C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, cu sediul în municipiul Constanța, Incinta Port Constanta, Gara Maritimă, județul Constanța, anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul: Extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8 spre zona de nord a portului Constanța, amplasat în municipiul Constanța și comuna Agigea, sat Agigea – intravilan și extravilan, județul Constanța.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului Constanța din municipiul Constanța, str. Unirii nr. 23 și la sediul C.N. A.P.M. S.A. în municipiul Constanța, Incinta Port Constanța, Gara Maritimă, județul Constanța, în zilele de luni – vineri, între orele 8-16.

Amintim că Agenția pentru Protecția Mediului Constanța anunţa, la început de august, publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru un proeict depus la instituție de către Compania Națională Adminsitrația Porturilor Maritime Constanța.

Este vorba de proiectul „Drum Poarta 7-Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt și organizare de șantier”, propus a fi amplasat în municipiul Constanța, Incinta Port Constanța-drum P7-P8, județul Constanța.

Informaţiile privind proiectul propus/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mun. Constanta, str. Unirii nr. 23 şi la C.N. Administrația Porturilor Maritime. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta.

Nu este prima oară când APM Constanța solicită aviz de mediu pentru efectuarea de lucrări pe drumul menționat mai sus.

În 2018, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa solicita de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa aviz de mediu pentru realizarea proiectului „Reabilitare drum Poarta 7 – Poarta 9, îmbrăcăminte cu asfalt şi organizare de şantier“.

Amplasamentul drumului ce urma a fi realizat se afla în incinta Portului Constanţa. Lucrările s-au realizat pe drumul de acces al vehiculelor dintre Poarta 7 şi Poarta 9, zonă în care terenul este în administrarea CN APM SA Constanţa, şi au constat în modernizarea acestuia prin realizarea unui sistem rutier nerigid, prin intervenţia asupra stratului de bază şi racordarea cu celelalte drumuri cu care se intersectează. Modernizarea drumului de acces al vehiculelor între Poarta 7 şi Poarta 9, drum industrial de incintă de interes naţional din cadrul Portului Constanţa, venea în întâmpinarea necesităţii autorităţii contractante de a avea trasee civilizate pe care se poate desfăşura traficul auto.

Înainte de intervenția din 2018, drumul în cauză era realizat din piatră spartă, are o lungime de 3.448,00 m şi era amplasat în incinta Portului Constanţa, făcând legătura între Poarta 7 şi Poarta 9. Acesta eraîmpărţit pe 3 tronsoane:
– tronson I – cu lăţimea de 4.00 m între Km 0+000 ÷ 0+860 (Poarta 7 – Bretea Poarta 8);
– tronson II – cu lăţimea de 7.00 m între Km 0+860 ÷ 2+000 (Bretea Poarta 8 – Trecere la nivel CF);
– tronson III – cu lăţimea de 7.00 m între Km 2+000 ÷ 3+448 (Trecere la nivel CF – Poarta 9);

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/drumul-dintre-poarta-7-si-poarta-9-va-avea-patru-benzi-ce-alte-modificari-are-in-plan-c-n-administratia-porturilor-maritime-s-a-constanta-727649.html

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere în următoarele trei zile, până la valoarea de 3.400 m3/s, staţionar o zi, apoi în creştere spre sfârşitul săptămânii viitoare, până la valoarea de 3.600 m3/s, situându-se sub mediile multianuale ale lunilor august (4.300 m3/s) şi septembrie (3.800 m3/s), conform prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, scrie Agerpres.

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în general în scădere, exceptând ultimele trei zile ale săptămânii, când pe sectorul Gruia – Calafat vor fi în creştere.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a săptămânii viitoare debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare pe majoritatea râurilor, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari, unde vor fi în uşoară scădere, precum şi râurile mici din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în uşoară creştere datorită precipitaţiilor cu caracter de aversă prognozate.

În partea a doua a săptămânii sunt posibile creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din jumătatea de vest a ţării, ca urmare a precipitaţiilor prognozate.

