Revista presei

Daewoo a scos la vânzare şantierul din Mangalia. Statul român, invitat să cumpere pachetul majoritar de acţiuni – Revista presei 11 – 14 Septembrie 2017

 

  • Port Constanța

11.09.2017

 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța cumpără șase autoutilitare, pentru care va scoate din conturi circa 800.000 de lei.

În acest sens, CN APMC va organiza și desfășura o procedură publică pentru atribuirea contractului „Furnizare autoutilitare“, cu două loturi: lot 1 – furnizare o autoutilitară și lot 2 – furnizare cinci autoutilitare. Ofertele pot fi depuse până pe data de 22.09.2017, ora 15.00, urmând ca acestea să fie evaluate până la 18.10.2017, ora 18.00. Data-limită de valabilitate a ofertei este de 21.11.2017. Cuantumul garanției de participare este de 1.800 de lei pentru lotul 1 și de 6.200 de lei pentru lotul 2. Ofertanții vor face dovada furnizării, în ultimii trei ani, a produselor similare cu cele care fac obiectul achiziției, în valoare cumulată de cel puțin 180.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte.

Responsabili de atribuirea contractului Persoanele care dețin funcții de decizie în cadrul CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța responsabile de atribuirea achiziției publice sunt: director general – Nicolae Dan Tivilichi; director general adjunct – Marian Tănase; director economic – Daniela Șerban; director coordonator – Ciprian Hanganu; șef Departament Achiziții Publice – Otilia Ifimov; șef Serviciu Juridic și Contencios – Tănase Iulian Pepi, șef Sucursală Servicii Port – Vicențiu Petrescu. Condiții pentru furnizor Furnizorul se va obliga să predea/să pună la dispoziția achizitorului autoutilitarele la standardele și/sau performanțele prezentate în propunerea tehnică. De asemenea, acesta se obligă să furnizeze produsul, în termen de maximum 120 de zile calendaristice de la data când contractul începe să își producă efectele. De asemenea, furnizorul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror reclamații / acțiuni în justiție ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate), legate de echipamentele, materialele, instalațiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu produsele achiziționate. Furnizorul are obligația de a efectua punerea în funcțiune și efectuarea probelor de funcționare în condiții normale de lucru și siguranță. Mai mult, acesta are obligația de a instrui personalul achizitorului ce va exploata produsul livrat; de a dispune de atelier service autorizat în județul Constanța; de a transmite comunicare scrisă achizitorului cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de punerea la dispoziție a produsului.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/parcul-auto-al-cn-apm-constanta-va-fi-reinnoit-document-638539.html

 

Pe data de 28 iunie, la sediul Ministerului Transporturilor, s-a întrunit Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

Acţionarii participanţi la şedinţă sunt deţinătorii unui număr total de 10.632.515 acţiuni, reprezentând 80% din numărul total de acţiuni emise de companie, respectiv: acţionarul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Transporturilor, acţionar deţinător a 10.632.515 acţiuni, reprezentând 80% din capitalul social, prin împuternicit Georgeta Magdalena Bratu, conform Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 1511/14.12.2016 şi Împuternicirii nr. 2463/27.07.2017. Acţionarul Fondul Proprietatea, deţinător a 2.658.128 de acţiuni, reprezentând 20% din capitalul social, a votat prin corespondenţă, conform buletinului de vot înregistrat cu nr. 4122/27.07.2017.

Adunarea Generală a Acţionarilor a fost convocată prin adresele nr. 2589/21.07.2017 şi nr. 27682/25.07.2017, în conformitate cu prevederile art. 16, alin. 10 din Statutul societăţii, ale art. 121 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Faţă de aceste solicitări, acţionarul Fondul Proprietatea şi-a dat acordul prin adresa nr. 521/23.07.2017. La şedinţă a fost prezent Nicolae Dan Tivilichi, în calitate de administrator şi director general al CN APM SA Constanţa. După constatarea legalităţii şedinţei întrunite pe 28 iulie 2017, în prezenţa acţionarilor deţinători a 10.632.515 acţiuni, reprezentând 80% din numărul total de acţiuni emise de societate, AGOA, convocată în conformitate cu prevederile legale şi statutare, a trecut la discutarea problemelor cuprinse pe ordinea de zi.

Ulterior, au fost luate următoarele decizii, în conformitate cu prevederile legale şi statutare: Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă numirea lui Victor Alexandru Frunză, a Ioanei Alexandra Bradea şi a lui Robert Răzvan Dobre ca administratori provizorii, precum şi durata, remuneraţia şi forma contractului.

AGA a aprobat înlocuirea reprezentantului CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Compania Naţională de Investiţii SA, cu respectarea prevederilor art. 14, alin. 3 din OG nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii SA, în temeiul art. 14, alin. 3, lit. o) din anexa 1 la HG nr. 517/1998 privind înfiinţarea CN APMC.

Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat, conform voturilor valabil exprimate, mandatarea reprezentanţilor în AGA ai acţionarului MT să semneze procesul-verbal şi hotărârile adoptate în cadrul şedinţei şi mandatarea directorului general în vederea îndeplinirii tuturor actelor şi formalităţilor necesare înregistrării şi publicării hotărârilor adoptate la Oficiul Registrului Comerţului. Directorul general poate delega către alte persoane toate sau o parte dintre puterile conferite mai sus oricărei persoane pentru a îndeplini acest mandat.

Deciziile Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa au fost publicate în Monitorul Oficial.

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-sa-are-trei-administratori-provizorii-noi-638625.html

12.09.2017

 

Sindicatul Liber al Navigatorilor a dat publicităţii un comunicat în care se spune: „Dragi colegi navigatori, vǎ informǎm cǎ Forţele Maritime Combinate (CMF), partenerul naval multi-naţional care are sarcina de a combate pirateria şi jafurile armate pe mare, au anunţat înfiinţarea unui coridor de securitate maritimă în jurul Golfului Aden, care se extinde până în Eritreea. S-a constatat că există din nou un risc crescut de piraterie în tranzitului navelor prin Golful Aden, Bab-el-Mandeb şi sudul Mării Roşiei. În misiunea lor de combatere a pirateriei, CMF se angajează, de asemenea, cu parteneri regionali şi alţi parteneri pentru a construi capacităţi noi şi a îmbunătăţi capacităţile relevante pentru a proteja comerţul maritim global şi pentru a asigura libertatea navigaţiei.

Coridorul de tranzit va oferi un traseu de trafic comercial recomandat în care forţele navale îşi pot concentra patrulele.”

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-mesaj-catre-navigatorii-romani-329977?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

13.09.2017

 

Contractul „Reabilitare tâmplărie turn de comandă Ecluza Năvodari“ a fost atribuit de Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa societăţii Ambient Building SRL.

Obiectul contractului constă în executarea a două etape de lucrări. Etapa I constă în lucrări de proiectare; expertiză tehnică; audit energetic; proiect tehnic (DTCU; DTAA; DTAC-PAC; PT+CS+DDE), iar etapa a doua, în execuţie de lucrări conform proiectului tehnic (PT+CS+DDE) elaborat în etapa 1. Valoarea contractului atribuit este de 546.240,98 de lei. Terenul Ecluzei Năvodari se află pe domeniu public, în administrarea CN Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa. Responsabili de atribuirea contractului Persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante responsabile de atribuirea contractului de achiziţie publică sunt: director general – Daniel Georgescu; director executiv, Direcţia Juridică – Diana Niculescu; director executiv, Direcţia Economică – Iatan Gheorghe; director executiv, Direcţia Comercială – Bectemir Hermina; director executiv, Direcţia Coordonare Ecluze şi Staţii de Pompare – Mihai Stanciu; director executiv, Direcţia Tehnică Administrativ – Ghinea Costel; FPP – Daniela Boaghe, şef Serviciul Achiziţii – Sârbu Camelia; şef Serviciul Construcţii Investiţii – Silviu Udrea; şef Ecluză Năvodari – Dorin Morariu; Serviciul Construcţii Investiţii – Dinu Constantin. Caracteristici tehnice constructive ale turnului de comandă Structura de rezistenţă a turnului de comandă este o structură mixta alcătuită din beton armat monolit, beton armat preturnat şi metal, având dimensiunile de gabarit în plan de 12,25×7,20m. Pe înălţime, suprastructura turnului este situată între cota +1- 0,00 (nivelul carosabilului pe coronamentul ecluzei) şi cota +23,4 (nivelul superior al aticului), regimul de înălţime fiind P+6. Elementele principale ale suprastructurii turnului sunt cele două coloane (elemente verticale) şi consolele pentru planşeele celor două camere de ecluzare. Lumina între cele două coloane este de 6,00 m. În coloana situată spre sasul nr. 1 (mal stâng) este amplasat puţul liftului (coloana liftului), iar în cabana situată spre sasul nr. 2 (mal drept) se află scara de acces (coloana scării de acces).

