Grupul turc Ekol, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii logistice intermodale din Europa, prezent în România cu două depozite în CTPark Bucharest, cu un spatiu total de 12.000 metri pătrați, și un alt depozit la Timisoara, în VGP Park, de 2.000 metri pătrați, se va extinde în acest an cu o filială în Cluj-Napoca și cu un birou operational în Constanța.

Compania a intrat din această lună și pe piața din Suedia, urmând a se concentra în această regiune pe industrii precum automotive, electronice, hârtie și lemn. Pentru a doua jumătate a anului 2018, Ekol Nordics plănuiește să furnizeze servicii de transport maritim pe distanțe scurte dinspre și către regiunea mediteraneană.  „Ekol a decis să înființeze filială în Țările Nordice pentru a fi mai aproape de clienții din această regiune și a veni în întâmpinarea nevoilor lor. Este important de menționat că unul din block trains operate de Ekol pleacă din Trieste, Italia către Kiel, Germania și este dedicat volumelor pieței nordice. Avem în plan să mărim numărul și frecvența acestui tren în viitorul apropiat. Această conexiune intermodală leagă Țările Nordice de sudul Europei și Turcia”, a declarat Wojciech Brzuska, Manager General Ekol Europa.

Ekol este unul dintre cei mai mari furnizorii de servicii logistice din Europa, cu centre de distribuție de 1.000 000 de metri pătrați suprafață de depozitare în Turcia, Germania, Italia, Grecia, Franța, Ucraina, Bosnia-Herțegovina, România, Ungaria, Spania, Polonia, Cehia, Bulgaria, Iran și Slovenia și Suedia, folosind resurse proprii, precum 6 nave RO-RO, 48 block-trains pe săptămână și 5.500 de vehicule.  Ekol România face parte din Grupul Ekol, înființat în 1990 în Istanbul. Ekol are filiale în 16 țări, iar pe piața din România activează de 6 ani.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/ekol-unul-dintre-cei-mai-importanti-furnizori-de-servicii-logistice-intermodale-din-europa-se-extinde-in-romania-17570625

Şantierul naval din Galaţi va construi un complex de dragaj maritim (marine aggregate dredger – MAD) destinat unei companii din Marea Britanie, se arată într-o informare de presă transmisă de grupul olandez proprietar al şantierului.

Potrivit sursei citate, complexul de dragaj va avea o lungime de 103,5 metri, 7.000 tdw şi o viteză de aproximativ 12 noduri, la încărcare maximă, având o capacitate de transport mai mare cu 20% faţă de actuala navă de dragaj din flota companiei din Marea Britanie.

Nava este proiectată să extragă nisip şi pietriş de la adâncimi de până la 55 de metri, inclusiv în condiţiile solicitante înregistrate în Marea Nordului.

„Proiectul navei de tip MAD este rezultatul unui studiu de piaţă extins, combinat cu o consultare a clienţilor companiei olandeze. Nava aduce un suflu nou, necesar, într-o industrie care se confruntă cu îmbătrânirea flotelor şi cu necesitatea concentrării pe activitatea maritimă”, se mai spune în informarea de presă.

Stația Romândă de Coastă, RADIONAV SA, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, are, de marţi, un nou director general. Este vorba despre Vlad Stănculescu, fost director general al RADIONAV în perioada 2009-2012.

Vlad Stănculescu este inginer, iar anul acesta împlinește 40 de ani. Din punct de vedere politic, Stănculescu are susţinerea ALDE.
Contactat de “Replica” de Constanţa, el a declarat că a fost selectat în baza ordonanței 109/2011 conform cu reglementările managementului privat al companiilor de stat. Totodată, acesta ne-a declarat că, având o bogată experiență profesională în cadrul RADIONAV, va putea îndeplinii mult mai ușor actul de management pentru a realiza în cel mai scurt timp criteriile de performanță specifice cu activitatea principală a companiei, alături de atragerea a noi surse proprii pentru acoperirea deficitului bugetar în care se află compania în momentul de față.

https://www.replicaonline.ro/radionav-are-un-nou-director-general-341550/

Administraţia Canalelor Navigabile (ACN) închiriază microbuze pentru transportul angajaţilor de la firma care a devenit deja una de-a casei, date fiind cntractele primite până acum.
Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA (CN ACN) Constanţa a atribuit pe 29.12.2017 un contract privind închirierea de vehicule de transport persoane cu şofer. Contractul a fost oferit în urma unei cereri de oferte iniţiate pe 11.12.2017, la care s-a depus o singură ofertă, declarată, dealtfel, câştigătoare. Este vorba despre Dorada Transporting SRL, care va primi pentru serviciile sale 498.931, 2 lei, fără TVA, în condiţiile în care valoarea estimată iniţial a achiziţiei era de 509.325, 6 lei.

