Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPMC) a semnat două contracte în cadrul proiectului Protect, în valoare totală de aproape 14 milioane de lei, fiind vorba despre modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare şi de cale navigabilă, respectiv de proiectarea, construirea şi livrarea unei nave tanc autopropulsată.

Potrivit unui comunicat al CNAPMC, conducerea instituţiei a semnat două contracte în cadrul proiectului Protect, finanţat din fonduri europene. Astfel, unul dintre acestea se referă la  modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare şi de pe calea navigabilă, acesta fiind adjudecat de SC Utilnavorep SA Constanţa prin procedura de licitaţie publică în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Valoarea contractului este de 4.743.093 Lei (fără TVA), durata de execuţie fiind de 12 luni.

“Obiectivul investiţiei este de a îmbunătăţi accesul maritim în Portul Constanţa prin înnoirea şi modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare şi a şenalului navigabil”, se arată în comunicat. Contractul cuprinde: proiectarea şi execuţia de faruri pe diguri, de stâlpi de semnalizare, furnizarea şi montajul de geamanduri şi panouri solare, montarea, demontarea şi relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervenţiile de urgenţă.

Cel de-al doilea contract a fost semnat cu  SC Navrom Shipyard SRL Galaţi contractul pentru proiectarea, construirea şi livrarea în Portul Constanţa a unei nave tanc autopropulsată. Contractul a fost adjudecat prin licitaţie publică în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, iar valoarea acestuia este de 8.970.000 Lei (fără TVA), durata de execuţie a navei fiind de 18 luni.

“Nava multifuncţională va avea 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performanţe de navigaţie ridicate şi va asigura preluarea reziduurilor petroliere şi a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime româneşti şi în rada acestora. Totodată, nava va asigura preluarea combustibililor de la navele care urcă pe doc sau intră în reparaţii”, a precizat sursa citată.

Nava va arbora pavilionul român şi va fi înmatriculată conform legislaţiei României.

Proiectul “Protect – Infrastructură pentru operaţiuni sigure şi pentru protecţia mediului în Portul Constanţa“ este cofinanţat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF). Bugetul proiectului este de aprozimativ 12,7 milioane de euro, iar perioada de implementare este 1 iulie 2016 – 31 iulie 2019.

https://www.news.ro/economic/doua-contracte-in-valoare-de-aproape-14-milioane-de-lei-incheiate-de-administratia-porturilor-maritime-constanta-1922404912002018011317584234

În cadrul proiectului „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a semnat două contracte.

Unul dintre contractele semnate de CN APM este cu societatea SC NAVROM SHIPYARD SRL Galați contractul pentru proiectarea, construirea și livrarea în Portul Constanța a unei nave tanc autopropulsată. Contractul a fost adjudecat prin licitație publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Valoarea contractului este de 8.970.000 Lei (fără TVA), durata de execuție a navei fiind de 18 luni.

Nava multifuncțională va avea 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performanțe de navigație ridicate și va asigura preluarea reziduurilor petroliere și a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime românești și în rada acestora. Totodată, nava va asigura preluarea combustibililor de la navele care urcă pe doc sau intră în reparații.

Nava va arbora pavilionul român și va fi înmatriculată conform legislației României.

Cel de-al doilea contract semnat de CN APM Constanţa este contractul pentru modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă.

Contractul a fost adjudecat de SC Utilnavorep SA Constanța prin procedura de licitație publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Valoarea contractului este de 4.743.093 Lei (fără TVA), durata de execuție fiind de 12 luni.

Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesul maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil.

Contractul cuprinde: proiectarea și execuția de faruri pe diguri, de stâlpi de semnalizare, furnizarea și montajul de geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență.

Proiectul  „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“ este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF).

Bugetul proiectului este de 12,696,125 EUR (fără TVA), din care: 85% rata de finanțare CEF – 10,791,706 EUR şi 15% contribuție de la bugetul de stat – 1,904,419 EUR

Perioada de implementare a proiectului este 01.07.2016 – 31.07.2019

www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/cn-apm-constanta-a-semnat-doua-contracte-in-cadrul-proiectului-protect-despre-ce-este-vorba-648603.html

A fost semnat contractul pentru proiectarea, construirea și livrarea navei tanc autopropulsată în cadrul proiectului european PROTECT.

În cadrul proiectului „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a semnat cu SC NAVROM SHIPYARD SRL Galați, contractul pentru proiectarea, construirea și livrare a unei nave tanc autopropulsată.

Contractul a fost adjudecat prin licitație publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Valoarea contractului este de 8.970.000 Lei (fără TVA), durata de execuție a navei fiind de 18 luni.

