Regionala Ploiești a Vămii va fi preluată în cea mai mare parte de către regionala București a noii structuri a Autorității Vamale Române (AVR), care va funcționa cu șapte regionale în loc de opt, câte sunt acum la Direcția Generală a Vămilor (DGV), prevede o hotărâre de Guvern adoptată acum. În plus, județul Constanța, cu portul, ar urma să treacă din subordinea regionalei Galați în subordinea regionalei București. În plus față de proiectul pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor, din hotărârea Guvernului au fost eliminate prevederile și anexa cu cele 16 birouri vamale care ar fi urmat să fie reorganizate în puncte vamale. Problema transformării birourilor vamale în puncte vamale a fost semnalată anterior de Profit.ro. În lipsa unor clarificări legislative, reorganizarea Vămii ar fi riscat să conducă la declasificarea aeroporturilor internaționale din România. Acum, hotărârea adoptată de Guvern modifică legislația aeroporturilor internaționale, astfel încât acestea să poată funcționa doar cu puncte vamale, nu doar cu birouri vamale, cum era până acum, dar Executivul renunță, cel puțin pentru moment, și la transformarea respectivelor birouri vamale în puncte vamale. Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică, pe 20 ianaurie, un proiect de hotărâre privind organizarea și funcționarea Autorității Vamale Române (AVR, act necesar pentru operaționalizarea noii structuri vamale. Autoritatea a fost înființată, prin lege, pentru separarea Vămii de ANAF ca entitate distinctă în subordinea Ministerului Finanțelor. Vama redevine astfel instituție subordonată direct Finanțelor, după ce actuala Direcție Generală a Vămilor, parte a ANAF, a fost înființată în 2013, preluând activitatea Autorității Naționale a Vămilor de la momentul respectiv. Ulterior, un proiect revizuit a fost republicat pe site-ul Finanțelor cu o serie de modificări, dintre care cele mai importante sunt cele referitoare la regionala Ploiești și la modificarea unui HG privind condițiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaționale sau deschise traficului aerian internațional. În cazul aeroporturilor, legislația acestora va fi modificată pentru a permite clasificarea ca aeroport internațional și în situația în care funcționează acolo un punct vamal, nu doar un birou vamal, cum este prevăzut în prezent.
Regionala Ploiești este împărțită între București și Craiova, București ia Constanța de la regionala Galați București – București, Ilfov, Constanța, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova Craiova – Craiova, Vâlcea Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman, Argeș *cu albastru județele care erau deja parte din regionalele respective, iar cu roșu județele care sunt adăugate acum Regionala Ploiești, care va fi desființată, era compusă din județele Prahova, Argeș, Teleorman, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița. Regionala Galați, care pierde județul Constanța, avea în componență Galați, Brăila, Buzău, Constanța, Tulcea, Vrancea.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/decizie-guvern-separarea-vamii-de-anaf-regionala-ploiesti-este-preluata-de-bucuresti-si-de-craiova-iar-portul-constanta-trece-tot-la-bucuresti-raman-birourile-vamale-propuse-pentru-reorganizare-20606412

Guvernul a aprobat printr-o hotărâre, o investiţie de 83 de milioane de lei care vizează extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din zona Midia, a informat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru la finalul ședinței de Guvern.
„O investiţie importantă pe care aş vrea să o semnalez – hotărârea de Guvern de astăzi pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii ‘Extinderea cheurilor danelor 10 şi 12 din zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor”, cu valoare totală a investiţiei, cu TVA inclus, de 83 de milioane de lei”, a declarat Cărbunaru, la Palatul Victoria conform Agerpres.ro
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/guvern-investitie-de-83-milioane-de-euro-pentru-extinderea-cheurilor-danelor-10-si-12-din-zona-midia-773810.html

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanța
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare pentru proiectul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța SA.
Mediul a decis că „Nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului”, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: „Realizare cheu între dana 8 și postul de acostare aferent terminalului octogon și sistematizare teritoriu aferent și organizare de șantier”, propus a fi amplasat în jud. Constanța, oraș Năvodari, Port Midia.
Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta din mun. Constanta, str. Unirii nr. 23, în zilele de luni – joi, între orele 8-16.30, vineri, intre orele 8-14, precum şi la următoarea adresă de internet http:\\apmct.anpm.ro.
Comentariile/Observaţiile/Propunerile publicului interesat se pot înainta până la data de 23.02.2022.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/unda-verde-pentru-cn-apm-constanta-va-realiza-un-cheu-in-zona-danei-8-773917.html