Coloanele turnului au formă în plan octogonală, alungită, cu dimensiunile de 3,25×7,20 m şi înălţimea de 21 m. Structura de rezistenţă a coloanelor este formată din diafragme de beton armat, cu goluri pentru ferestre şi cu câte patru nuclee dezvoltate sub forma de stâlpi, pe fiecare coloană. Spre interiorul ambelor coloane au fost prevăzute console pentru rezemarea planşeelor pretumate. Planşeul de la cota +4,65 şi lumina dintre coloane asigură gabaritul de circulaţie. Camerele de ecluzare sunt dispuse în consolă între cotele +12,50 şi +16,50. Planşeul de la cota +12,50 este realizat dintr-o placă din beton armat care realizează o şaibă de legătură a celor două console de pe fiecare coloană. Structura pentru închiderea exterioară a camerelor de ecluzare este metalică, pe aceasta fiind fixate tâmplăria şi acoperişul.

Tâmplăria exterioară este executată din panouri cu profile metalice din aluminiu fără rupere de punte termică, uzată fizic şi moral, aceasta neasigurând etanşeizarea şi protecţia termică a încăperilor. Suprafeţele vitrate sunt din geam termopan (4x12x4). Din cauza infiltraţiilor de apă prin tâmplăria veche, zugrăveala interioară şi mocheta din încăperi au fost deteriorate. Finisajul exterior al coloanelor este beton aparent. La cota +18,45 se află o terasă circulabilă. Finisajul exterior al parapetului este beton aparent. De la nivelul terasei şi până la cota +23,40 se află amplasată camera dispeceratului de navigaţie, a cărei structură este realizată din patru stâlpi centrali şi doi pereţi laterali, plini, cu grosimea de 20 cm. Dimensiunile în plan sunt de 12,00×6,00 m. Închiderile exterioare dintre pereţii laterali sunt realizate cu panouri de tâmplărie din panel de aluminiu şi ferestre cu geam termopan. La cota +23,40 se află o terasă circulabilă prevăzută cu atic din beton armat cu h= 0,35 m şi cu mână curentă metalică cu h=0,80 m. Finisajul exterior al aticului este cu tencuiala decorativă din praf de piatră. Ce deficienţe au fost identificate Deficienţele tâmplăriei metalice actuale sunt: lipsa ruperii de punte termică a profilelor metalice; îmbătrânirea garniturilor din cauciuc şi a masticului de etanşare; infiltrarea precipitaţiilor curentului de aer în interiorul turnului; oxidarea profilelor metalice; fisurarea deteriorarea ochiurilor de geam; apariţia pe timp friguros a condensului la majoritatea ochiurilor de geam; neasigurarea termoizolării încăperilor turnului de comandă; uşile de tablă de la puţul de cabluri din casa scării sunt uzate fizic şi moral şi nu asigură protecţia anti-foc conform normativelor în vigoare; tabla cutată a copertinelor de la nivelul ecluzoarelor prezintă pete de rugină.

Pentru eliminarea tuturor deficienţelor constatate, se impune execuţia următoarelor lucrări: reabilitarea tâmplăriei metalice prin înlocuirea tâmplăriei metalice existente (uzată fizic şi moral) la turnul de comandă, cu tâmplărie din aluminiu cu punte termică de minimum 34 cm cu geam tripan de 54 mm; fumuriu reflectorizant securizat; reabilitarea uşilor metalice din interior prin înlocuirea acestora cu tâmplărie cu rupere termică de minimum 18 mm cu geam termopan; reabilitarea tratamentului anticoroziv al copertinei din tablă cutată galvanizată; reabilitarea zugrăvelilor interioare şi înlocuirea mochetei din încăperile unde au fost afectate de infiltraţiile de apă prin tâmplăria veche; înlocuirea uşilor de tablă de la puţul de cabluri cu uşi anti-foc. Lucrările prevăzute sunt oportune pentru asigurarea condiţiilor optime de lucru pentru personal şi pentru îmbunătăţirea aspectului arhitectural al faţadelor, îmbunătăţirea confortului termic al spaţiilor interioare şi diminuarea pierderilor de energie. Ambient Building SRL, în datele Registrului Comerţului Înfiinţată în anul 2008, firma are sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social subscris, de 800 de lei, integral vărsat, este compus din 40 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 20 de lei. Marius Constantinescu, născut pe 5.08.1965, în comuna Brazii, Ialomiţa, este asociat unic. Tot el este şi administratorul firmei, care desfăşoară lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/ambient-building-srl-va-reabilita-turnul-de-comanda-de-la-ecluza-navodari-ce-suma-va-incasa-de-la-cn-acn-constanta-document-638740.html

 

Gigantul american ExxonMobil a cheltuit anul acesta peste 2,1 miliarde de lei numai pentru conservarea planurilor sale de afaceri în Constanţa. Informaţiile apar în programul anual al achiziţiilor oferit de companie. Cea mai mare sumă, peste un miliard de lei, a fost alocată echipamentelor submarine necesare Proiectului Neptun Deep, de exploatare a uriaşului zăcământ de gaze descoperit în apele româneşti ale Mării Negre.

Contractul de „furnizare echipamente submarine şi componente, inclusiv inginerie, achiziţie, fabricare, construcţie, testare şi transport” va costa ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Nassau (Bahamas)- Sucursala Bucureşti nu mai puţin de 1.230.137.034 lei, echivalentul a peste 230 milioane de euro. Procedura a fost lansată în mai 2017 şi este estimată a fi finalizată în mai 2018. Compania americană, una din cele mai mari din lume, susţine că evaluează în prezent condiţiile tehnice şi economice pentru Proiectul Neptun Deep, iar achiziţiile sunt necesare pentru a conserva programul de implementare al proictului, în cazul în care ExxonMobil decide să-l continue. „Nici o decizie nu a fost adoptată încă pentru a continua Proiectul Neptun Deep şi o gamă largă de aspecte vor influenţao astfel de decizie de a investi”, este una din informaţiile foarte interesante oferite de companie.

Achiziţie uriaşă, lansată peste câteva zile

Un alt contract prevede achiziţia de cabluri subacvatice ombilicale, procedură lansată la finalul lunii august şi estimată a fi gata în august 2018. Exxon Mobil are bugetat în acest sens 212.408.812 lei, echivalentul a aproape 40 milioane de euro. În acelaşi interval se derulează şi procedura de achiziţie şi instalare a unor capete de sondă, în valoare de 38.619.784 lei, echivalentul a peste 7,2 milioane de euro. În fine, programul de achiziţie pe 2017 al ExxonMobil pentru proiectul său din Constanţa prevede şi 506.884.665 lei, echivalentul a circa 95 milioane de euro, pentru achiziţia de conductă lineară, procedură ce va fi lansată pe 22.09.2017 şi va fi finalizată în iulie 2018.

Americanii au lansat cea mai mare licitaţie din istoria României

Reamintim că ExxonMobil a lansat în mai 2017 una din cele mai mari licitaţii din istoria Românei, pentru „consultarea pieţei pentru a obţine informaţii de la operatorii economici de pe piaţa de proiectare, achiziţii şi construcţii pentru a sprijini dezvoltarea unei potenţiale exploatări de gaze în partea românească a Mării Negre în cadrul proiectului “Neptun – zona de apă adâncă”. Valoarea estimată a contractului este de peste un miliard de euro.