Câte maşini se închiriază şi pentru câţi kilometri
Potrivit caietului de sarcini semnat de directorul general Daniel Georgescu, pentru transportul personalului ACN sunt necesare două mijloace de transport de minim 40 de locuri, trei maşini cu minim 16 locuri şi două cu minim 13 locuri. Durata contractului este de 12 luni, iar maşinile închiriate vor acoperi trei rute, plus cele ocazionale, cu o distanţă totală de 103.944 kilometri.

https://www.replicaonline.ro/administratia-canalelor-navigabile-inchiriaza-microbuze-iata-pe-cati-bani-si-cati-kilometri-341590/

Anul agricol 2017 se anunţă unul al recordurilor pentru mai multe culturi, astfel că şi exporturile cresc substanţial. Autorităţile străine anunţă însă că România nu va fi competitivă pe pieţele externe, din cauza infrastructurii rutiere.

Vremea favorabilă, subvenţiile generoase, managementul bun al fertilizatorilor şi tratamentele aplicate au generat o creştere a producţiei la hectar atât pentru culturile de vară cât şi cele de toamnă. Conform estimărilor, numai la grâu, porumb şi orz producţia totală va fi cu cel puţin 10% mai mare decât cea a anului trecut, ceea ce ar trebui să genereze, teoretic, exporturi mai mari. Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) avertizează însă că România îşi pierde avantajul unei producţii bune din cauza infrastructurii de transport precare. Mai mult, nici cu capacitatea de stocare nu stăm foarte bine, ceea ce pune presiune pe preţ în perioada de recoltare.

„Stocurile mari vor pune presiune pe capacitatea României de stocare şi pe infrastructura de transport. Traficul de barje agricole pe Dunăre până la portul Constanța a crescut, însă transportul de mărfuri pe uscat rămâne principalul mijloc de livrare a majorității mărfurilor către port. Constanța este portul principal de îmbarcare și a înflorit în ultimii ani. Cu toate acestea, blocajele pe șosea, pe calea ferată și pe căile navigabile persistă. Producția de cereale din România arată un potențial de creștere bun, însă problemele legate de transport și infrastructură amenință competitivitatea agriculturii românești”, se arată într-un raport al USDA.

În perioada iulie 2016-iunie 2017, România a exportat peste 6,7 milioane de tone de grâu, cu 42,% mai mult decât în perioada similară a anului anterior şi peste 2,9 milioane de tone de porumb (în perioada oct 2016-iulie 2017), cu 13,4% peste exporturile din aceeaşi perioadă a anului anterior.

Principala destinaţie pentru grâul românesc este Egiptul, care a înghiţit anul acesta 1,1 milioane de tone, cu 11,8% mai puţin decât anul trecut, dar am câştigat piaţa Vietnamului care a preluat peste 838 de mii tone de grâu autohton, devenind a doua destinaţie pentru noi. Aceasta în condiţiile în care, anul trecut, în Vietnam s-au exportat doar 62,6 mii de tone. Tot anul acesta, România a trimis primele cantităţi de grâu (647.000 de tone) către Maroc şi şi-a redus exportul către Iordania (627,4 mii tone faţă de 771,9 mii tone în anul agricol 2015-2016).

Având în vedere stocurile mari generate în urma recoltei din 2017, USDA estimează că exporturile de grâu din 2017/2018 vor ajunge la 7,1 milioane de tone, ceea ce reprezintă un nou record.
Producţia de grîu a României este estimată poentru 2017 la 9,1 milioane de tone, de pe o suprafaţă culştivată de 2,1 milioane de hectare.

În ceea ce priveşte exporturile de porumb, în primele zece luni ale anului cantităţile au crescut cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut. Aproximativ 60% din acesată cantitate a ajuns în afara comunităţii europene, astfel că Vietnamul a cumpărat 147.000 de tone de porumb românesc, iar Siria 103.000 de tone. Cea mai mare cantitate a ajuns însă în Turcia, de 359,6 mii de tone, cu 77% mai mult decât anul trecut. A urmat Spania, ca ţară de destinaţie, cu 339.500 de tone, Egipt cu 325.850 tone şi Liban cu peste 215.800 de tone.

Producţia de porumb a acestui an este estimată la 11,9 milioane de tone de pe 2,5 milioane de hectare.