Sunt posibile şi scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte, din vest, nordul şi centrul ţării, datorită precipitaţiilor sub formă de aversă, cu caracter torenţial, mai importante cantitativ, prognozate, potrivit INHGA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/inhga-debitul-dunarii-sub-mediile-multianuale-saptamana-urmatoare-727747.html

Răsturnare de situație privind atribuirea contractului privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Portului Constanța. În urma analizării contestației depusă de firma declarată necâștigătoare, rolurile s-au inversat, astfel încât societatea care a pierdut, inițial, această licitație, în cele din urmă a pus mâna pe un contract de 5 milioane de lei.

Așa cum am mai precizat și anterior, pe același subiect, la finele anului trecut, mai exact pe data de 13 decembrie 2019, prin anunțul de participare, simplificat, publicat pe e-licitatie.ro, CN APMC a inițiat procedura de achiziție având ca obiect atribuirea contractului de servicii pentru „Elaborare P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia și actualizare P.U.Z. Portul Constanța – Zona Constanța – Lotul 1”. Termenul limită de depunere a ofertelor în SEAP a fost 27.01.2020. Mai departe, analiza ofertelor s-a desfășurat în intervalul 28 ianuarie – 14 mai 2020, când a fost întocmit și raportul procedurii de achiziție.

Au fost depuse mai multe oferte, iar câștigătoare a fost desemnată asocierea Project Resolv Consulting SRL – Row Studio SRL.

La aceeași licitație a mai participat, pe lângă alte firme, și SC Synergetics Corporation SRL, bine-cunoscută pentru lucrări similare, în mai multe colțuri ale țării. În acest moment, societatea are în derulare încă două proiecte în județiul Constanța, și anume: actualizare Plan Urbanistic General Mihail Kogalniceanu și actualizare Plan Urbanistic General Eforie.

Așa cum precizam, Synergetics Corporation a fost declarată, inițial, necâștigătoare, motiv pentru care a solicitat Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) anularea proceselor verbale de evaluare a ofertelor, precum și anularea întregului raport de procedură.

Pe data de 25 iunie, Consiliul a admis contestația, totodată a dispus reevaluarea ofertei contestatorului, prin recalcularea punctajului primit inițial. Astfel încât cele două societăți și-au schimbat rolurile între ele. Următorul pas a fost contestația formulată de Project Resolv Consulting, cea care a câștigat inițial, dar a fost declarată necâștigătoare în urma reanalizării ofertelor.

Project Resolv Consulting, în Row Studio au formulat plângere, pe data de 13 iulie a.c. împotriva deciziei CNSC, solicitând modificarea acesteia precum și suspendarea procedurii de achiziție.

La Curtea de Apel Constanța – secția ”Contencios administrativ” – plângerea a fost respinsă ca nefondată, decizia fiind definitivă. Altfel spus, Synergetics Corporation a pus mâna pe unul dintre cele mai complexe proiecte din zonă, motiv pentru care și procedura de atribuire a fost împărțită în două loturi: ”Elaborare P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia”, a cărui valoare se ridică la circa 885.000 lei, iar cel de-al doilea: ”actualizare P.U.Z. Portul Constanța – Zona Constanța”, fiind evaluat la 4.225.693 de lei.

https://focuspress.ro/rasturnare-de-situatie-la-licitatia-pentru-puz-ul-portului-constanta-ce-firma-a-pus-mana-pe-contract/

Cu o scădere estimată de 32% față de anul trecut și cu 27% raportat la ultimii cinci ani, fermierii români vor avea anul acesta de marketing cea mai semnificativă scădere a randamentului mediu la hectarul cultivat cu grâu, dintre europeni, indică ultima prognoză a Comisiei Europene.