OMV Petrom şi ExxonMobil explorează împreună încă din 2008 zonele de mare adâncime din Marea Neagră, iar în 2012 au anunţat descoperirea unui zăcământ de gaze cu rezerbe cuprinse între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Companiile au investit până acum 1,5 miliarde de dolari în acest proiect, dar cheltuielile se vor dubla, ţinând cont de suma colosală pusă la bătaie de ExxonMobil pentru activităţile sale din zona Constanţei. Cu toate acestea, o decizie finală, dacă se va dovedi fezabil ca gazele să fie exploatate din punct de vedere comercial, ar putea fi luată în 2019, iar, în varianta favorabilă, gazele vor ajunge în România cel mai devreme în anul 2020.

https://www.replicaonline.ro/exxonmobil-a-bugetat-anul-acesta-cheltuieli-de-2-1-miliarde-lei-pentru-afacerile-din-constanta-330037/

 

Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, riscă să se confrunte pentru al doilea sezon consecutiv cu un boicot al traderilor la licitaţiile organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, după ce Autoritatea pentru carantină au oprit o a doua navă care urma să descarce grâu pe motiv că ar putea conţine seminţe de mac, informează Bloomberg.

La finele săptămânii trecute, Autoritatea pentru carantină din Egipt a oprit în portul Safaga o navă cu 59.000 de tone de grâu din Franţa vândut de Casillo Commodities, iar cazul va fi deferit procurorilor, a declarat preşedintele Autorităţii pentru carantină, Naglaa Balabel. În acelaşi port, a fost oprită luna trecută şi o navă care transporta 63.000 de tone de grâu livrat din România, de firma Cerealcom Dolj.

„Oprirea primei nave cu grâu românesc a fost o surpriză. O a două livrare blocată ar putea începe să afecteze încrederea traderilor şi riscă să ducă la diminuarea ofertelor pe termen scurt, cel puţin până când GASC adoptă o poziţie mai clară cu privire la contaminarea cu seminţe de mac”, a declarat Charles Clack, analist la Rabobank International.

Aceste evoluţii relansează semnele de întrebare cu privire la organismul guvernamental responsabil cu inspectarea navelor de grâu care intră în Egipt. În luna noiembrie a anului trecut, Egiptul a emis un decret conform căruia inspecţiile grâului vor fi efectuate de o entitate a Ministerului pentru Comerţ, însă Autoritatea pentru carantină a contestat în justiţie acest decret.

Nava Hercules, care a încărcat grâul în portul francez La Pallice, a fost inspectată de firma Intertek care a confirmat că livrarea respectă cerinţele GASC, se arată într-o scrisoare trimisă de Ambasada Franţei din Egipt. Contractul de vânzare a fost unul de tip free-on-board, iar vânzătorul „nu poate fi responsabil pentru problemele de la destinaţie”, a subliniat Jean-Philippe Everling, directorul TransGrain, o divizie a firmei franceze Casillo Commodities care a livrat grâul.

În scrisoarea trimisă de Ambasada Franţei de la Cairo către Autoritatea de import export din Egipt se precizează că ar putea exista o confuzie între tipul de seminţe de mac identificate. Chiar dacă este din aceaşi familie cu macul folosit la producţia de opium, macul din culturile de grâu nu are proprietăţi narcotice.

Şi alţi traderi au întâmpinat probleme la porturile de origine. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, nava Wadi Sudr transportând grâu de la firma Archer-Daniels-Midland Co. a fost reţinută în portul Constanţa din cauza îngrijorărilor cu privire la conţinutul de mac. În plus, Cerealcom are o altă navă reţinută la un port din România. Traderul a încărcat 20.000 de tone e grâu pe nava Edfu şi acum i s-a cerut să descarce grâul din cauza îngrijorărilor cu privire la conţinutul de mac, a declarat Mihai Andrei Anghel de la Cerealcom. Potrivit acestuia, compania care a inspectat grâul a descoperit măciulii goale de mac.

„Nu am nicio problemă să descarc încărcătura, dar costul trebuie să fie suportat de GASC”, a spus Mihai Andrei Anghel, precizând că Cerealcom şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale. „Grâul fără seminţe de mac va avea un preţ diferit. Vorbim de un contract total diferit, de o altă înţelegere”, a adăugat Mihai Andrei Anghel.

În replică, autorităţile române şi reprezentanţii traderilor au susţinut că nu există nicio informaţie oficială cu privire la respingerea grâului românesc de către GASC, Portul Constanţa având un sistem foarte bun de monitorizare a calităţii.

14.09.2017

 

Potrivit directorului general al APM Constanta, Nicolae Dan Tivilichi, sunt companii interesate sa investeasca in port in linii de asamblare de tevi sau produse electronice, dar sunt si alte tipuri de produse care ar putea fi asamblate aici si care ar putea beneficia de statutul de zona libera al portului. De aici produsele ar putea pleca spre Europa sau alte parti ale lumii.

Pentru a putea acorda facilitati companiilor care vor sa investeasca in unitati de productie, portul are in executie o harta cadastrala cu terenuri dotate cu toate utilitatiile necesare: apa, energie, gaze etc.. „Este vorba de zonele de teren care nu au deschidere la mare. Iar investitiile de aici vor atrage, de asemenea, marfa, dar vor dezvolta si piata locurilor de munca“. In prezent, in port lucreaza in jur de 30.000 de oameni.

Nicolae Dan Tivilichi a explicat ca se incearca si o dezvoltare a zonei Midia din Port, unde au aparut foarte multe cereri ale firmelor de pescuit. „Putem reinvia o noua bransa a pescuitului, sa putem sa deschidem si noi acolo o cherhana sau o statie de prelucrare a pestelui“.

http://www.traficmedia.ro/ro/254-ambele-limbi/romana/news/2017/10700-se-dezvolta-linii-de-productie-in-portul-constanta.html

Traficul de mărfuri se apropie de cel realizat în 2016

Transportul de mărfuri pe apele interioare este în continuă creştere. Canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Năvodari au reuşit să recupereze mare parte din traficul nerealizat în timpul iernii, când navigaţia pe Dunăre a fost blocată de podurile de gheaţă, dar rămâne sub nivelul înregistrat anul trecut.
„În primele opt luni din 2017, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile a raportat un trafic de 20.496.000 tone capacitate, cu numai 0,8% mai mic decât în acelaşi interval din anul precedent – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, directorul cu exploatarea, Lucian Bucuroiu. Au fost tranzitate 8.872.000 tone de mărfuri, cu 2,5% mai puţin faţă de perioada de referinţă din 2016. Din cantitatea de marfă totală, produsele agricole au reprezentat 46%, minereurile şi produsele de carieră – 32%, produsele energetice (cărbuni, petrol şi gaze lichefiate) – 11%, produsele chimice – 4%, iar cele din metal – 3%.”
Circa 45% din mărfuri reprezintă traficul intern, iar 55%, traficul extern. Din total, 46% dintre mărfuri au fost transportate în contul României, 26% în cel al Serbiei, 14% în cel al Ungariei şi 7% în cel al Bulgariei.
În primele opt luni ale anului, canalele Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 9.800 de barje de diferite mărimi, 2.000 de şlepuri, 2.190 de remorchere şi împingătoare, 45 de nave fluvio-maritime şi 18 nave de croazieră.
Deficitul de trafic înregistrat până la această dată va fi recuperat în următoarele luni, având în vedere recoltele bune de cereale obţinute de România, Serbia şi Ungaria în acest an. Pe de altă parte, cererea de minereuri şi produse energetice este în creştere ca urmare a relansării economiei din ţările riverane Dunării.
Evoluţia fluxurilor de mărfuri depinde în mare măsură de asigurarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre. Datele publicate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos arată că de-a lungul fluviului se asigură condiţiile minime de navigabilitate, existând însă un număr mare de puncte critice, de care navigatorii trebuie să ţină seama.
Începând din data de 11 septembrie 2017, pe Dunărea fluvială, între Km 304 şi Km 310, se execută lucrări de către draga refulant-absorbantă „Dunărea Maritimă”, în punctul critic Reni aval, între mila maritimă 61 şi 63, în scopul asigurării adâncimilor de navigaţie recomandate de Comisia Dunării.
http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-canalele-navigabile-au-fost-tranzitate-de-peste-14-000-de-unitati-navale-330147?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Daewoo a scos, în mod oficial, la vânzare pachetul de 51% din acţiunile Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), confirmând astfel informaţiile despre intenţia de a renunţa la şantierul naval din sudul Constanţei. Statul român, care deţine 49% din DMHI, a fost invitat să-şi exercite dreptul de preemţiune şi să cumpere partea deţinută de coreeni. Cel mai probabil, România va refuza oferta, iar şantierul ar urma să ajungă în posesia olandezilor de la Damen, aflaţi în negocieri avansate cu Daewoo.