Producţia mare de cereale, o problemă pentru România. Nu avem infrastructura necesară pentru a creşte exporturile pe măsură

De peste două decenii, operatorii și Administrația portului Constanța se străduiesc să atragă cât mai multe fluxuri de mărfuri. Au investit sute de milioane de euro în infrastructura portuară, în noi capacități de operare a mărfurilor și în modernizarea celor vechi, au organizat misiuni economice și evenimente în străinătate și au participat la târguri internaționale.

Statul român ar trebui să susțină aceste eforturi, iar unele instituții centrale și locale chiar o fac. Am în vedere Ministerul Transporturilor și Primăria Constanța.

Există, însă, și instituții care acționează sistematic împotriva intereselor portului Constanța și ale economiei naționale, cum este cazul unor structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Potrivit unui comunicat dat publicității pe piața de capital, prin decizia nr. 2/2017, comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Galați, a decis să revoce autorizația de antrepozit fiscal, din data de 22.10.2015, pe care o deținea compania Oil Terminal din portul Constanța.

Istoria respectivei autorizații este lungă. În iunie 2010, sub pretextul combaterii evaziunii, Fiscul a desfiinţat antrepozitele de carburanţi de la Oil Terminal, fapt ce a afectat semnificativ activitatea companiei. În acele vremuri, frâiele ANAF se aflau în pumnul lui Sorin Blejnar. Culmea ironiei, personajul este judecat, astăzi, în dosarul „Motorina”, o afacere care, susţin procurorii, a păgubit statul de TVA şi accize în sumă de 22.000.000 lei.

Conducerea Oil Terminal a dus ani de zile muncă de lămurire cu reprezentanții Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF, pentru a-i ajuta să înţeleagă specificul activităţilor portuare. Mai mult, pentru a nu mai exista niciun fel de obiecţii privind cerinţele tehnice ce trebuie îndeplinite, a achiziţionat debitmetre moderne, de mare precizie, pentru măsurarea intrărilor şi ieşirilor de produse, din rezervoare, investiţia ridicându-se la circa 500.000 euro.

Nu știu ce interese are comisia din cadrul DGFP Galați să suspende autorizația de antrepozit fiscal deținută de Oil Terminal din 1015 până în 2017. Dar este clar că Oil Terminal, portul Constanța și economia românească vor avea de pierdut.

Practic, Oil Terminal este condamnată să nu mai depoziteze produsele petroliere în rezervoare, ci să încarce navele direct din trenuri. Astfel, pentru încărcarea unei nave de 40.000 de tone, coloana de trenuri în așteptare se va întinde din portul Constanța până la Ploiești. În loc ca încărcarea navei să se facă într-o singură zi, va fi necesară cel puțin o săptămână. În port, se vor pierde zile întregi cu manevrarea vagoanelor şi se va produce un adevărat haos. Costurile de operare vor crește și, ca urmare a depăşirii termenelor contractuale, se va ajunge la plata penalităţilor de întârziere.

Evident, proprietarii mărfurilor nu vor accepta o asemenea mizerie și vor evita portul Constanța.

În opinia mea, decizia comisiei din cadrul DGFP Galați este îndreptată împotriva intereselor economiei naționale. Cel mai afectat este statul român, în calitate de proprietar al infrastructurii portuare și acționar majoritar la Oil Terminal.

Din comunicatul dat publicității pe piața de capital, rezultă că Oil Terminal va ataca, în instanță, decizia de revocare a autorizației de antrepozit fiscal.
Cotidianul „Cuget Liber” îi solicită ministrului Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, să analizeze acest caz și să ia măsuri reparatorii, în interesul portului Constanța și al economiei românești.

De-a lungul anilor, compania a câștigat toate procesele împotriva deciziilor abuzive ale structurilor ANAF. Iată două exemple:

Începând din 2003 şi până în 2014, Oil Terminal a dus un adevărat război în justiţie cu fosta Direcţie Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Constanţa, care inventase un prejudiciu şi obliga compania să îi achite 111.054.565 lei cu titlu de dobânzi de întârziere aferente taxelor vamale, TVA şi comisionului vamal. Dacă ar fi plătit imensa sumă, Oil Terminal ar fi intrat în faliment.

Compania a câştigat războiul, dar cheltuielile judiciare şi avocaţii au costat-o peste 500.000 de euro, bani pe care nu s-a mai obosit să-i recupereze de la instituţia vamală.

În 2011, Oil Terminal a mai câștigat un alt proces cu ANAF (dosarul nr. 25976/212/2011) și a solicitat plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 241.661,53 lei. Prin sentinţa civilă nr. 2592/29.11.2017, Tribunalul Constanţa a admis, în parte, cererea Oil Terminal SA Constanţa, obligând structurile ANAF la plata sumei totale de 130.328,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Suntem curioși să aflăm dacă, după ce va achita această sumă, ANAFva recupera banii de la funcționarii vinovați de abuz.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-fiscul-loveste-in-interesele-portului-constanta-si-ale-economiei-nationale-338341

■ Programul „Cadetul român“ va începe în acest an

Pentru shipping-ul internațional, anul 2018 va fi un an mai bun. Cantitățile de mărfuri din piață vor crește, vor intra în exploatare noi capacități de transport,care vor aduce mai multe locuri de muncă.