Disponibil de la 1 aprilie 2022, noul serviciu expres China-Germania (CGX) oferit de către armatorul german Happag Lloyd va conecta porturile Dachan Bay din China și Hamburg, Germania. Astfel, serviciul va oferi o conexiune săptămânală între sudul Chinei și Europa de Nord.
În plus, clienții au la dispoziție capabilitățile intermodale disponibile atât în Dachan Bay, cât și în Hamburg, piețele din Europa Centrală și de Est devenind mai ușor de accesat.
„Ținând cont de nevoia clienților de a planifica mai bine fluxurile de marfă, precum și cererea puternică pentru transportul maritim containerizat, am dezvoltat acest nou serviciu pentru relația China-Germania”, a declarat Andreas Buetfering, Senior Director Trade Management Far East al Hapag-Lloyd.
Noul serviciu expres China-Germania (CGX) va opera cu opt nave Panamax și va înlocui serviciile Hapag-Lloyd Far East Loop 6, 7 și 8 din aprilie 2022. Această schimbare va avea ca rezultat o tranziție fără probleme la un produs care permite o îmbunătățire a planificării fluxurilor de marfă pe termen lung. CGX va oferi plecări săptămânale regulate cu un timp de tranzit de 27 de zile.
Prima navă către vest (din Dachan Bay către Hamburg) este programată pentru începutul lunii aprilie 2022, iar prima plecare spre est (Hamburg către Dachan Bay) va avea loc la începutul lunii mai 2022.
https://www.intermodal-logistics.ro/hapag-lloyd-lanseaza-un-nou-serviciu-maritim-mai-rapid-intre-china-si-germania

O companie maritimă franceză uriaşă – CMA CGM Group – a obţinut un contract pe o perioadă de zece ani în vederea gestionării terminalului contanerelor în portul Beirut, distrus de o explozie devastatoare în 2020, anunţă joi Ministerul libanez al Lucrărilor Publice, relatează The Associated Press.
CMA CGM Group, un lider mondal al transportului maritim şi logisticii, a îndeplinit condiţiile în vederea gestionării exploatării şi întreţinerii terminalului containerelor, a anunţat ministrul libanez al Lucrărilor Publice Ali Hamie, care apeciază că acest contract urmează să aducă în conturile statului libanez ”zeci de milioane de dolari”.
Libanul este dur afectat de o criză economică fără precedent, după zeci de ani de corupţie şi porst management al unei elite politice anchilozate.
Acest contract ar putea furniza devize forte de care are atât de multă nevoie această ţară cu şase milioane de locuitori, inclusiv un milion de refugiaţi sirieni.
O explozie devastoare a ucis, la 4 august 2020, cel puţin 216 oameni, potrivit unui bilanţ oficial, a rănit şi mutilat mii de oameni şi a devastat cartere întregi în capitala libaneză.
Aceasta a fost una dintre cele mai mari explozii nenucleare din istorie, declanşată de un incendiu la un depozit în care se aflau sute de tone de nitrat de amoniu.
Explozia a zguduit oraşul şi a cauzat un cutremur resimţit în întreaga ţară. Ea a fost auzită şi resimţită până în Cipru, la Marea Mediterană, la peste 200 de kilometri depărtare.
CMA CGM Group a anunţat într-un comunicat că operaţiunile urmează să înceapă luna viitoare şi să dureze zece ani, cu o ţintă de 1,4 milioane Twenty Equipment Unit (TEU/containere de 20 de picioare).
Contractul prevede un plan de investiţii în valoare de 33 de milioane de dolari, în vederea unei reconstruiri şi modernizări a terminalului – dintre care 19 milioane de dolari urmează să fie investiţi în următorii doi ani.
”Vom lansa în curând un plan de investiţii ambiţios, care va transforma terminalul pentru containere al portului Beirut într-o instalaţie de vârf care să îndeplinească cele mai bune standarde internaţionale”, declară CEO-ul CMA CGM Rodolphe Saadé, care are dublă cetăţenie libaneză şi franceză.
CMA CGM, un grup înfiinţat în Liban în urmă cu 43 de ani, exploatează deja terminalul containerelor în al doilea cel mai important port libanez, la Tripoli (nord).
Libanul şi Franţa au legături istorice. El a fost un protectorat francez după Primul Război Mondial şi şi-a declarat independenţa în 1943.
https://www.news.ro/externe/compania-franceza-cma-cgm-group-obtine-un-contract-pe-o-perioada-de-zece-ani-in-vederea-gestionarii-terminalului-containerelor-in-portul-beirut-1922405017002022021920607827