Consiliul de Administraţie (CA) al Şantierului Naval 2 Mai SA Mangalia a convocat ieri Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) pentru data de 18/19.10.2017, primul punct de pe ordinea de zi fiind „exercitarea dreptului de preemţiune privind vânzarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering Co. Ltd. La societatea mixtă Daewoo Mangalia Heavy Industries SA”. Practic, este primul anunţ oficial al coreenilor cu privire la intenţia fermă de a pleca din România, după ce media internaţională specula de circa un an de zile asupra planurilor Daewoo de a scăpa de mai multe participaţii la companiile pe care le deţine, pe fondul crizei profunde în care se află constructorul sud-coreean de nave.

Daewoo Mangalia devine Damen Mangalia
Şantierul Naval 2 Mai SA este compania de stat prin care România deţine pachetul de 49% din DMHI, situaţie în care are dreptul legal de a fi prima opţiune a acţionarului majoritar pentru vânzarea pachetului majoritar de 51%. Este însă de domeniul fantasticului ca statul să profite de acest drept de preemţiune şi să preia integral şantierul din Mangalia. Cel mai probabil, după formalitatea de faţă, prin care Daewoo notifică statul român că are întâietate la preluarea pachetului majoritar, vor apărea şi primele informaţii oficiale despre intenţia olandezilor de la Damen de a achiziţiona şantierul din Mangalia. Care se va numi, astfel, Damen Mangalia Heavy Industries, deci îşi va păstra acronimul DMHI.

Daewoo vs Damen în cifre

Vânzarea şantierului coreeano- român din Mangalia către Damen, care mai deţine un şantier naval în Galaţi, este atipică. DMHI este de patru ori mai mare decât Şantierul Naval Damen Galaţi SA, chiar dacă numărul de angajaţi este aproape acelaşi. DMHI a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 2.057.195.188 de lei (circa 450 de milioane de euro), în timp ce gălăţenii au derulat în aceeaşi perioadă afaceri de 548.359.211 lei (aproximativ 120 de milioane de euro).

Deşi au doar un sfert din capacitatea de producţie a sud-coreenilor, olandezii au 2.253 de angajaţi, valoare sensibil apropiată de cea a DMHI, unde lucrează 2.389 de oameni. Diferenţele devin însă ameţitoare când vorbim de performanţe financiare. DMHI a înregistrat anul trecut pierderi de 483.916.110 lei (peste 100 de milioane de euro), în timp ce Damen a raportat un profit net de 1.105.870 de lei.

Şantierul olandez din Galaţi are datorii totale de 480.165.027 de lei, rezonabile într-un context de activitate stabil, pentru ca DMHI să bată toate recordurile, cu datorii de 5.350.084.563 de lei. Situaţia se păstrează, la scală, şi în cazul companiilor-mamă. Damen Shipyards Group a derulat în 2016, prin cei 9.000 de angajaţi de pe cele 33 de şantiere ale sale, afaceri de 1,7 miliarde de euro, cu un profit net de 29 de milioane de euro. Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) este unul dintre cei mai mari constructori de nave din lume, cu peste 13.000 de agajaţi, afaceri de aproape 13 miliarde de dolari şi pierderi de 1,6 miliarde de dolari în 2016.

Daewoo, salvat de statul sud-coreean

Statul sud-coreean a trebuit să preia DSME pentru a salva de la faliment una dintre cele mai mari companii ale sale. În aprilie, Daewoo a beneficiat de conversia în acţiuni a unor datorii de peste 3,3 miliarde de dolari şi fonduri noi de încă 2,6 miliarde de dolari. Prin planul său de reorganizare, Daewoo vrea să vândă, în afara şantierului său din Mangalia, alte 14 subsidiare. Daewoo se află din 1997 în România.

https://www.replicaonline.ro/e-oficial-daewoo-a-scos-la-vanzare-santierul-din-mangalia-statul-roman-invitat-sa-cumpere-pachetul-majoritar-de-actiuni-330130/

 

 

Legea parteneriatului public-privat ar putea fi implementată în luna octombrie, proiectul având în acest moment o formă ideală, după o amplă dezbatere publică, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ilan Laufer.

„Am scos legea în dezbatere publică în urmă cu o lună și ceva, dorim să avem o dezbatere publică amplă pe această temă. Au participat instituții de prestigiu mondial, de la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare, INS, reprezentanții AmCham (Camera de Comerț Americană — n. r.), reprezentanții instituțiilor statului român, toți specialiștii, inclusiv mediul academic român a participat la acest lucru”, a spus Laufer, la Antena 3.

Potrivit acestuia, proiectul de act normativ ar putea fi prezentat în Guvern la finele acestei săptămâni.

„În clipa asta, legea are o formă ideală, inclusiv normele de aplicare. Am cerut și colegilor din grupul de lucru și din minister ca până la finalul acestei săptămâni să reușim, după dezbaterea publică, să ajungem la un consens și pe textul de lege, și pe norme, să le prezint premierului și premierul să decidă dacă forma finală pe care o prezentăm noi este ok sau dacă se mai dorește anumite clarificări și sper ca în luna octombrie parteneriatul public-privat să fie implementat. Este un mare, mare pas înainte și pentru autoritățile locale, și pentru autoritățile centrale”, a adăugat Laufer.

Proiectul legii parteneriatului public-privat a fost dezbătut în Guvern în primă lectură la începutul lunii august.

„Grupul de lucru a elaborat pachetul legislativ privind parteneriatul public — privat, constând în proiectul de modificare a Legii 233 din 2016 privind parteneriatul public — privat și proiectul de norme metodologice. Prin modificările pe care le-am adus legii vom putea implementa atât proiecte semnificative cu aprobarea Guvernului, urmând să stabilim un prag pentru acestea, cât și proiecte de dimensiuni medii și mici, care nu vor avea nevoie de aprobarea Guvernului și vor putea fi implementate la nivel județean sau local”, a precizat Laufer, la acea dată, în ședința Executivului.

El a dat și câteva exemple de proiecte de acest fel: „În zona de infrastructură de transport: drumuri, căi ferate, aeroporturi, poduri, căi navigabile, parcări, poduri și tunele; în domeniul telecomunicațiilor: telefonie, internet și broadband. Utilități: centrale electrice, stații de apă, de filtrare, deșeuri, infrastructură de interes public, școli, universități, inclusiv penitenciare. În domeniul sănătății: spitale, policlinici, unități de primiri-urgență și clădiri administrative, primării, consilii județene și așa mai departe. Modificarea și simplificarea legislației privind parteneriatul public — privat este una dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare. Implementarea acestei măsuri va contribui la întărirea colaborării între stat și mediul privat”.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/13/laufer-legea-parteneriatului-public-privat-are-o-forma-ideala-speram-sa-fie-implementata-in-octombrie-11-05-19

  • Economie

11.09.2017

 

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii pe care autorităţile doresc să-l lanseze în acest an nu respectă termenul de fond din legea pieţei de capital, nu are un scop real şi este, de fapt, un FPS mai prost (FPS – fostul Fond al Proprietăţii de Stat, actualmente AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului), ne-a declarat domnul Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Domnia sa a declarat, recent, în cadrul conferinţei „Energia în priză”, organizată de ziarul BURSA: „Din ce am observat în spaţiul public, se doreşte crearea unei entităţi care se cheamă fond – Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare, celebrul fond pe care îl aşteptăm cu toţii -, dar acesta nu respectă Legea pieţei de capital, adică nu are acest atribut. Mai mult, acesta va fi o excepţie de la foarte multe legi din România. Mulţi avocaţi mi-au spus că acest lucru ar fi neconstituţional, ceea ce cred şi eu. De fapt, prin acest fond se creează un nou FPS, nici măcar un AVAS, unde mai multe pachete de acţiuni, împreună cu nişte bani, se pun într-o nouă entitate”.