Pentru marinarii români, Sindicatul Liber al Navigatorilor are o serie de vești bune.

„În acest an, vom negocia, cu armatorii străini, un număr de 37 de contracte colective de muncă, pentru mai mult de 5.200 de navigatori români. Începerea discuțiilor este condiționată de finalizarea negocierilor dintre Federația Internațională a Transportatorilor (ITF) și asociațiile armatorilor. În așteptarea rezultatelor sunt toate sindicatele naționale afiliate la această organizație.

Până la începerea negocierilor am fost nevoiți să încheiem memorandumuri de prelungire a contractelor existente”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, liderul SLN și șef al Inspectoratului ITF România.

Agenda sindicatului, pentru acest an, este deosebit de încărcată. În 2018, relatează Mihălcioiu, sunt programate o serie de întâlniri, la Bruxelles, în cadrul comisiei de dialog social pentru sectorul maritim. Vor fi dezbătute teme care îi privesc direct pe marinari. Este vorba, în primul rând, de introducerea metodei „single windou” (ghișeul unic) în toate porturile europene. Ea va contribui la reducerea birocrației la bordul navelor, la degrevarea marinarilor de o mare parte din scriptologia pe sunt obligați să o facă în prezent.

Totodată, vor fi redefinite o serie de concepte precum cel de „dumping social” și de „armator european”. „Sindicatele afiliate la ITF doresc ca, indiferent de pavilionul arborat de un armator european pe navele sale, acestea să fie considerate nave europene. Astfel, compania și navele sale ar urma să se supună și reglementărilor europene, nu doar celor de pavilion. Astfel, respectivele companii vor avea responsabilitățile prevăzute în directivele europene, printre care aceea de a angaja echipaje europene, dar se vor bucura și de avantajele oferite de politicile europene”, relatează liderul SLN.

Desigur, va fi un parcurs destul de lung și anevoios până când rezultatele discuțiilor se vor materializa în directive europene. Dar la capătul lui vor fi mai multe locuri de muncă pentru marinarii europeni, inclusiv români, pe navele armatorilor europeni, o mai bună protecție împotriva concurenței forței de muncă ieftine, din Asia și Africa.

De asemenea, pe parcursul anului 2018, sub egida ITF, Federația Europeană a Transportatorilor va derula campania împotriva dumping-ului social pe navele care intră în porturile de pe bătrânul continent. Se dorește ca printr-o serie de acțiuni să se atragă atenția Comisiei Europene și a Parlamentului European asupra amplorii luate de acest fenomen. Exemple de acest fel nu sunt doar în porturile din România și de la Marea Neagră, ci și în alte porturi din Europa. Sunt multe autorități naționale care se mișcă destul de greu, care au o inerție mai mare.

În anul 2018 va fi pus în practică proiectul „Cadetul român”. „Purtăm, în continuare, discuții cu armatorii. Sperăm să îi dăm drumul în primul trimestru. Trebuie precizat din capul locului că nu este rolul sindicatului să asigure locuri de practică pentru cadeți, dar am inițiat acest proiect și vrem să-l demarăm împreună cu Universitatea Maritimă din Constanța, pentru a da un exemplu autorităților române și a le determina să facă, la rândul lor, ceva în această privință. Intenționăm să asigurăm maximum 50 de locuri de practică pe an, cheltuielile urmând să se împartă între sindicat, UMC și armatori. Statul român, respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Învățământului și autoritățile din domeniu ar trebui să fie interesate să facă ceva pentru accesul cadeților români pe piața internațională a muncii”, a afirmat Mihălcioiu.

La Geneva, în luna aprilie, vor avea loc noi negocieri privind modificarea Convenției MLC, la care vor fi prezenți și doi repezentanți ai SLN. Viața impune modificarea legislației maritime în funcție de nevoi, de evoluția shipping-ului internațional, a fenomenelor și problemele care apar continuu.

O altă veste bună este aceea că sindicatul nu va majora cotizațiile.

