge gazul în Austria şi există păreri împărţite în Guvernul ungar cu privire la care este ruta cea mai bună, una dintre ele sau cealaltă, cea prin Slovacia. Pentru Comisie, important este ca acest proiect să se realizeze”.

Oficialul european a precizat că porţiunea de conductă de pe teritoriul României se află, deja, în stadiul de construcţie.

Miguel Arias Canete a afirmat: „Deocamdată, faza 1 proiectului este deja în acţiune şi sperăm că va fi finalizată, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Vom continua să susţinem acest proiect şi suntem în permanentă legătură cu guvernele, cu operatorii de transport, cu toată lumea, pentru a putea găsi o soluţie rapidă. Siguranţa aprovizionării cu energie şi diversificarea rutelor şi a furnizorilor este o prioritate a Comisiei Europene, iar pentru ca Europa Centrală şi de Sud-Est să aibă siguranţa trebuie să avem mulţi astfel de interconectori”.

Comisarul a precizat că gazul reprezintă resursa-punte dintre combustibilii fosili, la care Europa vrea să renunţe, şi energia regenerabilă, care va fi viitorul.

http://www.bursa.ro/comisarul-european-pentru-energie-miguel-canete-brua-este-fundamentala-pentru-ce-si-este-important-ca-gazele-sa-ajunga-in-austria-88818634

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, Ștefan- Radu Oprea, a avut o întâlnire marți la Abu Dhabi, cu E. S. Dr. Sultan Al Jaber, ministrul de stat în Guvernul Emiratelor Arabe Unite, care se ocupă cu proiectele strategice. Subiectul principal al discuțiilor a fost legat de atragerea investițiilor în România.

Oficialul din Emirate s-a arătat interesat de identificarea unor proiecte viabile în domenii de interes comun precum infrastructură, energie și agricultură. În cadrul întâlnirii, s-au stabilit grupuri de lucru și un calendar de întâlniri, astfel încât, lunile următoare să înceapă lansarea unor proiecte.

Relansarea relației bilaterale se datorează vizitei oficiale de la sfârșitul anului 2018 a prim-ministrului Viorica Dăncilă.

”Dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului este un obiectiv explicit al Guvernului. În acest context, Emiratele Arabe Unite reprezintă unul din cei mai importanți parteneri din zonă, ca potențial de investiții. Sprijinim consolidarea relațiilor business-to-business între companiile din cele două țări”, a declarat Ștefan-Radu Oprea, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta s-a aflat în vizită în Emiratele Arabe Unite în perioada 1-2 aprilie. Din delegația oficială au mai făcut parte consilierul de stat în Guvernul României, Darius Vâlcov, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Monica Gheorghiță și Ionel Minea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Oficialul din Emirate s-a arătat interesat de identificarea unor proiecte viabile în domenii de interes comun precum infrastructură, energie și agricultură. În cadrul întâlnirii, s-au stabilit grupuri de lucru și un calendar de întâlniri, astfel încât, lunile următoare să înceapă lansarea unor proiecte.

Relansarea relației bilaterale se datorează vizitei oficiale de la sfârșitul anului 2018 a prim-ministrului Viorica Dăncilă.

”Dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu statele Consiliului de Cooperare al Golfului este un obiectiv explicit al Guvernului. În acest context, Emiratele Arabe Unite reprezintă unul din cei mai importanți parteneri din zonă, ca potențial de investiții. Sprijinim consolidarea relațiilor business-to-business între companiile din cele două țări”, a declarat Ștefan-Radu Oprea, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta s-a aflat în vizită în Emiratele Arabe Unite în perioada 1-2 aprilie. Din delegația oficială au mai făcut parte consilierul de stat în Guvernul României, Darius Vâlcov, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Monica Gheorghiță și Ionel Minea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Anul trecut, valoarea totală a comerțului bilateral a fost de 356,2 milioane de dolari, dintre care, 283.9 milioane de dolari exporturi ale României, iar 72,3 milioane USR importuri din EAU.

Categoriile principale exportate de România sunt: produse minerale, lemn și produse de lemn, echipamente electrice, metale comune și instrumente optice.

https://www.capital.ro/una-dintre-cele-mai-bogate-tari-ale-lumii-se-uita-la-romania-investitii-colosale-in-tara-noastra.html

Cum a evoluat economia județului Constanța la început de an? O imagine destul de clară ne putem face pe baza datelor făcute publice de Direcția Județeană de Statistică, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Administrația Porturilor Maritime și Administrația Canalelor Navigabile.

Iată, numărul angajaților din unitățile economice și instituțiile județului Constanța este în creștere. La sfârșitul lunii ianuarie 2019, județul nostru avea 186,5 mii de salariați, cu 1.713 mai mulți decât în decembrie 2018 și cu 5.462 în plus față de luna ianuarie 2018.

Această evoluție deosebit de îmbucurătoare se datorează creșterii numărului de agenți economici activi cu 0,75% față de luna decembrie 2018, și cu 5,61% față de ianuarie 2018. Trebuie precizat că, în ianuarie 2019, din județul Constanța erau înregistrate 48.694 de unități economice active (persoane fizice și persoane juridice).