Producția medie de grâu ar urma să ajungă la doar 3,26 tone la hectar, adică cea mai mică din ultimii cinci. Aceasta în condițiile în care media europeană este de 5,4 tone la hectar, cu 3,5% sub media ultimilor cinci ani și cu 7,4% sub cea de anul trecut. În afara României, doar pentru Bulgaria se estimează o scădere de două cifre a randamentelor ( minus 18%), existând și țări precum Estonia care vor produce cu 14% mai mult față de media ultimilor cinci ani. Cel mai rău an de marketing pentru agricultură în istoria recentă, dacă ne referim la toate culturile, a fost 2012-2013 când fermierii români au reușit doar 2,2 tone la hectar. Totodată, în 2015-2016, s-au obținut 3,2 tone la hectar.

Avem cea mai mare scădere din UE și la orz

Situația este similatră și pentru fermierii care au mizat pe orz anul acesta. Cu un randament mediu de numai 3,49 tone la hectar, scăderea va fi de 14% față de media ultimilor cinci ani și de 21% comparativ cu anul anterior, adică cea mai mare scădere dintre statele membre.

Campioni la scădere pe piața grâului european. Fermierii s-au întors la randamentele de acum cinci ani

Comerţul cu bunuri realizat la nivel global este într-o scădere accentuată, în contextul pandemiei de Covid-19, după cum indică Barometrul realizat de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Barometrul publicat recent arată că, în trimestrul al doilea din anul curent, schimburile comerciale globale cu mărfuri au consemnat un declin istoric. Barometrul a ajuns, astfel, la un nivel de 84,5 puncte în trimestrul al doilea din 2020, mai mic cu 18,6 puncte faţă de perioada similară din 2019.

În vremuri fără probleme, acest barometru anticipează cu câteva luni înainte schimbările traiectoriei comerţului, însă volatilitatea generată de pandemie a redus puternic valoarea acestei previziuni.

„Această valoare a barometrului – cea mai scăzută înregistrată vreodată şi la egalitate cu cele din criza financiară din 2008 -2009 – este în mare măsură conformă cu statisticile OMC din iunie, care au estimat o scădere cu 18,5% a comerţului cu mărfuri în trimestrul al doilea al anului 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a precizat OMC, adăugând: „Indicatorii adiţionali arată creşteri parţiale ale comerţului şi producţiei mondiale în trimestrul al treilea, dar soliditatea unei redresări rămâne extrem de incertă: nu poate fi exclusă o traiectorie în formă de L, în loc de V”.

Cifra exactă a scăderii consemnate în trimestrul al doilea va fi clară atunci când vor fi disponibile datele comerciale oficiale din perioada aprilie-iunie, potrivit sursei.

https://www.bursa.ro/coronavirus-comertul-mondial-cu-bunuri-la-minim-record-66954048

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere este contestată de trei săptămâni, a ameninţat să interzică tranzitul exporturilor europene către Rusia în cazul în care UE impune sancţiuni în acest dosar, informează news.ro.

Potrivit sursei citate, şeful statului Belarus a făcut aceste ameniţări în cadrul unei vizite la o lăptărie, vineri, în estul ţării. El a ameninţat de asemenea cu o boicotare a porturilor lituaniene, un stat membru UE.

„Am cerut Guvernului să-mi prezinte o propunere de redirecţionare a tuturor fluxurilor comerciale din porturile lituaniene către alte porturi”, a anunţat el, potrivit agenţiei belaruse oficiale de presă Belta. „Să vedem cum o să se descurce cu asta”.

„Ei s-au îmbogăţit şi au uitat cine este Belarusul. Ei credeau că ne pot speria cu rachete şi tancuri. Ei, bine, să vedem cui îi e frică! Le vom arăta ce înseamnă sancţiuni”, a ameninţat Lukaşenko.

Mărfurile care trnzitează Belarusul, o ţară fără ieşire la mare, reprezintă aproape o trime din traficul feroviar şi portuar al Lituaniei. Această fostă republică sovietică este totodată o importantă rută atât terestră a mărfurilor europene destinate Rusiei, cât şi a aprovizionării cu energie a Europei.

Toate exporturile ruse trec pe teritoriul belarus prin oleoductul Drujba.