La sfârșitul anului trecut, sindicatul avea 5.200 de membri cotizanți. Întrucât numărul lor a crescut, iar cheltuielile sindicatului s-au redus la anumite capitole în 2017, s-a decis înghețarea nivelului cotizațiilor pentru anii 2017 și 2018, pentru membrii de sindicat de pe contractele semnate de SLN. În cazul celor ce nu sunt acoperiți de aceste contracte, dar se înscriu în sindicat, cotizația anuală a fost redusă de la 250 de dolari (pentru comandanți) și 150 de dolari (pentru ofițeri) la 100 de dolari, iar pentru nebrevetați, de la 100 de dolari la 70 de dolari.

„Practic, s-a revenit la nivelul cotizațiilor din urmă cu șase ani. În funcție de decizia comitetului executiv, cotizațiile ar putea să se reducă în continuare. Sunt asigurate fondurile de funcționare a sindicatului, pentru susținerea programului «Cadetul român», pentru editarea revistei «Cap compas».

În 2017 am reușit să ne atingem mare parte din obiectivele de pe plan legislativ. Sperăm, ca în anul 2018, autoritățile din România să adopte normele de implementare a Convenției internaționale privind munca și viața pe mare MLC 2006. Nu am reușit să impunem adoptarea unui contract colectiv de muncă pentru marinarii români, dar o serie de condiții din acesta, negociate în cadrul comitetului de dialog social de la nivelul Ministerului Transporturilor, sperăm să fie adoptate în 2018”, a declarat liderul SLN.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-sln-va-negocia-contractele-colective-de-munca-pentru-5-200-de-marinari-romani-338454 utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

România a exportat, în primele nouă luni din 2017, o cantitate de 7,87 milioane de tone de cereale, în scădere cu 5,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în timp ce încasările au înregistrat un recul de 2,5%, până la 1,421 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), scrie AGERPRES.

Comparativ, în primele nouă luni din 2016, au fost exportate în ţările intra şi extracomunitare 8,4 de milioane de tone de cereale, în valoare de 1,458 miliarde de euro.

Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, grâul se află în topul livrărilor pe pieţele externe, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, cu o cantitate 4,8 milioane de tone şi încasări de 833,98 de milioane de euro, fiind urmat de porumb boabe cu 1,695 milioane de tone, în valoare de 384,31 milioane de euro. Din exporturile de orz (1,27 milioane tone) s-au câştigat 187,66 de milioane de euro.

Pe de altă parte, în perioada analizată, România a şi importat cereale, pe care ulterior, în cea mai mare parte, le-a exportat către alte pieţe. Astfel, în primele nouă luni a adus din afară 1,863 milioane de tone de cereale, în valoare de 349,19 milioane de euro, în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2016, atât din punct de vedere cantitativ (2,36 milioane de tone) cât şi valoric (415,5 milioane de euro).

Datele MADR arată că România a exportat în total, în primele nouă luni ale anului trecut, produse agroalimentare de peste 4,4 miliarde de euro şi a importat de peste 5,2 miliarde de euro, deficitul înregistrat majorându-se cu 79%, până la 757,34 milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

https://www.replicaonline.ro/romania-a-exportat-aproape-8-milioane-de-tone-de-cereale-in-primele-noua-luni-din-2017-341272/

Este agitaţie maximă în Şantierul Daewoo Mangalia Heavy Industries. Conform unor surse, statul român ar fi transmis, vineri după-amiaza, un document privind intenţia de a-şi exercita dreptul de preemţiune în cazul pachetului de acţiuni deţinute de coreeni. Cu alte cuvinte, statul român ar dori să le cumpere, şi astfel să devină acţionar majoritar, cu 100%.
Momentan, discuţiile nu se pot derula cu repeziciune şi nu există o decizie finală, întrucât trebuie stabilite toate detaliile – câte acţiuni şi cum se rezolvă problema datoriilor coreenilor.

https://www.replicaonline.ro/alerta-surse-statul-roman-interesat-sa-cumpere-pachetul-de-actiuni-de-la-santierul-daewoo-mangalia-341176/

Compania Black Sea Oil & Gas şi-a propus ca, în 2019, să demareze producţia de gaze la perimetrele XV Midia şi XIII Pelican, situate pe platforma continentală a Mării Negre. În acest sens, Black Sea Oil & Gas SRL a solicitat de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul de dezvoltare gaze naturale în perimetrul Midia (MGD).

Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa anunţă publicul interesat despre depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru „Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia (MGD) – componenţa offshore – construire platformă de producţie gaze naturale pe descoperirea Ana, sistem submarin de producţie gaze naturale pe descoperirea Doina, conductă de transport de gaze naturale Ana – Doina, conductă de transport de gaze naturale Ana – ţărm, anexe şi 5 sonde de producţie gaze naturale, pe platforma continentală a Mării Negre – perimetrul de explorare, dezvoltare, exploatare XV Midia, suprafaţa contractuala B“.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, zilnic, între orele 9.00 şi 13.00, şi la adresa titularului, Black Sea Oil & Gas SRL. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, între orele 9.00 şi 13.00. Black Sea Oil & Gas SRL, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 2007, compania are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 20.000 de lei, integral vărsat, este compus din 12.000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este 10 lei.