Cotaţiile la grâu şi porumb au înregistrat oscilaţii semnificative în ultima lună pe fondul crizei din Ucraina, o regiune cheie pentru piaţa cerealelor, transmite AFP, citat de Agerpres. Dacă în mod normal este mai puţin volatilă decât bursa sau petrolul, piaţa produselor agricole s-a schimbat radical.
„Este o piaţă care nu cunoaşte nuanţele: fie e război şi atunci creşte, fie e pace şi atunci scade”, observă Gautier Le Molgat, analist la firma franceză de consultanţă Agritel.
Între declaraţiile optimiste de luni ale ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, anunţul mutării ambasadei SUA din Ucraina, urmat de cel al retragerii unei părţi din trupele ruseşti de la frontieră marţi, evoluţiile din jurul crizei ucrainene au dat peste cap de trei ori piaţa cerealelor în decursul a 24 de ore.
Miza este importantă pentru grâu deoarece, potrivit estimărilor Departamentului american al Agriculturii (USDA), Rusia ar urma să rămână primul exportator mondial şi Ucraina pe locul al patrulea, împreună cele două ţări asigurând aproape o treime din schimburile mondiale (32%).
În ceea ce priveşte porumbul, Ucraina ocupă locul al patrulea în topul exportatorilor şi este responsabilă pentru aproximativ 22%. Până în prezent, manevrele armatei ruse nu au avut niciun efect asupra exporturilor ruseşti sau ucrainene.
„Dacă vom rămâne într-un conflict îngheţat, volatilitatea va persista iar cele două ţări care vor avea de pierdut vor fi Rusia şi Ucraina. Monedele lor se vor deprecia şi puţini operatori îşi vor asuma riscul de a cumpăra de pe o piaţă fără a avea garanţia livrării”, susţine Gautier Le Molgat.
„Am văzut deja clienţi care au renunţat să mai cumpere ulei de floarea soarelui din Ucraina pentru că aveau întrebări dacă va fi livrat în caz de conflict cu Rusia”, a explicat Alan Suderman, economist la platforma StoneX. Ucraina este primul exportator mondial de ulei de floarea soarelui.
Pe de altă parte, „cu timpul, ar putea fi acceptat ca un risc permanent”, consideră Jon Scheve, de la firma de brokeraj Superior Feed. Potrivit acestuia, peste câteva luni, fără evoluţii majore, cotaţiile ar putea să nu mai includă o primă legată de o posibilă invazie a Ucrainei. Brokerul subliniază, de asemenea, că exporturile de cereale din Ucraina şi Rusia încetinesc în mod tradiţional în luna martie, “deci ar putea să nu mai fie o problemă”.
Analiştii au în vedere însă şi scenariul pesimist. „Dacă vom avea cu adevărat un conflict. Dacă ruşii vor bloca portul Odesa, Ucraina va avea dificultăţi în a exporta. Într-o astfel de situaţie, ne putem imagina că vor fi sancţiuni economice. De asemenea, SUA ar putea decide să interzică comerţul cu grâu rusesc în dolari”, a spus Gautier Le Molgat.
Pe lângă Ucraina, şi probabil Rusia, ţările cele mai afectate într-o astfel de situaţie ar fi în primul rând clienţii lor, adică Egiptul, Turcia, Indonezia sau Marocul, constrânse să găsească în altă parte grâu, fără îndoială mai scump.
Uniunea Europeană, SUA sau Australia, ceilalţi mari actori de pe piaţa cerealelor, ar fi principalii beneficiari ai acestei situaţii. Însă investitorii sunt atraşi de incertitudinea şi volatilitatea excepţională înregistrată în prezent de pieţele de produse agricole. Astfel, la începutul acestei luni, proporţia investitorilor care au pariat pe scăderea preţului grâului a atins un nivel fără precedent în ultimele 18 luni. În ultimele zile, firma Teucrium, care gestionează fonduri indexate pe pieţele agricole, a înregistrat intrări de fonduri din partea investitorilor interesaţi de creşterea cotaţiilor la grâu, a explicat directorul firmei Jake Hanley.
https://economedia.ro/pietele-graului-si-porumbului-au-inregistrat-evolutii-volatile-in-urma-crizei-dintre-rusia-si-ucraina.html#.Yg3nQBYzaM8