În opinia domniei sale, un fond suveran ar trebui să fie un fond alimentat din redevenţe sau din alte surse clar definite, şi să aibă un scop: să intervină în mai multe domenii atunci când apare o criză. „Acest fond nu are, însă, niciun fel de scop. Observ un mare amatorism la guvernarea din România”, a mai spus Dan Paul.

Proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost finalizat şi lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Acesta va cuprinde 27 de participaţii minoritare sau majoritare ale statului la companii profitabile, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro).

Proiectul de lege va fi trimis Guvernului, cu avizul primit de la Eurostat (opinie ex-ante) în legătură cu clasificarea Fondului (bugetar/în afara bugetului), iar Executivul l-ar putea aproba într-o şedinţă din luna septembrie şi transmite apoi Parlamentului.

Statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI. Capitalul social al Fondului va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.

Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională Aa Sării (51%), IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).

http://www.bursa.ro/dan-paul-presedintele-asociatiei-brokerilor-fondul-suveran-de-dezvoltare-si-investitii-un-fps-mai…&s=piata_de_capital&articol=330697.html

 

În România există 77 de parcuri industriale, care sunt poziţionate în cele mai bogate judeţe din ţară după cifra de afaceri. În total, acestea au o suprafaţă totală de 3.104 de hectare şi un număr de peste 60.000 de angajaţi, conform infor¬maţiilor de la Ministerul Dezvoltării Regio¬nale, Administraţiei Publice şi Fon¬durilor Europene transmise la solicitarea ZF.

În prezent, în cele 77 de parcuri industriale există un număr de 1.127 de companii care au spaţii de producţie sau hale de depozitare. În general, unul dintre cele mai importante motive pentru care companiile aleg să investească în parcuri industriale este legat de faptul că au beneficii din punct de vedere financiar.

„E mai avantajos să lucrezi într-un parc industrial din punct de vedere economic deoarece ai toate utilităţile necesare pentru a porni sau a dezvolta o afacere. De asemenea, există şi o facilitate prin lege pentru companiile care îşi construiesc hale de producţie sau orice altă unitate în cadrul parcurilor industriale, fiind scutiţi de impozit“, a spus Florin Jianu, preşedin¬tele Consiliului Naţional pentru Între¬prinderile Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) şi fost ministru pentru IMM.

În cadrul celor 77 de parcuri din România sunt angajate circa 60.000 de persoane, echivalentul a numărului de salariaţi din judeţe precum Alba (60.000), Satu Mare (61.000) sau Hunedoara (62.000).

Pe lângă beneficiile financiare, companiile care se relocă sau îşi construiesc un spaţiu de producţie în cadrul unui parc industrial au şi avantaje logistice care pot creşte eficienţa businessului.

„Am ales să investim în parcul industrial Oradea 1 datorită pro¬ximităţii faţă de frontieră, astfel că nu mai suntem dependenţi de infra¬struc¬tura din România. Un alt motiv pentru care am ales această zonă a ţării a fost şi nivelul salariului, mai mic faţă de oraşele mari din ţară. După pă¬re¬¬rea mea, este mai uşor să te dez¬volţi atunci când faci parte dintr-un parc indus¬trial, dintr-o strategie locală coor¬do-nată de autorităţile locale, decât atunci când eşti singur“, a spus Ionuţ Scripnic, director al companiei Lava Knitting, care deţine un spaţiu de producţie în cadrul parcului industrial Oradea 1.

Pe de altă parte, companiile din parcurile industriale se pot confrunta cu un nivel mai ridicat al competiţiei în ceea ce priveşte angajaţii. „Având în vedere că există multe companii rezidente şi nevoia de angajaţi este mare, ar putea apărea o competiţie în acest sens“, a mai spus Ionuţ Scripnic.

Cele mai mari zece parcuri industriale din România însumează o suprafaţă de circa 1.200 de hectare, adică 41% din suprafaţa totală a parcurilor, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Acestea sunt poziţionate în zonele dezvoltate ale ţării, acolo unde companiile mari sunt atrase să investească şi unde există disponi¬bilitatea forţei de muncă. Totuşi, chiar dacă investitorii sunt atraşi către punctele fierbinţi din ţară, şi judeţele în care businessurile nu sunt la fel de mari pot stârni interesul investitorilor, dacă administraţia locală se implică activ în acest proces. „Se poate şi este necesar ca şi în judeţele mai puţin dezvoltate să se realizeze astfel de parcuri industriale. În acest sens, administraţia trebuie să fie implicată în atragerea de investiţii. Nu este suficient să realizezi reţeaua de utilităţi şi să obţii titul de parc industrial, trebuie să creezi un avantaj competitiv“, a spus Florin Jianu.

De asemenea, el a mai punctat faptul că există discrepanţe foarte mari între parcurile industriale din România, unele s-au dezvoltat foarte mult şi altele au rămas pe loc. „Există discrepanţe foarte mari între unele parcuri industriale care s-au dezvoltat foarte mult, în special cele din judeţul Prahova, şi alte parcuri industriale care nu s-au dezvoltat atât cât ar fi avut potenţial, cum ar fi parcurile industriale din Galaţi sau Slobozia.“

Se anunţă cea mai mare investiţie de infrastructură din România: aproape un miliard de euro pentru extinderea Aeroportului Otopeni

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) vrea să contruiasca un nou terminal pe Aeroportul Internaţional Otopeni, proiect care va avea o valoare de 818,5 mil. de euro. Acest terminal va dubla capacitatea actuală a aeroportului.

„Proiectul de extindere a Aeroportului Otopeni va avea două faze şi va necesita o investiţie de 818,5 milioane de euro. În 2022 vom începe lucrările, iar conform studiilor de fezabilitate, fiecare fază va dura trei ani” au spus reprezentanţii CNAB în cadrul unei eveniment organizat de Fondul Proprietatea.

Reprezentanţii CNAB au mai precizat faptul că investiţia de 818 mil. de euro nu include şi taxele de expropiere care vor fi necesare. De asemenea, ei au mai spus şi că sunt în căutare de investitori şi că vizează companiile şi băncile străine.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/se-anunta-cea-mai-mare-investitie-de-infrastructura-din-romania-aproape-un-miliard-de-euro-pentru-extinderea-aeroportului-otopeni-din-pacate-incepe-peste-5-ani-16723202

 

România va fi gazda din acest an a reuniunii ministeriale la nivel înalt CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity), în perioada 27-28 septembrie 2017, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Energiei.

‘Pentru accelerarea integrării pieţelor de gaze din Europa Centrală şi de Sud-Est şi pentru diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, România, alături de Austria, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Italia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, a iniţiat în februarie 2015 un grup de lucru sub titulatura CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity Group). Acestui grup i s-au alăturat şase ţări partenere, respectiv, Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia (FYROM), Republica Moldova, Serbia şi Ucraina. Scopul acestui grup este de a coordona eforturile de facilitare a realizării proiectelor trans-frontaliere şi trans-europene care să ducă la diversificarea surselor şi a rutelor de aprovizionare cu gaze naturale, precum şi armonizarea implementării regulilor care să faciliteze aceste proiecte’, se arată în nota de fundamentare.