În luna respectivă, salariații din județul nostru au câștigat, în medie, 4.191 lei brut și 2.546 lei net. Față de aceeași lună din 2018, câștigul mediu net a crescut cu 18,1%. Luând în calcul rata inflației din ultimele 12 luni, creșterea în termeni reali a fost de 14,3%.

În ciuda crizei de forță de muncă cu care se confruntă economia județului, numărul șomerilor continuă să fie destul de mare. La sfârșitul lunii ianuarie 2019, în județul Constanța erau înregistrați 8.121 șomeri, cu 120 mai mulți decât în decembrie 2018, dar cu 1.000 mai puțini decât în ianuarie 2018. Din totalul șomerilor, 61,1% erau femei. Primeau indemnizație de șomaj 3.872 de persoane, iar 4.249 persoane erau șomeri neindemnizați. Rata șomajului în luna ianuarie 2019 a fost de 2,8%, față de 3,1% în ianuarie 2018. Merită subliniat faptul că rata șomajului în județul Constanța este mai scăzută decât media pe țară, de 3,3%.

La sfârșitul anului 2018, județul nostru avea 148.315 pensionari de asigurări sociale de stat (fără agricultori), cu o pensie medie de 1.231 lei pe lună. La 1,26 salariați revenea un pensionar.

Turismul, pe val, industria în regres

Dar să vedem cum au evoluat, în luna ianuarie, principalele sectoare de activitate din județ. Mai întâi, să facem un popas în industria turismului. Statistica oficială ne spune că numărul turiștilor sosiți în județul nostru a fost de 17,1 mii de persoane, față de 14,9 mii de persoane în ianuarie 2018, înregistrându-se o creștere de 14,2%. Iar numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică a crescut la 35,9 mii față de 33,1 mii înregistrate în ianuarie 2018.

Numărul turiștilor străini a fost de 3.074 persoane, cu 72,1% mai mulți decât în aceeași perioadă din 2018. Ponderea lor în totalul turiștilor a urcat la 18,0%. Peste 57% dintre turiștii străini erau din Statele Unite ale Americii.

Dacă turismul a fost pe val, în schimb industria a avut un sensibil regres. Producția a scăzut, în ianuarie 2019, cu 6,8% față de cea din ianuarie 2018, iar cifra de afaceri din industrie s-a diminuat cu 1,1%.

Pe de altă parte, transportul naval de mărfuri a făcut un salt semnificativ. Portul Constanța a derulat 4.144.887 tone în ianuarie 2019, în creștere cu 3,15% față de luna de referință din 2018. Pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate 1,113 milioane de tone de mărfuri, cu 23,12% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018.
Datele privind comerțul exterior se referă la primele 11 luni ale anului 2018. Agenții economici din județul Constanța au exportat, în perioada de referință, mărfuri în valoare de 1.790,5 milioane euro și au importat mărfuri în valoare de 3.004,3 milioane euro. În structură, predomină hidrocarburile, atât la export cu 49,5%, cât și la import cu 78,3%. La export, ponderi importante mai dețin cereale (16,6%), iar la import, mașinile, aparatele și, echipamentele (5,2%). Față de primele unsprezece luni ale anului 2017, exportul a scăzut cu 2,0%, în timp ce importul a crescut cu 24,2%.

În anul 2018, în județul Constanța au fost finalizate 4.602 locuințe, cu 1.145 locuințe mai multe decât în anul 2017.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-industria-turismului-si-transportul-naval-si-8211-activitatile-cele-mai-dinamice-din-judetul-constanta-in-2019-372396?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, indicatorii tehnico-economici pentru dublarea liniei ferate de aeroport, între Mogoşoaia şi Baloteşti, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

“A fost aprobată o hotărâre privind dublarea liniei de cale ferată între Mogoşoaia şi Baloteşti, practic au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiţii. Valoarea totală a investiţiei este de 82 de milioane de lei, finanţarea se va face de la bugetul de stat, iar măsurile de îmbunătăţire a liniei de 7,9 km sunt următoarele: se construieşte punctul de oprire Otopeni, se interconectează aeroportul cu reţeaua de cale ferată Gara de Nord, se asigură conexiunea cu transportul urban – metrou, tramvai – va avea loc o creştere a capacităţii de trenuri de la 40 la 171 de perechi pe zi, cu o viteză maximă de circulaţie de 100 km/h şi se reduce impactul negativ asupra mediului”, a precizat Nelu Barbu.

Dublarea liniei ferate de aeroport și autostrada Pitești – Sibiu

De asemenea, în şedinţa de Guvern au fost aprobaţi noii indicatori tehnico-economici necesari construirii secţiunii 1A a autostrăzii Sibiu – Piteşti.

“Este vorba despre o secţiune în lungime de 14,15 km. Va fi construită între localităţile Boiţa şi Sibiu atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene. Valoarea totală a investiţiei pentru acest tronson este de 1,13 miliarde de lei din care pentru construcţii şi montaj aproximativ 896 de milioane de lei. Ofertantul câştigător a fost recent desemnat, astfel încât contractul va putea fi semnat în cel mai scurt timp, cel mai probabil săptămâna următoare”, a afirmat Barbu.