Asociaţi în companie sunt Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cu 10% din capitalul social, BSOG Holding Activity SRL, cu 89,9917% din capitalul social, CIEP România SCA, cu sediul în Luxemburg, cu 0,0083% din capitalul social. Persoane împuternicite sunt Serge Guibert, născut pe 11.07.1970, în Antananarivo, Madagascar, şi Mark Douglas Beacom, născut pe 12.01.1960, în Calgary, Canada. Black Sea Oil & Gas SRL desfăşoară activităţi de extracţie a gazelor naturale. Studiu geotehnic pentru o platformă de producţie pe zăcământul Ana  În luna iulie 2016, Black Sea Oil & Gas SRL solicitase de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa acord de mediu pentru proiectul

„Studiu geotehnic pentru amplasare platformă de producţie pe zăcământul Ana“. Proiectul propunea realizarea unor activităţi de cercetare sub forma unui studiu geotehnic în zona de amplasare a viitoarei platforme de producţie din zăcământul Ana, blocul XV Midia. Activităţile de cercetare erau necesare pentru a determina dacă amplasamentul propus este potrivit şi pentru a identifica orice structură geologică sau topografică ce ar putea împiedica operaţiunile necesare pentru instalarea platformei.

Activităţile de cercetare au inclus următoarele: studii pentru a defini geologia substratului marin; probe geotehnice de la mică adâncime şi teste de laborator pentru a evalua natura şi proprietăţile mecanice ale substratului marin. În cadrul proiectului, a fost realizat un studiu geotehnic pentru amplasarea unei platforme de producţie pe zăcământul Ana BSOG, în calitate de concesionar şi operator al perimetrului XV Midia, urmărindu-se punerea în producţie a zăcămintelor de gaze naturale Ana şi Doina. Rezerva de gaz Ana a fost descoperită în 2007 de compania canadiană Sterling Resources şi a fost botezată iniţial Doina Sister. Tot atunci, a fost descoperit şi zăcământul de gaz Doina.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/conducta-de-transport-si-cinci-sonde-de-productie-black-sea-oil-gas-a-solicitat-acord-de-mediu-pentru-proiectul-privind-dezvoltarea-gazelor-naturale-in-perimetrul-648195.html

Firma Boskalis SRL va executa în perimetrele Boskalis 1, Boskalis 2, Boskalis 3, situate pe Platforma Continentală românească a Mării Negre, în zona economică exclusivă a României, lucrări de împrumut şi relocare a nisipului, în vederea utilizării acestuia la reabilitarea plajelor, obiectiv cuprins în programul naţional „Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, Axa Prioritară 5 – Reducerea eroziunii costiere, Faza II (2014 – 2020)“.

În acest sens, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanta anunţă publicul interesat asupra depunerii raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Perimetrele de împrumut pentru relocarea depozitelor sedimentare de nisip Boskalis 1, 2, 3“. Se propune ca acestea să fie amplasate în apele teritoriale ale Mării Negre.

APM Constanţa poate emite sau respinge acordul de mediu. Raportul poate fi consultat la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta, din strada Unirii nr. 23, şi la sediul titularului, Boskalis SRL. Dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului va avea loc pe data de 26 ianuarie, ora 16.00, pe strada Despot Vodă nr. 2 Bis. De asemenea, publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii privind documentele menţionate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, APM Constanţa, până la data de 26.01.2018.

Reamintim că proiectul „Perimetrele de împrumut pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip), Boskalis 1, 2 şi 3, situate în apele teritoriale ale Mării Negre – Faza II“ a fost depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa de către Boskalis SRL în vara anului 2017. Boskalis SRL, în datele Registrului Comerţului  Înfiinţată în anul 2016, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 5.000 de lei, integral vărsat, este compus din 500 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Boskalis SRL este controlată de
Boskalis International B.V., cu sediul în Olanda, Papendrecht, şi Boskalis Westminster International B.V., cu sediul în Olanda, Papendrecht, ambii asociaţi cu 50% din capitalul social.