Lukaşenko, care se confruntă cu o contestare de o amploare fără precedent, în opinia sa finanţată de puterile occidentale, a ordonat armatei să se pregătească de luptă, potrivit news.ro.

https://www.bursa.ro/lukasenko-ameninta-sa-interzica-tranzitul-exporturilor-europene-catre-rusia-prin-belarus-43474042

Pachetul financiar guvernamental de completare a veniturilor angajaţilor al căror program de muncă a fost redus poate fi accesat de companii care au înregistrat o scădere lunară în acest an a cifrei de afaceri de 10% comparativ cu luna similară a anului 2019, a declarat, vineri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a precizat că Guvernul a decis, în şedinţa de joi seară, adoptarea măsurii de subvenţionare a veniturilor acelor angajaţi cărora angajatorii sunt nevoiţi să le reducă programul de lucru în urma scăderii comenzilor companiei în contextul crizei economice.

„În primul rând am decis asupra sprijinirii angajatorilor ale căror comenzi sunt încă sub nivelul pe care îl aveau înainte de perioada de criză. Sunt situaţii în care toate efectele acestei crize se traduc în scăderea comenzilor pentru domeniile în care activează, motiv pentru care, înţelegând faptul că în condiţii de scădere a comenzilor, şi activitatea este redusă şi ca atare şi încărcarea pe care o au angajaţii este diminuată, Guvernul a decis să reglementeze o măsură de sprijinire a unui ‘timp flexibil de lucru’ acolo unde se justifică. Este vorba despre angajator, care împreună cu angajaţii lor, vor putea decide în perioada următoare, până la sfârşitul acestui an, când se aplică această măsură, condiţiile în care se reduce timpul de lucru pentru angajaţii lor pe fondul scăderii comenzilor, iar pentru a beneficia de sprijinul oferit de Guvern trebuie să parcurgă câteva etape”, a explicat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a afirmat că Guvernul va acoperi trei sferturi din venitul pe care angajatul l-ar fi pierdut în zilele în care rămâne fără program de muncă.

„Practic, pentru a putea beneficia de această măsură, angajatorul, în colaborare cu angajatul, cu informarea sindicatului sau, după caz, a angajatului, doar după informarea acestuia şi în consultare cu el, va putea lua decizia reducerii programului de lucru pentru angajat. Ce înseamnă acest lucru: angajatul va lucra un timp redus de lucru, şi va primi 75% din diferenţa dintre salariul pe care îl avea înaintea perioadei de criză şi salariul care rezultă din reducerea timpului de lucru. Voi da un exemplu: reducerea timpului de lucru, aşa cum am reglementat, se poate face la maxim 50%. Dacă îţi decide reducerea cu 50% a timpului de lucru, înseamnă că salariatul va avea un salariu de 87,5%, muncind doar 50% din timpul efectiv de lucru”, a detaliat Violeta Alexandru.

Aceasta a menţionat că măsura va fi valabilă până la finalul anului 2020, dar nu a precizat care va fi prima lună în care se va aplica.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-companiile-carora-le-a-scazut-cifra-de-afaceri-cu-10-la-suta-pot-primi-subventii-410373

Cei 27 pregătesc sancţiuni pe care să le impună Turciei, în cadrul unui diferend cu Grecia în estul Mării Mediterane, iar aceste măsuri ar putea fi introduse pe agenda viitorului summit UE, prevăzut la 24 septembrie, potrivit diplomaţiei europeană, relatează Reuters.

Aceste sancţiuni, menite să limiteze capacitatea Turciei de a efectua prospectări de hidrocarburi în zone aflate în dispute teritoriale, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a anunţat vineri şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, precizând că UE vizează activităţi pe care le consideră ”ilegale”.

Borrell a făcut acest anunţ la Berlin, unde a prezidat o reuniune informală a miniştrilor de Externe din cele 27 de state membre UE, dedicată susţinerii Atenei, după ce Grecia a încheiat cu Egiptul un acord privind frontierele maritime, cu scopul de a contracara ambiţiile turce în estul Mării Mediterane, pe fondul unor exerciţii militare greceşti şi turceşti în regiune.