Până în prezent, în anii 2015 şi 2016, au avut loc trei întâlniri la nivel ministerial, la Sofia, Zagreb şi Budapesta.

Prin Memorandumul nr. 103175 din 18.10.2016 cu tema ‘Înaintarea propunerii din partea României, către Comisia Europeană, pentru organizarea la Bucureşti a reuniunii ministeriale CESEC, din anul 2017’, aprobat de Guvernul României, autorităţile române au indicat Comisiei Europene disponibilitatea de a găzdui la Bucureşti, în anul 2017, reuniunea ministerială a Grupului la Nivel Înalt pe tema interconectării reţelelor de gaze la nivelul regiunii Central şi Sud-Est Europene (Central and South Eastern Europe Gas Conectivity/iniţiativa CESEC), format în care proiectele propuse de ţara noastră au fost avizate ca prioritare la nivel european (proiectul BRUA).

În contextul în care iniţiativa CESEC îşi extinde domeniul de activitate şi la eficienţă energetică, energie regenerabilă şi energie electrică, decizie luată la reuniunea ministerială de la Budapesta (septembrie 2016), la începutul anului curent a fost demarată activitatea grupurilor de lucru tehnice CESEC pentru cele trei subdomenii menţionate.

Având în vedere faptul că obiectivul acestor grupuri tehnice este să înainteze propuneri de acţiuni şi metode de lucru care urmează să fie validate la reuniunea ministerială CESEC din 2017, reprezentanţii ministerului menţionează că organizarea reuniunii la Bucureşti va conduce la preluarea contribuţiei şi a valorii adăugate rezultate în urma lucrărilor grupurilor tehnice, care au avut loc la Bruxelles la începutul anului 2017.

‘Pentru România, iniţiativa privind Conectivitatea în Centrul şi Sud-Estul Europei în domeniul energiei (CESEC) reprezintă o oportunitate de a confirma demersurile întreprinse de România în sectorul energetic, contribuind, totodată, la îndeplinirea dezideratelor Uniunii Energetice în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie, într-un mediu concurenţial, transparent şi nediscriminatoriu, prin susţinerea dezvoltării cu prioritate a rutelor de transport care potenţează diversificarea surselor de energie. Pentru România, formatul CESEC este benefic în sensul în care proiectele propuse de România au fost avizate ca prioritare la nivel european’, se mai arată în documentul explicativ.

Prin proiectul de hotărâre de Guvern, ministerul cere alocarea sumei de 154.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru organizarea acestui eveniment.

http://www.economica.net/romania-va-gazdui-reuniunea-grupului-la-nivel-inalt-pe-tema-interconectarii-retelelor-de-gaze-in-centrul-si-sud-estul-europei_143196.html#ixzz4sLNsbiSp

 

Ministerul Transporturilor, prin compania CFR SA, a predat primele amplasamente pentru cele mai mari proiecte de infrastructură feroviară din România. La sfârșitul acestei luni, constructorii încep primele lucrări privind modernizarea infrastructurii feroviare, pentru circulația trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h, între Simeria și Arad pe o distanță de aproximativ 78 de km. Lucrările sunt finanțate din bani europeni, exercițiul financiar european 2014-2020.

Compania CFR SA începe cheltuirea banilor europeni din programul de finanţare europeană 2014-2020. Contractele de modernizare a căii ferate, secţiunile Km 614 – Bârzava şi Bârzava – Ilteu, în lungime totală de aproximativ 78 km, au intrat în linie dreaptă. Ministerul Transporturilor, prin oficialii companiei CFR SA, aprobă întreruperea curentului electric pe anumite porţiuni de cale ferată pentru demararea lucrărilor. „A început procesul de predare a amplasamentului pentru lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare între Km 614 şi Ilteu. Sunt două contracte care vizează modernizarea liniei pentru viteza maximă de 160 km/h, lucrări de artă, două poduri peste râul Mureş şi un tunel nou, implementarea sistemului de siguranţă a traficului ERTMS (ETCS nivel 2 + GSMR). Există amplasament pentru trei staţii şi un interval în lungime de aproximativ 5 km. La circa 22 de kilometri de municipiul Arad, în staţiile Ghioroc, Păuiş şi Bârzava, începe şantierul. Vine o comisie de la CFR SA şi aprobă închiderea liniei, se dărâmă tot“, ne-au declarat reprezentanţii asocierii Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL, câştigătorii celor două contracte, în valoare de 3,45 miliarde lei, pentru reabilitarea secţiunilor feroviare km 614 – Cap Y Bârzava (2a) şi Bârzava (cap Y) – Ilteu (cap Y)(2b).

Organizări de şantier pentru cele două tronsoane de cale ferată

Asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL a pregătit două puncte unde a amenajat organizări de şantier. „Pe infrastructura existentă nu se poate circula cu o viteză medie de 160 km/h, există zone unde se construieşte infrastructură feroviară nouă care să permită circulaţia trenurilor cu viteza menţionată. Trebuie retrasate curbele de cale ferată pentru ca trenurile să circule cu o viteză sporită. Organizările de şantier sunt aproape finalizate, am început procesul de angajare, am angajat şoferi autocamion şi cisternă, muncitori în construcţii, fierari, dulgheri, electrician de întreţinere, instalatori, mecanici utilaje şi operatori“, ne-au explicat reprezentanţii asocierii Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL.

http://www.capital.ro/s-a-dat-startul-celor-mai-mari-proiecte-de-pe-calea-ferata.html

 

Creşterea Produsului Intern Brut, din primul semestru, de 5,8%, este principalul agrument pentru ca rectificarea bugetară să fie pozitivă, a anunţat vineri ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

„Rezultatele din primul semestru arată că în 2017 creşterea economică va fi de 5,6%, faţă de 5,2% cât se estimase anterior, la fundamentarea bugetului pe acest an. Ca urmare a acestei creşteri, avem în vedere realizarea unui Produs Intern Brut de 837,1 miliarde de lei, faţă de suma din prognoza iniţială, de 815,2 miliarde de lei”, a spus Ionuţ Mişa.

Bani în plus vor primi următoarele instituţii:
– Ministerul Agriculturii – 1,5 miliarde de lei
– Ministerul Afacerilor Interne – 1,16 miliarde de lei
– Ministerul Sănătăţii – 207 milioane de lei
– Ministerul Muncii – 95,9 milioane de lei
– Ministerul Finanţelor – 426,6 milioane de lei
– Ministerul Justiţiei – 357,4 milioane de lei
– Serviciul Român de Informaţii – 298,8 milioane de lei
– Ministerul pentru Mediul de Afaceri – 287,9 milioane de lei
– Ministerul Public – 203,5 milioane de lei.

De asemenea, bugetele locale au primit o suplimentare de 697,2 milioane de lei.

În minus au fost rectificate bugetele următoarelor ministere: Dezvoltării Regionale, Transporturilor, Fondurilor Europene, respectiv Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, Ionuţ Mişa a explicat că la rectificarea bugetară se vor lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze fondurile.

„Multe ministere au o execuţie slabă. Ministerul Transporturilor nu are o execuţie bună la investiţii. Este adevărat că erau sume mari pe fonduri europene, dar nu s-a reuşit atragerea lor, aşa încât până la această oră execuţia este slabă. Abia acum a demarat execuţia. A durat foarte mult acreditarea Autorităţilor de Management. Dar a fost premierul la Bruxelles, a vorbit cu preşedintele Jean-Claude Juncker şi s-a reuşit deblocarea. Încep să vină banii. Cred că vom încheia cu venituri din fonduri UE de 5,2 miliarde de euro, conform programului. Este adevărat că investiţiile sunt cu 17% în scădere la opt luni. La rectificare vom lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze aceşti bani şi vom da la cele care au nevoie de bani. Vom lua şi de la Transporturi. Vom păstra deficitul la 2,95% din PIB. În niciun caz nu vom trece de 3%”, a afirmat ministrul Finanţelor.