Administratorii companiei sunt Willem Frederik Termijn, născut pe 12.09.1963, în Schiedam, Olanda, şi Mattijs Siebinga, născut pe 10.11.1964, în Opsterland, Olanda. Boskalis SRL se ocupă de construcţii hidrotehnice. Compania dispune de o flotă de aproximativ 900 de nave şi echipamente auxiliare capabile să îndeplinească misiuni diverse, nave şi echipamente cu standarde înalte de dotare şi funcţionare, fiind certificată ISM – Internaţional Safety Management Code. Iată în ce constă proiectul!  Lucrările constau în preluarea materialului sedimentar constituit din nisip curat sau nisip cu resturi de cochilii, prin ridicarea acestuia în suspensie printr-un sistem de conducte conectat la o pompă centrifugă. Dragarea se va efectua cu o dragă de tip aspiraţie-refulare (TSHD – Trailer Suction Hopper Dredger). Operaţiunea se face în mers, la o viteză redusă, de 1,5 la 2,5 noduri (2,7-4,6 km/h), în funcţie de caracteristicile materialului dragat. După încărcare, nava părăseşte perimetrul de exploatare şi se deplasează spre zona de reabilitare a plajelor, unde va fi descărcată.

Accesul la perimetrele de împrumut se efectuează pe mare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare ce reglementează navigaţia pe Marea Neagră. În activitatea minieră propriu-zisă de împrumut al nisipului din perimetrele propuse nu rezultă deşeuri tehnologice. Nisipul fin sau straturile preponderent compuse din cochilii nu vor fi dragate, ci acestea rămân in situ. Proiectul este necesar pentru asigurarea materialului sedimentar (nisip) în vederea reabilitării plajelor, obiectiv prevăzut în cadrul programului de importanţă naţională „Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, Axa Prioritară 5 – Reducerea eroziunii costiere, Faza II (2014 – 2020)“, program aflat în derulare.

Perimetrele se situează pe Platforma Continentală a Mării Negre, care reprezintă prelungirea sub apele mării a unităţilor geologice limitrofe, respectiv: unităţile dobrogene, balcanidele, pontidele, unităţile Caucazului Mare, structurile din Crimeea şi Platforma est-europeană. Aceasta formează o zonă de şelf cu adâncime relativ mică şi cu lăţime variabilă, care urmăreşte tot ţărmul Mării Negre şi delimitează o zonă mediană mult mai adâncă.

Din punct de vedere geostructural, Platforma Continentală românească reprezintă prelungirea unităţilor geostructurale dobrogene, respectiv a Platformei sud-dobrogene, a Masivului Central-Dobrogean şi a Structogenului nord-dobrogean, inclusiv a compartimentului nordic acoperit de formaţiunile Deltei Dunării. Din perimetrele propuse Boskalis 1, 2 şi 3, se preconizează a se extrage până la maximum 5,00 m adâncime (grosimea stratului de extracţie), un total de aproximativ 17.500.000 mc, respectiv perimetrul Boskalis 1 (nord), aproximativ 6.500.000 mc; perimetrul „Boskalis 2“ (sud), aproximativ 7.300.000 mc; perimetrul „Boskalis 3“ (sud), aproximativ 3.700.000 mc. Întrucât perimetrele de împrumut se află pe Platforma Continentală a Mării Negre, toate lucrările de teren se vor desfăşura de pe navă, nefiind necesară o organizare de şantier propriu-zisă. Nisipul, preluat cu o dragă  Preluarea nisipului, transportul acestuia şi depunerea în zonele de reabilitare se realizează cu o dragă de tip aspiraţie-refulare (Trailing Suction Hopper Dredger – TSHD). Materialul dislocat, constituit din nisip curat sau din amestec de nisip şi cochilii de moluşte, potrivit pentru relocare, este ridicat în suspensie printr-un sistem de conducte conectat la o pompă centrifugă. Se poate utiliza numai aspiraţia efectivă, în cazul în care materialul este destul de fluid, sau se va face fluidizarea acestuia prin utilizarea unor jeturi de apă. Draga este dotată cu un sistem de navigaţie DGPS, pentru poziţionarea corectă a navei. Perimetrul de preluare va fi afişat pe puntea de comandă, astfel încât dragarea să se situeze strict în zona aprobată prin permisul temporar de exploatare. Deoarece draga nu este staţionară, aceasta va trebui să navigheze în timpul operaţiunilor de dragare. Dragarea se va face în mers, la o viteză redusă, de 1 la 3 noduri, în funcţie de caracteristicile materialului dragat.