UE este pregătită să sancţioneze nave turce, să le interzică accesul în porturi europene sau să le întrerupă aprovizionarea, a anunţat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate.

Economia turcă ar putea, de asemenea, să fie vizată de sancţiuni.

”Am putea alege acţiuni care să ţintească activităţi sectoriale (…) în care economia turcă este conectată cu economia europeană”, a anunţat el într-o conferinţă de presă.

Cu toate acestea, atât Borrell, cât şi ministrul german de Externe Heiko Maas au subliniat că UE vrea mai întâi să dea o şansă dialogului, într-o încercare de a linişti tensiunile dintre Grecia şi Turcia, ambele membre NATO.

Ankara este angajată în discuţii oficiale în vederea unei aderări la UE, iar această procedură este ameninţată şi ar putea fi suspendată ca sanţciune, potrivit unor diplomaţi europeni.

Doi diplomaţi europeni de rang înalt au declatrat pentru Reuters că miniştrii Afacerilor Europene au convenit să le lase ultimul cuvânt şefilor de stat şi de guverne ai Celor 27, care urmează să se reunească timp de două zile la Bruxelles, la sfârşitul lui septembrie.

”Nimic nu se va decide înaintea Consiliului European din septembrie”, a declarat unul dintre ei, precizând că Turcia ar putea să benficieze de un acces lărgit la piaţa europeană şi la cei 450 de milioane de consumatori europeni, dacă îşi încetează operaţiunile de prospectare de hidrocarburi.

Atena şi Ankara îşi dispută suveranitatea unei zone din estul Mării Mediterane bogată în hidrocarburi.

Lansarea unor operaţiuni turce de prospectare seismică în urmă cu două săptămâni, prin desfăşurarea navei Oruç Reis într-o zonă situată între Insula Creta şi Cipru, a exacerbat tensiunile în regiune. Grecia consideră această iniţiativă ilegală şi încălcându-i domeniul submarin.

https://www.news.ro/externe/ue-se-pregateste-sa-sanctioneze-turcia-in-diferendul-teritorial-cu-grecia-din-estul-marii-mediterane-1922401329002020081419464661

Comisia Europeană a adoptat pe 24 august un pachet de propuneri prin care vizează intensificarea schimburilor comerciale dintre UE și țările învecinate din regiunea paneuromediteraneeană (PEM), contribuind astfel la redresarea economică în urma epidemiei de coronavirus.

Propunerile vor duce la modernizarea acordurilor comerciale preferențiale ale UE cu 20 de parteneri comerciali PEM, făcând ca „regulile de origine” relevante din respectivele acorduri să fie mai flexibile și mai favorabile companiilor.

Astfel, se modifică acordurile bilaterale ale UE cu: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Insulele Feroe, Turcia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina, Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Kosovo.

„Trebuie să facem tot ce putem pentru a facilita schimburile comerciale și activitatea economică dintre UE și vecinii săi în zona euromediteraneeană și să promovăm integrarea regională. De asemenea, acest lucru va ajuta țări precum Libanul să se redreseze și să se reconstruiască, susținând totodată întreprinderile europene să aibă acces la piețe noi” a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie

Reguli “de origine” mai ușor de utilizat

„Regulile de origine” sunt necesare în cadrul oricărui acord comercial deoarece stabilesc mărfurile care pot beneficia de un tratament preferențial, originea reprezentând naționalitatea economică a mărfurilor comercializate. Procedurile privind originea garantează că autoritățile vamale pot verifica originea unui produs și permit companiilor să dovedească originea mărfurilor lor. Atunci când toate cerințele necesare sunt îndeplinite, mărfurile cu origine preferențială sunt eligibile pentru a fi importate cu taxe vamale mai mici sau chiar fără taxe vamale, în funcție de tratamentul tarifar preferențial.