Companiile de căi ferate din Europa, atât cele de călători, cât și cele de marfă, au avut în total venituri mai mici cu 50 miliarde euro în cei doi ani de pandemie, arată o analiză citată de International Railway Journal. Companiile de transport marfă au fost mult mai puțin afectate decât cele de călători și cea mai grea perioadă a fost primăvara și vara lui 2020.
Datele Community of European Railway and Infrastructure Companies’ (CER) arată că în Europa, companiile feroviare au avut venituri cu 27 miliarde euro mai mici în 2020 și cu 23 miliarde euro mai mici anul trecut din cauza pandemiei. Segmentul transportului de călători a avut pierderi de peste 40 miliarde euro, iar cel de marfă, 4 miliare euro.
Veniturilor companiilor de pasageri au scăzut cu 41% în 2020, față de 2019, iar la marfă scăderea a fost de 12%.
Între noiembrie 2020 și aprilie 2021 a scăzut cu 60% numărul de pasageri și veniturile s-au diminuat cu 50%. Între mai și noiembrie 2021 numărul de pasageri a scăzut cu 30% față de 2019, dar s-a simțit o revenire față de 2020.
Traficul de marfă pe calea ferată a scăzut puternic în ianuarie 2021, dar apoi și-a revenit și este la 90% din valoarea dinaintea pandemiei.
Numărul de călătorii efectuate în Europa la final de 2021 a fost cu 35% sub cel de la final de 2019, dar numărul de trenuri operate în total nu a scăzut.
https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-25367638-caile-ferate-europene-pierdut-50-miliarde-euro-pandemie.htm

Căile Ferate de Stat Bulgare (BDZ) își combină operațiunile de transport feroviar de pasageri și de marfă într-o singură companie pentru a atinge stabilitatea financiară, a anunțat ministrul transporturilor Nikolai Sabev la începutul acestei luni. Revenirea pe piața de transport de marfă este, de asemenea, un motiv pentru schimbarea structurii.
Actuala structură a Căilor Ferate Bulgare, un holding cu două filiale care acoperă operațiunile de transport de pasageri și de marfă, a fost înființată în 2010. Situația actuală financiară este încă nesănătoasă, dar, potrivit ministrului bulgar al transporturilor, Nikolai Sabev, „până la sfârșitul lui 2023, sistemul feroviar va avea o situație financiară sănătoasă”, după ce holdingul BDZ și filialele sale de pasageri și mărfuri vor fuziona. „Scopul este ca transportul de pasageri să fie curat, sigur și plăcut. Schimbăm compania astfel încât să revină dinamic și pe piața de transport de marfă”, a spus Nikolay Sabev. „Europa este pe șine. Europa este verde și vrea ca Bulgaria să fie acolo”, a adăugat ministrul Transporturilor și Comunicațiilor.
Veniturile BDZ ar trebui realizate prin creșterea cotei de piață, iar cheltuielile ar trebui gestionate mult mai eficient. Potrivit unui comunicat al companiei, în primele șase luni de la schimbări, ar trebui să existe o tendință clară a modului în care costurile sunt în scădere, iar veniturile încep să crească. „Am stabilit parametri foarte clari prin care vom monitoriza starea financiară și funcțională a sistemului”, a spus ministrul, subliniind că la începutul lui 2024, BDZ este planificată să intre pe piețele de capital bulgare și internaționale.
În urma unei analize a stării Holdingului BDZ și a companiilor BDZ-Transport Pasageri și BDZ-Transport Marfă, la începutul acestui an s-au făcut mai multe modificări în consiliu. Din motive legate de management defectuos, deficiențe organizaționale și control întârziat asupra implementării programelor de reparații, trei membri ai Consiliului au fost demiși.
https://logisticpost.ro/articole/caile-ferate-bulgare-fuzioneaza-ramurile-de-calatori-si-de-marfa.html