Nava multifuncțională va avea 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performanțe de navigație ridicate și va asigura preluarea reziduurilor petroliere și a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime românești și în rada acestora.

Totodată, nava va asigura preluarea combustibililor de la navele care urcă pe doc sau intră în reparații.

Nava va arbora pavilionul român și va fi înmatriculată conform legislației României.

Proiectul „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“ este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF).

Bugetul proiectului este de 12,696,125 EUR (fără TVA), din care 85% rata de finanțare CEF.

Portul Constanța va avea o navă nouă de depoluare, construită în România

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a semnat, în cadrul proiectului  „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“, contractul pentru modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă.  Contractul a fost adjudecat de SC Utilnavorep SA Constanța prin procedura de licitație publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Valoarea contractului este de 4.743.093 Lei (fără TVA), durata de execuție fiind de 12 luni. Obiectivul investiției este de a îmbunătăți accesul maritim în Portul Constanța prin înnoirea și modernizarea sistemului de semnalizare aferent bazinelor portuare și a șenalului navigabil. Contractul cuprinde: proiectarea și execuția de faruri pe diguri, de stâlpi de semnalizare, furnizarea și montajul de geamanduri și panouri solare, montarea, demontarea și relocarea pe alte coordonate a unor geamanduri, asigurarea de stocuri pentru intervențiile de urgență. Proiectul  „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“ este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF).

Bugetul proiectului este de: 12,696,125 EUR (fără TVA), din care: 85% rata de finanțare CEF: 10,791,706 EUR, 15% contribuție de la bugetul de stat: 1,904,419 EUR. Perioada de implementare a proiectului:  01.07.2016 – 31.07.2019.

Sistemele de semnalizare din bazinele portuare, modernizate! Vedeți cât costă

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (APMC) SA a semnat cu SC NAVROM SHIPYARD SRL Galați contractul pentru proiectarea, construirea și livrarea în Portul Constanța a unei nave tanc autopropulsată.

Contractul a fost adjudecat prin licitație publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice și face parte din proiectul „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“.

Valoarea contractului este de 8.970.000 Lei (fără TVA), durata de execuție a navei fiind de 18 luni.

Nava multifuncțională va avea 500 tone deadweight, o viteză de 11 noduri, performanțe de navigație ridicate și va asigura preluarea reziduurilor petroliere și a apelor uzate de la navele aflate în porturile maritime românești și în rada acestora. Totodată, nava va asigura preluarea combustibililor de la navele care urcă pe doc sau intră în reparații.

Nava va arbora pavilionul român și va fi înmatriculată conform legislației României.

Proiectul „PROTECT – Infrastructură pentru operațiuni sigure și pentru protecția mediului în Portul Constanța“ este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF).

Bugetul proiectului este de: 12,696,125 EUR (fără TVA), din care:

85% rata de finanțare CEF: 10,791,706 EUR

15% contribuție de la bugetul de stat: 1,904,419 EUR

Perioada de implementare a proiectului: 01.07.2016 – 31.07.2019.

http://arhiva.constanta.press/ct100-ro/

Luni, Guvernul turc a dezvăluit ruta noului canal navigabil care ar urma să facă legătura între Marea Neagră şi Marea Marmara paralel cu strâmtoarea Bosfor, transmite AFP.

Acest proiect, anunţat prima dată în 2011, este de departe cel mai complex proiect avut în vedere pentru oraşul Istanbul. Autorităţile susţin că acest canal navigabil va reduce presiunile asupra strâmtorii Bosfor care împarte în două Istanbulul şi este una din cele mai aglomerate linii de navigaţie din lume.

Ministrul turc al Transporturilor, Ahmet Arslan, a precizat că lungimea totală a canalului a fost extinsă cu doi kilometri până la 45 de kilometri. Canalul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu.
‘Coridorul Kucukcekmece-Sazlidere-Durusu a fost ales drept cea mai bună rută pentru canalul Istanbul’, a declarat Ahmet Arslan. Potrivit acestuia, lucările de construcţie ar urma să înceapă în acest an, dar nu a oferit detalii legate de date estimată de finalizare sau costul şi modalitatea de finanţare a proiectului. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.

De asemenea, noul canal ar urma să treacă pe lângă viitorul aeroport internaţional din Istanbul, care, potrivit autorităţilor, ar urma să fie cel mai mare aeroport din lume.
Tranzitat de 160 de nave pe zi

Autorităţile turce susţin că noul canal ar urma să fie tranzitat de 160 de nave pe zi, oferind o alternativă pentru traficul navelor. ‘Obiectivul este reducerea riscurilor care pot apărea de pe urma navelor care trec prin Bosfor transportând materiale periculoase. Un alt obiectiv este să creştem atractivitatea Istanbului ca metropolă globală’, a spus Ahmet Arslan. Istanbulul are cinci puncte de trecere care fac legătură între Europa şi Asia, trei poduri peste Bosfor şi două tuneluri subterane, potrivit Agerpres.

https://www.dcnews.ro/marea-neagra-marea-marmara-turcia-a-dezvaluit-ruta-noului-canal_575062.html?