După încărcare, nava părăseşte perimetrul şi se deplasează spre zona de reabilitare a plajelor, unde va fi descărcată. Materialul dragat, constituit din nisip curat sau nisip în amestec cu cochilii, nu va suferi un proces de prelucrare; acesta se va monitoriza continuu, astfel încât să corespundă cerinţelor proiectului, atât din punctul de vedere al compoziţiei granulometrice, cât şi al conţinutului de carbonat de calciu. În cazul în care se observa un procentaj mare de parte fină sau de cochilii, se va continua dragarea într-o zonă cu nisip grosier şi/sau nisip cu conţinut scăzut de cochilii, astfel încât tot materialul dragat va fi folosit la înnisiparea plajelor. Perimetrele de împrumut pentru relocarea depozitelor sedimentare   Lucrările de relocare a depozitelor sedimentare de nisip se vor efectua prin dragarea nisipului din zonele de împrumut şi depunerea materialului dragat în zonele afectate de eroziunea costieră. Dragarea este o activitate de excavare, efectuată sub apă, în scopul colectării de sedimente de pe fundul mării şi relocării acestora pe alt amplasament. Elementul tehnologic principal aferent acestui tip de operaţiune îl constituie draga autorefulantă cu buncăr (TSHD – Trailing Suction Hopper Dredger). Acest tip de navă este proiectat pentru navigarea în ape adânci, având capacitatea de încărcare a materialului excavat în cala proprie (buncăr), cu ajutorul unor pompe centrifuge şi al conductelor de aspiraţie. Draga autorefulantă cu buncăr se deosebeşte de dragele clasice, staţionare, prin faptul că se deplasează în timpul operaţiunilor de dragare. Fiecare ciclu de operaţiuni consecutive îndeplinite de această navă se numeşte voiaj, ordinea activităţilor din cursul fiecărui voiaj fiind: navigare cu magazia goală; încărcare (dragare); navigare cu magazia plină; descărcare. Aceste activităţi se pot desfăşura în flux continuu, 24 ore pe zi, şapte zile pe săptămână.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/dezbatere-publica-pentru-proiectul-de-relocare-a-depozitelor-de-nisip-din-marea-neagra-initiat-de-olandezii-de-la-boskalis-cand-va-avea-loc-si-unde-648193.html

Grupul norvegian Vard a câștigat un contract pentru construția unui feribot pentru mașini și pasageri pentru operatorul norvegian Boreal. Acesta va fi primul feribot 100% electric construit în România, pe șantierul Vard de la Brăila.

Șantierul Vard de la Brăila va începe construcția unui feribot complet electric pentru un transportator din Norvegia, a anunțat compania.

Noul feribot de mașini și pasageri va fi complet electric și este special conceput pentru operațiuni în fiordurile norvegiene. Feribotul, conceput de Multi Maritime, va avea o lungime de 74 de metri și o capacitate totală de până la 60 de mașini și 199 pasageri și echipaj.

„Așteptăm cu nerăbdare să construim feribotul electric, în care să putem folosi expertiza noastră însemnată în tehnologia bateriilor pentru nave eficiente și ecologice”, spune Roy Reite, CEO Vard.

Corpul navei va fi construit la șantierul Vard de la Brăila, iar livrarea feribotului este programată de la șantierul Vard Brevik în Norvegia în cel de-al treilea trimestru din 2019. Feribotul va începe operațiunile în Norvegia din ianuarie 2020 și va circula pe curta Kvanndal-Utne, de pe coasta de vest a Norvegiei, acolo unde Boreal a primit un contract pe nouă ani de la Guvernul norvegian.
Boreal este un important furnizor de transport public în Norvegia. Compania operează autobuze, autocare, tramvaie, feriboturi de pasageri de mare viteză și feriboturi de mașini. Filialele sale Boreal Buss AS, Boreal Sjø AS și Boreal Bane AS, exploatează servicii de transport public prin contracte de achiziții publice cu clienții. Boreal are aproximativ 2.000 de angajați și are sediul în Stavanger, Norvegia.

Norvegienii de la Vard au nouă facilități de producție, cinci în Norvegia, două în România, la Brăila și Tulcea, și câte una în Brazilia și Vietnam. Compania este unul dintre principalii constructori la nivel mondial de nave specializate și are circa 9.000 de angajați.

Vard Brăila avea la sfârșitul lui 2016 aproape 1.400 de angajați și o cifră de afaceri de 171 milioane de lei și o pierdere de 17 milioane de lei.

Cea mai mare comandă din ultimii 15 ani pentru șantierul din Brăila a fost anunțată în toamna lui 2016, atunci când compania a anunțat o comandă: opt nave dintr-un total de 18 pe care Vard urmează să le livreze. Cele opt nave sunt concepute pentru transportul de module preasamblate şi turbine de gaz pentru câmpurile petroliere din Kazakhstan și vor fi operate de firma Topaz Energy and Marine şi de partenerii acesteia, companiile Kazmortransflot, Blue Water Shipping şi Tengizcherroil.

La Brăila se fac feriboturi 100% electrice care vor merge prin fiordurile din Norvegia