În ceea ce priveşte execuţia bugetară, Ionuţ Mişa a spus că: „Avem bani. Nici măcar o secundă nu am discutat cu FMI despre vreun împrumut”.

http://www.mediafax.ro/economic/rectificarea-bugetara-mai-putini-bani-pentru-transporturi-si-dezvoltare-mai-multe-fonduri-pentru-sri-si-parchete-16722413

12.09.2017

 

UBM Group, un trader de cereale din Ungaria, intră pe piaţă din România, după ce a încheiat un parteneriat cu Leo Lambrea, fostul şef al diviziei de trading al BriseGroup.

Subsidiara locală, UBM Agri Trade, va achiziţiona materii prime agricole din import şi de pe plan local pe care le va vinde industriei procesatoare din România, adică fabricilor producătoare de ulei sau furaje şi morilor.

„UBM Group e lider de piaţa în Ungaria şi vrea să îşi deschidă un birou şi în România. Am intrat în parteneriat cu ei, am deschis deja împreună o firmă nouă utilizând acelaşi nume. Ei au 90% din firmă, eu am 10% şi sunt directorul general şi directorul comercial al companiei“, a spus Leo Lambrea.

Cu un capital social de 100.000 de euro, manage¬mentul UBM Agri Trade mizează pe afaceri de până în 25 mil. euro în 2018, primul an complet de activitate.

„Nu avem în plan să investim în active. Pur şi simplu închiriem spaţii, camioane şi ducem de la A la B marfă“, a spus el. Grupul de firme UBM, cu afaceri de circa 300 mil. euro în 2016, este unul dintre cei mai mari traderi de cereale, oleaginoase şi furaje din Ungaria, care tranzacţionează peste 1 milion de tone de produse agricole pe an. Grupul are activităţi inclusiv în creşterea porcinelor, genetică porcină, consultanţă agricolă şi servicii de finanţare a fermierilor.

http://www.zf.ro/companii/un-trader-ungar-intra-pe-piata-locala-minoritar-un-fost-manager-al-brisegroup-16725177

 

RZD International, subsidiara Cailor Ferate Ruse (RZD) care efectueaza, pe teritoriul sarb, lucrarile de modernizare a liniei Belgrad – Bar, a anuntat ca a demarat o noua etapa a proiectului. Aceasta cuprinde sectiunea Resnik-Valjevo iar RZD International va executa lucrarile de modernizare ce nu au putut fi executate complet pana in prezent din cauza traficului intens din timpul sezonului turistic.
Linia face legatura intre capitala sarba, Belgrad si portul Bar, din Muntenegru.

Lucrarile vor include reabilitarea a peste 14,8 kilometri de cale ferata, instalarea a sase treceri la nivel precum si lucrari de reparatii a sapte pasaje rutiere si 11 poduri de cale ferata. In plus, catenara va fi inlocuita pe intreaga sectiune in lungime de 42 kilometri.

Se estimeaza ca proiectul Resnik-Valjevo, cu o valoare totala de 80 milioane de dolari (66,4 milioane euro), va fi finalizat pana la sfarsitul lui 2017.

Prima etapa a modernizarii liniei a cuprins reconstructia a 35 de kilometri de cale ferata, pe sectiunea Resnik-Vreoci dar si a tunelului Bela Reka.

„Lucrarile de reconstructie a sectiunii Resnik-Valjevo se desfasoara in conformitate cu contractul semnat, iar termenele planificate sunt pe deplin respectate”, a declarat directorul general al RZD International, Sergey Pavlov.
Serbia intentioneaza sa lanseze, in urmatorii doi ani, reconstructia completa a liniei de cale ferata catre Portul Bar, proiect evaluat la aproximativ 220 de milioane de euro (260 milioane dolari).

Serbia reconstruieste o alta sectiune din linia Belgrad – Bar

 

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat vineri că România are nevoie „ca de aer” de investiții în domeniul transporturilor și că situația din acest domeniu este una îngrijorătoare.

„Situația pe transport este îngrijorătoare pentru noi, a fost și în perioada trecută. Din păcate, doar 300 de kilometri în ultimii 10 ani s-au făcut prin rețeaua de transport european Ten-T. S-au renovat peste 900 de drumuri naționale și aici se vede diferența dintre capacitatea administrativă locală — unde se implică primăriile — dar și faptul că s-au schimbat foarte mulți miniștri ai Transporturilor, lucru care de asemenea a afectat această implementare în ceea ce privește autostrăzile. Noi avem această condiționalitate ex-ante legată de transporturi care nu este încă îndeplinită. Primul pas a fost făcut, acela al adoptării masterplanului de transport, dar a doua condiționalitate este legată de indicatorii de performanță ai CNAIR, privind compania rutieră, și voi discuta acest lucru cu domnul ministru Cuc”, a precizat Corina Crețu, într-o declarație de presă susținută la sediul Primăriei Capitalei.

Ea a declarat că transporturile sunt un domeniu în care „România are nevoie ca de aer de investiții”, atât naționale, dar mai ales europene. Corina Crețu a menționat că unul dintre subiectele pe care dorește să le abordeze în cadrul întrevederii cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, este cel referitor la magistrala 6, linia de metrou București — Otopeni, „foarte importantă, mai ales din perspectiva Campionatului de fotbal din anul 2020”.

„În legătură cu decizia prim-ministrului de a oferi doar Băncii Mondiale sau altor instituții (construcția unei autostrăzi Comarnic — Brașov — n.r.), noi nu avem condiționalități din acest punct de vedere. Ceea ce ne interesează este ca autoritățile române să găsească căile cele mai facile pentru implementarea acestor proiecte. În anul 2016, am aprobat 76 de fazări de proiecte. Am primit de la autoritățile române această solicitare pentru că nu s-a reușit realizarea tuturor acestor proiecte la termenul fixat. Și mai sunt 21 de proiecte, în curs de a accepta faza a doua, pe care noi le analizăm la Comisia Europeană. În urma deciziei de a accepta fazarea acestor proiecte s-au redus pierderile cu aproape trei miliarde de euro și s-a ridicat, astfel, rata de absorbție pentru perioada 2007 — 2013 la 90%”, a precizat Crețu.

Totodată, ea a evidențiat că în decursul celor trei ani, de când a fost nominalizată pentru funcția de comisar european, a lucrat cu patru guverne de la București. Crețu a precizat că dorește să ajute autoritățile române în eforturile depuse pentru valorificarea fondurilor europene.

„Și pentru noi este foarte important ca cele cinci condiționalități ex-ante care au mai rămas — cele legate de achiziții publice, transport, infrastructura de cercetare, capacitatea administrativă — să fie ridicate cât mai curând posibil, astfel încât să evităm pierderile de fonduri, pentru că știți foarte bine, potrivit regulamentelor, suntem în această fază de transmitere a unor scrisori către guvernele care nu au îndeplinit aceste condiționalități, după care guvernele țărilor respective au la dispoziție două luni, după care se va lua decizia în Colegiu, deci nu mai depinde de un comisar sau altul, dacă se vor suspenda sau nu plățile. Deci, în această situație se află Grecia, Spania, Italia pe anumite domenii — în faza de risc de a suspenda. Sigur, foarte țintit, nu pe toate programele, acolo unde nu s-au îndeplinit aceste condiționalități. Speranța mea e că nu vom ajunge la acel moment”, a declarat comisarul european.

https://www.agerpres.ro/politica/2017/09/08/corina-cretu-situatia-pe-transport-e-ingrijoratoare-romania-are-nevoie-ca-de-aer-de-investitii-in-domeniu-15-24-59

 

Egiptul analizează o posibilă respingere a unei cantități de 59.000 de tone de grâu din Franța, achiziționat anterior de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, pe motiv că prezintă semințe de mac, aceasta fiind a doua livrare de grâu către Egipt care este pusă sub semnul întrebării, ceea ce a dat naștere la noi incertitudini cu privire la politica de import a autorităților de la Cairo, transmite Reuters.
Luna trecută, inspectorii de la Autoritatea pentru carantină au oprit o navă care transporta 63.000 de tone de grâu din România în portul Safaga pentru conținut de semințe de mac. Potrivit surselor, grâul provine de la firma Cerealcom Dolj.