Premierul Japoniei Shinzo Abe vine marţi la Bucureşti împreună cu o delegaţie de oameni de afaceri. ECONOMICA.NET prezintă cu această ocazie marile proiecte semnate de niponi în România.
Mega-podul de la Brăila şi Metroul de Otopeni, cele mai mari proiecte de la Drumuri şi Metrorex, vor fi realizate cu sprijinul inginerilor niponi. În România, japonezii au mai fost implicaţi în reabilitarea litoralului, modernizarea Portului Constanţa, a căii ferate Bucureşti – Constanţa şi a termocentralei de la Turceni.

Chiar luni, reprezentanţii firmei japoneze de proiectare IHI Infrastructure Systems au fost la sediului Ministerului Transporturilor pentru a semna cel mai mare contract de infrastructură rutieră din România: Podul de la Brăila.

Anul trecut, asocierea ASTALDI S.p.A. – IHI INFRASTRUCTURE SYSTEMS CO. LTD. a fost declarată câştigătoarea contractului pentru proiectarea și execuţia Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, cu o valoare de 1,99 miliarde de lei, fără TVA, ce va fi realizat din fonduri europene.

Tot din fonduri europene ar urma să fie realizat şi Metroul de Otopeni, pentru care Guvernul a obţinut o parte din finanţare încă de acum opt ani chiar de la japonezi.
Pe 10 martie 2010, Guvernul României a contractat de la Agenţia Internaţională de Cooperare Japoneză (JICA) împrumutul ROM-P5 în valoare de 41,87 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 320 milioane de euro) dedicat exclusiv Proiectului Magistralei 6 de metrou.

La finele anului următor, Metrorex a încheiat un contract de 66,6 milioane euro cu asocierea Padeco (Japonia) /Oriental Consultants (Japonia)/Metroul SA România/Seneca Group International/Systra (Franţa) pentru consultanţă la legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Otopeni.

De asemenea, ministrul Transporturilor a declarat luni că Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a decis să aloce suma de aproximativ 300 de milioane de euro pentru completarea aranjamentului financiar la magistrala de Metrou M6 (1 Mai – Otopeni).

Noua linie de metrou va avea o lungime de 14,2 km, 12 staţii şi va costa 1,392 miliarde de euro.

Implicarea japonezilor în aceste mari proiecte de infrastructură poate fi un semn bun, având în vedere finalitatea celorlalte proiecte realizate cu ajutorul niponilor în România. Spre exemplu, specialiştii japonezi au finalizat în 2007 studiul pentru protecţia si reabilitarea litoralului românesc de la Midia la Vama Veche. Chiar dacă s-a întâmplat nouă ani mai târziu, la recomandările niponilor a fost finalizată reabilitarea secţiunilor de plajă de la Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord.

Un alt exemplu de proiect la care au contribuit japonezii este reabilitarea căii ferate Bucureşti-Constanţa, fapt ce a permis deplasarea mai rapidă între cele două mari oraşe cu trenul (două ore) decât pe autostradă (circa 2,5 ore).

Alte proiecte importante pentru care japonezii au oferit finanţare sunt modernizarea Portului Constanţa şi a termocentralei Turceni, cea mai mare din România.

Proiectele japonezilor în România: de la căi ferate şi termocentrale la Metroul de Otopeni şi mega-podul de la Brăila

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a lua decizia finală în ceea ce priveşte alocarea unei sume de circa 300 milioane de euro pentru magistrala de metrou M6, care va lega Bucureştiul de aeroportul Henri Coandă, a declarat luni ministrul Transporturilor, Felix Stroe, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi premierul Mihai Tudose.

La finalul lunii decembrie, Stroe a anunţat că BERD va finanţa cu 300 de milioane euro realizarea liniei de metrou M6, care va lega Bucureştiul de aeroportul Henri Coandă, proiectul de 1,391 miliarde euro având finanţarea asigurată după ce Comisia Europeană a acceptat cererea de finanţare.

„Astăzi, reprezentanţii BERD- ului ne-au dat o veste foarte bună, că au luat decizia finală la Londra pentru alocarea a 300 de milioane de euro pentru magistrala de metrou M6”, a afirmat Stroe luni, potrivit News.ro.