Guvernul a aprobat indicatorii pentru dublarea liniei ferate de aeroport

Gazele românești offshore au fost deja „citate” la tribunal, fără ca măcar o moleculă din ele să fi părăsit fundul Mării Negre. Litigiul demarat în noiembrie anul trecut de Fondul Proprietatea, prin care FP a cerut în instanță anularea mai multor hotărâri AGA ale furnizorului și distibuitorului de gaze naturale Engie România SA, controlat de gigantul francez omonim, litigiu despre care Profit.ro a scris în premieră aici, vizează modul în care Engie a contractat gazele ce urmează să fie extrase din perimetrele offshore din Marea Neagră concesionate de producătorul american Black Sea Oil&Gas. „În 2018 am inițiat acțiune în justiție împotriva deciziei acționarilor referitoare la contractele pe termen lung semnate de companie cu terți privind gazul din Marea Neagră”, se arată într-un document recent al FP. Acțiunea în instanță a Fondului împotriva Engie România SA a fost înregistrată la tribunal în noiembrie 2018. În aceeași lună, Black Sea Oil&Gas a anunțat semnarea unui acord de vânzare a gazelor din perimetrele sale cu Engie, acord semnat însă prin intermediul unei alte filiale din România a grupului francez, Engie Energy Management SRL, nu prin Engie România SA, compania la care Fondul Proprietatea deține 12% din acțiuni, iar statul român prin Ministerul Energiei – 37%.

Engie Energy Management SRL este o firmă înregistrată în România în vara lui 2017 și care deține licență de furnizare de gaze emisă de ANRE, însă este controlată exclusiv de entități din Franța ale Engie, respectiv GDF International și Sopranor. Acordul semnat cu Black Sea Oil&Gas prevede achiziționarea de gaze naturale din zăcămintele Ana și Doina pe o perioadă de minim 10 ani, volumul contractual estimat fiind de jumătate de miliard de metri cubi pe an. Dacă luăm ca reper prețul mediu ponderat al gazelor rezultat din tranzacțiile angro de pe piețele centralizate din România din 2018, cu livrare până la finalul lui 2019, de 92 lei/MWh, se poate estima grosier valoarea celor 500 milioane mc pe an (5,275 milioane MWh) care fac obiectul acordului semnat de Engie cu Black Sea Oil&Gas la peste 485 milioane lei, respectiv la mai mult de 4,85 miliarde lei pe întreaga perioadă a acordului de cumpărare, de 10 ani. Anterior, în septembrie 2018, AGA Engie România SA aprobase încheierea mai multor contracte intragrup de către Engie România, respectiv încheierea unui contract-cadru master de tip EFET cu Engie Energy Management Romania SRL și, în baza acestuia, a unor contracte bilaterale subsecvente de vânzare-cumpărare de gaze naturale, încheierea unui contract-cadru de servicii cu Engie Energy Management Romania SRL prin care Engie România asigură prestarea de servicii de market access (vânzare/cumpărare gaze naturale pe bază de mandat), încheierea unui contract-cadru de servicii cu Engie Energy Management Romania SRL prin care Engie România asigură prestarea serviciilor de transport/echilibrare/nominalizare gaze naturale și a unui contract-cadru de prestări servicii suport cu aceeași Engie Energy Management Romania SRL.

Potrivit documentelor Engie România, încheierea tuturor acestor contracte a fost aprobată în AGA în absența Fondului Proprietatea, fiind prezenți la ședință doar acționarul majoritar Romania Gas Holding BV, controlat de grupul Engie, și Ministerul Energiei. FP a cerut la tribunal anularea hotărârilor AGA de aprobare a contractelor menționate. Mai mult, luna trecută, Fondul a obținut o decizie a instanței prin care i se aprobă întocmirea unui raport de expertiză contabilă prin care să se verifice unele operațiuni din gestiunea Engie România SA, în baza Legii societăților din 1990, care prevede că „Unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport, care să le fie înmânat și, totodată, predat oficial consiliului de administrație, respectiv directoratului și consiliului de supraveghere, precum și cenzorilor sau auditorilor interni ai societății, după caz, spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare”. „În temeiul art. 136 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, admite cererea formulată de petenta Fondul Proprietatea S.A. Încuviințează efectuarea unui raport de expertiză contabilă care să aibă ca obiectiv verificarea operațiunilor din gestiunea societății Engie România S.A. indicate la punctele 1 și 2 cu subpunctele i-xii din petitul cererii, aflate la filele 5-6 din dosar vol.I, de către un număr de trei experți desemnați prin tragere la sorți (…)”, a decis instanța. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Continuarea la:
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/fondul-proprietatea-a-atacat-la-tribunal-modul-in-care-engie-a-contractat-gaze-din-marea-neagra-de-5-miliarde-lei-fp-poate-inspecta-registrele-companiei-18961154