Pachetul cuprinde 21 de propuneri de decizii ale Consiliului care vor oferi reguli de origine mai ușor de utilizat în acordurile comerciale ale UE cu majoritatea țărilor sale învecinate. În 2019, comerțul cu aceste țări a reprezentat 677 de miliarde EUR, ceea ce înseamnă aproape jumătate din schimburile comerciale preferențiale ale UE. Aceste dispoziții vor permite produselor să beneficieze mai ușor de preferințe comerciale, în special datorită unor îmbunătățiri precum:
simplificarea regulilor specifice produselor, cum ar fi eliminarea cerințelor cumulative, praguri pentru valoarea adăugată locală mai adaptate la nevoile de producție ale UE și o nouă transformare dublă pentru produsele textile;
majorarea pragurilor de toleranță pentru materialele neoriginare de la 10% la 15%;
introducerea cumulului „integral”, potrivit căruia operațiunile de fabricare necesare pentru dobândirea originii, pentru majoritatea produselor, pot fi împărțite între mai multe țări;
posibilitatea rambursării taxelor vamale (rambursarea taxelor vamale pentru componentele importate) pentru majoritatea produselor pentru a consolida competitivitatea exportatorilor din UE.

Regulile de origine aplicate autonom, precum și normele de aplicare privind originea fac parte din legislația vamală a UE.

Noile reguli prezentare, rezultatul a zece ani de negocieri, se vor aplica în paralel cu cele ale Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale paneuromediteraneene (Convenția PEM), în așteptarea revizuirii convenției, care este în prezent în curs de desfășurare.

https://www.intermodal-logistics.ro/ue-aduce-schimbari-regulilor-de-origine-pentru-intensificarea-schimburilor-comerciale-cu-tarile-pem

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat că Guvernul a alocat fonduri pentru pregătirea de proiecte într-o serie de domenii considerate prioritare, printre care transporturi, agricultură, mobilitate urbană, sănătate şi digitalizare.
Marcel Boloş a afirmat luni, la finalul şedinţei de Guvern, că Executivul are sarcina de a creiona documentele strategice pentru accesarea celor 79,9 de miliarde de euro alocaţi României în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Ministrul Fondurilor Europene a explicat cum este structurat acest buget.

“Bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O prima parte de buget în valoare de 30,4 miliarde euro este alocat Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană. O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde euro, este alocată politicii de coeziune pentru care, aşa cum s-a anunţaţ în spaţiul public, Guvernul Orban a scos în dezbatere publică acordul de parteneriat împreună cu programele operaţionale cu termen de trimitere către Comisia Europeană a acestor documente data de 15 septembrie, pentru ca apoi să putem finaliza negocierile pentru politica de coeziune până la sfârşitul anului în curs. Şi un al treilea buget, de 19,2 miliarde euro, este dedicat politicii agricole pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare”, a precizat Marcel Boloş.

El a spus ce se întâmplă cu bugetul de 30,4 miliarde de euro corespunzător Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

“În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi, aşa cum s-a menţionat, bugetul de 30,4 miliarde euro este corespunzător Mecanismului de recuperare şi rezilienţă din care România are 16,7 miliarde euro împrumuturi şi 13,6 miliarde euro ce urmează a fi alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de recuperare şi rezilienţă şi a doua categorie de mai sus se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene pentru ca să se poată monitoriza aceste proiecte şi să se poate derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

El a declarat că acest plan are două componente, una de investiţii şi alta de reforme.

“Pe componenta de investiţii trebuie respectate patru cerinţe principale, şi anume investiţiile, proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă a tranziţiei verzi, respectiv investiţiilor verzi aşa cum în momentul de faţă există acest trend la nivelul Uniunii Europene, apoi a doua cerinţă este cea legată de digitalizare, o a treia cerinţă este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, prin urmare proiectele de investiţii trebuie să corespundă acestui obiectiv. Al patrulea criteriu este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional”, a mai spus Boloş.

El a precizat că prin proiectul de OUG adoptat a alocat fonduri pentru pregătirea de proiecte într-o serie de domenii considerate prioritate.
“Guvernul Orban, prin proiectul de ordonanţă adoptat, a alocat fonduri pentru pregătirea de proiecte într-o serie de domenii de investiţie considerate prioritare, un prim domeniu pentru care există deja elaborate aceste documentaţii este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, domeniul de transport în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă va cuprinde de la investiţii în autostrăzi până la investiţii în linie de cale ferată, metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului public în comun de călători pe linia de cale ferată”, a afirmat Boloş.