Totodată, Stroe a anunţat că, în conformitate cu calendarul asumat cu Banca Mondială, a devenit operaţională de luni unitatea de monitorizare şi implementare a proiectului autostrăzii Ploieşti-Braşov.

„Proiectele importante ale Minis-terului Transporturilor vor continua, le vom implementa, astfel încât cele scrise în programul de guvernare să nu rămână doar simple vorbe scrise pe hârtie”, a spus Stroe.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, a fost semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia podului suspendat peste Dunăre, în zona Brăila, lucrare cu o valoare de aproape două miliarde de lei, fără TVA, considerată cel mai amplu proiect de infrastructură din ultimii 27 de ani.

http://www.bursa.ro/ministrul-transporturilor-berd-va-aloca-300-milioane-de-euro-pentru-magistrala-de-metrou-m6-338850&s=companii_afaceri&articol=338850.html

Pentru a treia oară în ultimii cinci ani, Eugen Ciorici preia conducerea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi. Din anul 2013, acesta a mai condus Direcţia Regională Iaşi, iar anul trecut s-a aflat pentru câteva luni la şefia Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Vrancea, până la începutul acestui an. Atribuţiile de şef al AJFP Vrancea au fost preluate, de drept, de către Florin Iamandi, adjunct al şefului AJFP pe partea de colectare, care a mai fost şef în perioada în care Eugen Ciorici s-a aflat la Galaţi.

https://www.replicaonline.ro/schimbari-la-conducerea-directiei-regionale-a-finantelor-publice-galati-de-care-apartine-constanta-342182/

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a susţinut, luni, că priorităţile României în ceea ce priveşte bugetul Uniunii Europene după ieşirea Marii Britanii sunt fondurile de coeziune şi politica agricolă comună.

„În materie de finanţare şi din punctul nostru de vedere vreau să vă spun foarte direct şi categoric că, pentru noi, principalele priorităţi sunt fondurile de coeziune şi politica agricolă comună. Din acest punct de vedere, vom avea ca priorităţi aceste elemente. E greu acum să vă spun cum se va finaliza acest proces. Vreau să vă asigur că la nivelul colegilor care sunt cu adevărat experţi în UE, spre deosebire de noi, există un proces de consultări foarte serios cu alte ţări membre şi vă asigur că vom face tot ceea ce ne stă în putere pentru ca viitorul buget (al Uniunii Europene – n.r), chiar dacă nu va fi poate la acelaşi nivel ca precedentele, va asigura temele fundamentale care ţin de creşterea integrităţii, integrării la nivelul Uniunii Europene şi de construcţie a unei Uniuni Europene puternice şi incluzive pentru toţi membrii săi”, a susţinut Meleşcanu, prezent la conferinţa de lansare a Preşedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Ministrul de Externe a identificat trei posibilităţi de rezolvare a problemei bugetului Uniunii Europene în contextul Brexit.

„În mod evident, problema sprijinului financiar pe care Uniunea Europeană îl va avea în perioada următoare este afectat de ieşirea Marii Britanii din Uniunea. Din datele pe care le am eu, aproximativ 14% din bugetul UE era finanţat de către Marea Britanie. Evident că în contextul acestei retrageri, există o preocupare foarte solidă în interiorul UE în legătură cu modul în care acest handicap poate fi depăşit. O posibilitate, sigur, este posibilitatea creşterii contribuţiilor ţărilor membre ale UE. Vreau să fiu sincer cu dumneavoastră şi să vă spun că nu există un entuziasm delirant pentru această soluţie, deşi în mod concret va trebui să ne gândim foarte serios la această soluţie”, a precizat Meleşcanu.

Ministrul de Externe a spus că a doua soluţie este creşterea prelevărilor din TVA care revine UE.

„Cea de a treia posibilitate este de a ne concentra mult mai serios asupra problemelor prioritare ale UE în materie de finanţare”, a adăugat Teodor Meleşcanu.

http://www.mediafax.ro/economic/melescanu-fondurile-de-coeziune-si-politica-agricola-comuna-prioritatile-romaniei-in-bugetul-ue-dupa-brexit-16927881

Datoria externă totală a crescut cu 1,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie, iar datoria pe termen lung a însumat 69,3 miliarde de euro la 30 noiembrie (73,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2016.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2017 nivelul de 25,03 miliarde de euro (26,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,6% faţă de 31 decembrie 2016.
„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 21,1% în perioada ianuarie-noiembrie 2017, comparativ cu 30% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2017 a fost de 5,4 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016”, a transmis banca centrală.

Potrivit BNR, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2017 a fost de 84,1%, comparativ cu 90,5% la 31 decembrie 2016.

BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 1,4 miliarde de euro în primele 11 luni din 2017