Compania cehă CD Cargo a lansat serviciile de transport pentru containere între portul croat Rijeka și Belgrad (Serbia). Pe noua rută circulă patru perechi de trenuri pe săptămână, fiind operate special pentru gigantul maritim Maersk.
Transportul este realizat cu vagoanele companiei, de către filiala sa, CD Cargo Adria. Până în luna mai 2022, trenurile vor fi conduse și de propriile locomotive.
La sfârșitul anului trecut, compania a introdus și o conexiune feroviară între Rotterdam și terminalul ČD-DUSS din Lovosice (Republica Cehă). Transportul este asigurat de-a lungul întregului traseu din Cehia și Germania, până la terminalul din Lehrte, de ČD Cargo, iar în Olanda, de compania feroviară LTE-NL.
https://t-times.ro/categorii/categorie-t/transportatorul-feroviar-ceh-cd-cargo-a-ajuns-in-balcani

Egipt, cel mai mare importator de grâu din lume, încearcă să-şi diversifice furnizorii de grâu în contextul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, doi dintre principalii exportatori ai săi, potrivit unor surse citate de agenţia EFE.
Consilierul ministrului pentru Aprovizionare şi Comerţ Intern, Wael Abbas, a explicat joi pentru EFE că Ucraina şi Rusia, împreună cu România, sunt principalii trei exportatori de grâu în Egipt, dar că săptămâna viitoare va fi lansată o licitaţie mondială pentru “a studia toate pieţele şi a consolida rezerva naţională de grâu”, în faţa unei posibile escaladări a conflictului.
În prezent, această rezervă strategică de grâu se estimează că va dura patru luni şi jumătate, potrivit consilierului, deşi Egiptul va avea şi producţia din recolta internă, care va începe să fie strânsă în aprilie.
“Avem două direcţii de lucru: prima este crearea unei rezerve strategice solide, pentru patru luni şi jumătate, pentru a evita achiziţia de pe pieţe externe cu care nu avem contacte (…) şi a doua este începutul sezonului de recoltat, care ne va asigura o altă rezervă până la finele anului”, a spus el.
Conform ultimelor date oficiale ale agenţiei egiptene de statistică (CAPMAS), producţia locală de grâu în sezonul 2018/2019 s-a ridicat la 8,6 milioane tone, de pe o suprafaţă de aproape 1,3 milioane hectare.
Încrederea în găsirea altor pieţe şi în producţia locală este un element cheie pentru Guvernul egiptean, mai ales că actualul conflict dintre Ucraina şi Rusia “va creşte costurile pentru exportul de grâu, împreună cu inflaţia prevăzută pentru acest an şi pentru anul următor”, a declarat pentru EFE, Husein Suleiman, analist economic la Centrul guvernamental de Politici şi Strategii Al Ahram.
El s-a pronunţat pentru diversificarea importurilor din ţări precum Franţa sau Australia, “acceptând diferenţa de preţ”, ceea ce va permite Egiptului să nu depindă aproape exclusiv de Rusia şi Ucraina.
În plus, a subliniat că anul acesta “se estimează ca importurile de grâu să se reducă cu 5% ca urmare a creşterii producţiei locale”.
Potrivit lui Suleiman, recentele evoluţii sugerează că statul egiptean va continua să retragă subvenţiile şi să schimbe “sistemul de subvenţii pentru produsele alimentare cu un sistem de bani în numerar pentru populaţia cea mai săracă”.
“În opinia mea, dacă va fi un conflict (în Ucraina), vor fi accelerate măsurile luate de Guvern pentru a reduce o parte din subvenţiile pentru pâine”, a menţionat analistul economic.
Anii trecuţi, Guvernul preşedintelui Abdelfatah al Sisi a reformat sistemul de subvenţii de stat pe baza criteriilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), eliminând aproape în totalitate ajutoarele pentru energie şi reducându-le pe cele destinate unor produse de bază, precum zahăr sau ulei vegetal, în timp ce a menţinut preţul pâinii tradiţionale la cinci cenţi de liră egipteană (0,003 dolari), mai scrie EFE.
Dar de la Ministerul Subvenţiilor, Abbas a subliniat că suma destinată subvenţiilor pentru pâine a crescut cu 8 miliarde de lire egiptene (509 milioane de dolari) în anul fiscal 2020/2021, ca urmare a majorării preţurilor la grâul local.
În prezent, valoarea totală a subvenţiilor este de 84 miliarde lire (aproape 5,345 miliarde dolari), inclusiv 58 miliarde dolari (3,39 miliarde dolari) numai pentru pâine.
https://economedia.ro/egiptul-incearca-sa-si-diversifice-sursele-de-import-de-grau-in-contextul-crizei-din-ucraina.html#.Yg87DBYzaM8