El a declarat că un alt domeniu important de investiţii pentru care guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesari pregătirii documentaţiilor tehnice economice, este cel al schimbărilor climatice, cu intervenţii sau investiţii care se referă la sistemul de irigaţii, eroziunea solului, desecări, drenări de terenuri, inclusiv protecţie antigrindină şi chiar împăduriri.

Un alt domeniu unde au fost alocate fonduri este cel legat de mobilitate urbană.

“Un alt domeniu de investiţii pentru care au fost alocate resurse este cel legat de mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, educaţie, eficienţă energetică, inclusiv pentru campusuri şcolare, pentru învăţământul dual, dar şi colegii centenar, colegiile naţionale care au o anumită tradiţie în procesul educaţional, pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor pentru domeniul de sănătate”, a mai transmis Marcel Boloş.

El a precizat că o altă sumă a fost alocată pentru Sănătate.

“A fost alocată o sumă consistentă, cu preponderenţă pentru domeniul oncologic şi cel al bolilor cardiovasculare. Aici, suma alocată este de 500 de milioane de lei. Şi apoi iarăşi o serie de domenii de investiţii care sunt considerate prioritare pentru România de la cercetare, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţii de urgenţă digitalizare, deci totalul bugetului pentru pregătirea de proiecte este de aproximativ două miliarde de lei, adică 425 de milioane de euro, suma este eligibilă pentru decontare din bugetul alocat în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a mai spus Boloş.

El a precizat că trebuie mers în paralel cu două tipuri de măsuri, pe de o parte pentru prezentarea Planului Naţional de recuperare şi rezilienţă şi negociere a lui cu Comisia Europeană şi pe de altă parte de încheierea contractelor de lucrări până la termenul de 31 decembrie 2022, iar până atunci trebuie să fie încheiat 70% din valoarea grantului alocat.

Boloş a mai spus că primul draft pentru Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă trebuie realizat până în luna octombrie, iar între octombrie şi aprilie începe procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru definivitarea acestui plan.

https://www.news.ro/economic/marcel-bolos-spune-ca-guvernul-a-alocat-fonduri-pentru-pregatirea-de-proiecte-intr-o-serie-de-domenii-printre-care-transporturi-agricultura-mobilitate-urbana-si-sanatate-1922404331472020081319466262

OMV Petrom a finalizat tranzacţia pentru achiziţia participaţiei de 100% în OMV Offshore Bulgaria GmbH de la OMV Exploration & Production GmbH şi intră în licenţa de explorare a perimetrului Han-Asparuh din Bulgaria, potrivit unui comunicat al companiei, remis, luni, AGERPRES.

În urma retragerii Repsol, autoritatea de reglementare din Bulgaria a aprobat alocarea participaţiei de 30% a Repsol către ceilalţi doi parteneri rămaşi.

Astfel, participaţia OMV Petrom în perimetru, prin intermediul OMV Offshore Bulgaria GmbH, este acum de 42,86%, alături de Total (57,14%) în calitate de operator.

„Această achiziţie este un pas important în strategia noastră de a ne extinde operaţiunile Upstream în regiune. OMV Petrom desfăşoară activităţi în Marea Neagră de peste patru decenii ca operator şi a dobândit o experienţă valoroasă în ceea ce priveşte apele de mare adâncime în calitatea sa de non-operator în cadrul licenţei pentru Neptun Deep din România”, a afirmat Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Upstream.

În 2012, guvernul bulgar a atribuit perimetrul de explorare Han-Asparuh consorţiului format din OMV (30%), Total (40%) şi Repsol (30%).

Han-Asparuh este situat în vestul Mării Negre, în Bulgaria, la sud de perimetrul Neptun Deep din România şi se întinde pe o suprafaţă de 13.819 km, cu o adâncime maximă a apei de peste 2.000 m.

Activităţile de explorare au început în 2012 şi au inclus studii geologice şi geofizice, precum şi forajul a trei sonde de explorare.

O campanie extinsă de achiziţie seismică 3D a fost finalizată în mai 2020, pe o suprafaţă de 5.614 km. În prezent, datele seismice sunt procesate şi, în funcţie de rezultate, joint venture-ul va desfăşura activităţi viitoare de explorare.

Explorarea platoului continental românesc din Marea Neagră a fost demarată încă din anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987. În prezent, OMV Petrom are operaţiuni de explorare, dezvoltare şi producţie în apele de mică adâncime (blocul Istria) şi operaţiuni de explorare în parteneriat cu ExxonMobil în apele de mare adâncime (Neptun Deep).

Producţia de ţiţei şi gaze din apele de mică adâncime (blocul Istria) este de circa 25.000 barili de petrol/zi. În 2019, a reprezentat circa 17% din producţia grupului în România.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep în 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW.

Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 802 benzinării, la sfârşitul lunii iunie 2020, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul

Proprietatea deţine 9,998%, iar 18,352% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 30,4 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2019.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/08/31/omv-petrom-a-finalizat-preluarea-omv-offshore-bulgaria-si-intra-in-licenta-de-explorare-a-perimetrului-han-asparuh–564881

Fondul Proprietatea a raportat o pierdere de 848,6 milioane lei în primul semestru din 2020, faţă de un profit de 1,68 miliarde de lei înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit unui raport al companiei transmis luni Bursei de Valori Bucureşti.

„Pierderile nete nerealizate din evaluarea participaţiilor la valoare justă prin profit sau pierdere pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2020 au fost generate de modificările negative ale valorilor juste ale participaţiilor Fondului ca urmare a impactului negativ al pandemiei de COVID-19 asupra activităţii economice şi asupra pieţelor financiare globale. Cele mai importante scăderi ale valorii juste au fost înregistrate de participaţiile în OMV Petrom SA (pierdere netă nerealizată de 696.616.414 lei), în societăţile din grupul E-

Distribuţie (în total o pierdere netă nerealizată de 639.300.000 lei), în CN Aeroporturi Bucureşti SA (pierdere netă nerealizată de 287.100.000 lei) şi în Hidroelectrica SA (pierdere netă nerealizată de 179.000.000 lei)”, se spune în raport.

Potrivit FP, câştigurile nete nerealizate din evaluarea participaţiilor la valoare justă prin profit sau pierdere pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2019 au fost generate în principal de modificarea netă a valorii juste a participaţiei în OMV Petrom SA (câştig net nerealizat de 543.700.615 lei) şi a participaţiei în Hidroelectrica SA (câştig net nerealizat de 259.000.000 lei), ca urmare a îmbunătăţirii performanţei financiare a acestor companii.

„Câştigurile nete realizate din vânzarea participaţiilor la valoare justă prin profit sau pierdere au fost calculate ca diferenţă între sumele obţinute din vânzarea participaţiilor şi valoarea justă a acestora la data ultimelor situaţii financiare anuale. Câştigurile nete realizate din vânzarea participaţiilor la valoare justă prin profit sau pierdere pentru perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2020 a fost generată de vânzarea unei părţi din deţinerea în Nuclearelectrica SA (perioada de şase luni încheiată la 30 iunie 2019: de vânzarea întregii participaţii deţinute în BRD Groupe Societe Generale SA)”, se menţionează în documentul citat.

FP a raportat pentru primul semestru venituri brute din dividende în valoare de 1,15 miliarde de lei, venituri din dobânzi în sumă de 6,4 milioane de lei şi alte venituri nete în valoare de 4,3 milioane de lei. Compania a înregistrat o pierdere netă din diferenţe de curs valutar de 422.309 de lei.

Cheltuielile operaţionale au urcat la 39,1 milioane de lei, faţă de 38,1 milioane de lei în primul semestru din 2019.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/08/31/fondul-proprietatea-a-raportat-o-pierdere-de-848-6-milioane-lei-in-primul-semestru–564520