Egiptul, cel mai mare importator mondial de grâu, a provocat confuzie pe piețele internaționale de cereale în 2015 când a respins o livrare de grâu pe motiv că are un conținut prea mare de cornul secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale — n. r.). Confuzia de atunci i-a determinat pe traderi să boicoteze licitațiile organizate de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean.

Ministerul Agriculturii din Egipt a anunțat duminică că Autoritatea pentru carantină examinează conținutul de mac pentru o livrare de grâu din Franța. „Dacă se va dovedi că există semințe de mac va fi luată decizia de respingere a livrării, iar cazul va fi deferit procurorului general”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Egipt, Hamid Abdel Dayim.

Faptul că, în mai puțin de o lună, au apărut două cazuri în care o livrare de grâu ar putea fi respinsă de autoritățile egiptene, a provocat îngrijorare în rândul traderilor potrivit cărora semințele de macul au devenit noul cornul secarei, în urma încercărilor Autorității pentru carantină din Egipt de a-și înăspri controlul asupra importurilor.

Transgrain France, firma care este responsabilă pentru livrare de grâu din Franța, consideră că este ciudat faptul că Autoritatea pentru carantină din Egipt „a descoperit brusc acest tip de semințe pentru prima dată în ultimele decenii”, adăugând că este posibil ca Autoritatea pentru carantină să facă o confuzie cu alt tip de mac existent în Franța, dar care nu este toxic.

Anul trecut, în urma boicotării licitațiilor sale de către traderii de cereale, autoritățile egiptene au trebuit să renunțe la cerințele conform căruia grâul importat trebuia să aibă un conținut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În plus, autoritățile egiptene nu mai trimit inspectori guvernamentali peste hotare să aprobe grâul care urmează să ajungă în Egipt, folosind în schimb companii private.

Însă noul sistem a fost contestat, cu succes, în justiție de un grup de inspectori ai Autorității pentru carantină din Egipt care au susținut că există riscul contaminării cu substanțe periculoase pentru plante și animale. Guvernul de la Cairo nu a implementat încă decizia tribunalului, ceea ce pune noul sistem sub semnul întrebării.

„Autoritatea pentru carantină vrea să facă presiuni pentru ca delegațiile de inspectori să plece din nou peste hotare”, a declarat un trader din Cairo.

De asemenea, traderii susțin că firmele străine care fac inspecții la porturile de origine sunt mult mai atente când examinează conținutul de mac. „În prezent există două nave cu grâu românesc în porturile de origine cărora li s-a spus că schimbe grâul din cauza prezenței de semințe de mac”, a dezvăluit un alt trader.

În replică, autoritățile române și reprezentanții traderilor au susținut că nu există nicio informație oficială cu privire la respingerea grâului românesc de către GASC, Portul Constanța având un sistem foarte bun de monitorizare a calității.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/11/dupa-graul-romanesc-egiptul-ia-in-considerare-si-respingerea-graului-din-franta-09-00-33

 

Grupul CEFC China Energy, care în luna decembrie 2016 a semnat un acord pentru preluarea pachetului majoritar la KazMunayGas International, va plăti 9,1 miliarde de dolari pentru a prelua o participație de 14,16% din acțiunile gigantului petrolier rus Rosneft de la un consorțiu compus din traderul elvețian Glencore și fondul de investiții Qatar Investment Authority, o tranzacție care va întări și mai mult parteneriatul energetic dintre Moscova și Beijing, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă, Glencore a informat că CEFC va prelua acțiunile la un preț cu 16% peste valoarea medie înregistrată în ultimele 30 de zile de titlurile Rosneft, fără a preciza prețul exact. Ulterior, un purtător de cuvânt de la CEFC a precizat că grupul chinez va plăti 9,1 miliarde de dolari pentru pachetul de acțiuni Rosneft.

În prezent, capitalizarea de piață a Rosneft este de 57 de miliarde de dolari iar tranzacția cu CEFC reprezintă cea mai mare investiție făcută vreodată de China în Rusia. După această tranzacție, Glencore și Qatar Investment Authority, care anul trecut au preluat o participație de 19,5% din acțiunile Rosneft, vor mai deține doar 0,5% și, respectiv, 4,7% din acțiunile gigantului petrolier rus.

Rosneft este de departe cea mai mare și mai influentă companie petrolieră rusă, cu legături strânse cu Kremlinul. Având acces la rezervele și capacitățile de rafinare ale Rosneft este un pas important în strategia CEFC de a deveni un jucător important pe piața energetică internațională.

Guvernul rus, prin compania holding Rosneftegaz, deține 50% din acțiunile Rosneft, după ce, în luna decembrie a anului trecut, a vândut o participație de 19,5% din acțiunile Rosneft către Glencore și Qatar Investment Authority (QIA) în schimbul unei sume de peste 10,2 miliarde de euro. Un alt acționar important la Rosneft este grupul britanic BP, cu o participație de 19,75%.

Tranzacția dintre CEFC și Rosneft vine după ce SUA a adoptat noi sancțiuni economice împotriva Rusiei, ceea ce provoacă dificultăți companiilor occidentale precum Glencore să încheie parteneriate cu firmele rusești de stat precum Rosneft. Compania petrolieră rusă este condusă de Igor Sechin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Vineri, Igor Sechin a declarat că QIA și Glencore au decis să își reducă participația la Rosneft și din cauza deprecierii dolarului față de moneda euro, care le-a făcut mai scump ă serviciul datoriei.

„Din punctul de vedere al Rosneft, venirea unui astfel de partener este un element pozitiv deoarece demonstrează că investitorii străini sunt interesați în continuare de industria petrolieră rusească” a declarat Alexander Kornilov de la firma de brokeraj Aton din Moscova.
În ultimii ani, CEFC China Energy s-a transformat dintr-un trader de petrol într-un conglomerat cu activități în domeniul energiei și finanțelor, iar tranzacția cu Rosneft va permite Chinei, al doilea mare consumator mondial de energie, să își extindă cooperarea cu Rusia, cel mai mare producător mondial de petrol.

Recent, vicepreședintele pentru dezvoltare corporativă și strategie al KMGI, Alexey Golovin, a declarat că firma chineză CEFC China Energy Company Ltd. ar putea finaliza achiziția unui pachet de 51% din acțiunile companiei petroliere române KMG International NV până în luna octombrie.

KazMunayGas International este prezent în 11 țări și deține rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare unitate de profil din România) și Vega Ploiești (cea mai veche rafinărie în funcțiune), dar și rețele de distribuție de carburanți (Rompetrol) în România, Bulgaria, Moldova, Georgia, Franța și Spania.

https://www.agerpres.ro/economie/2017/09/08/cefc-preia-14-16-din-actiunile-rosneft-de-la-glencore-si-qia-16-17-00

 

Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale din România, controlat de statul român, anunţă convocarea Adunării Generale a Acţionarilor, pentru a aproba distribuirea de dividende suplimentare. Banii sunt necesari pentru acoperirea deficitului bugetului României, dezechilibrat de creşterile de salarii şi de încasările mai mici din TVA. Celelalte companii mari ale statului vor fi obligate şi ele să contribuie, iar în total statul va primi 2 miliarde de lei din banii lor, scrie e-nergia.ro.

“În conformitate cu art. 122 din Legea 24/2017, S.N.G.N. ROMGAZ S.A. informează piața în legătură cu solicitarea primită de la Statul Român în calitate de acţionar al Societăţii Naţionale de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. (cota de participare de 70,0071% din capitalul social), reprezentat de Ministerul Energiei, cu privire la convocarea de îndată a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor având ca principal punct pe ordinea de zi „aprobarea distribuirii sumei de 750.000.000 lei, sub forma de dividende, în temeiul prevederilor art. II si art. III din OUG nr. 29/2017, către acționarii societății, proporțional cu participarea acestora la capitalul social al societății”, “, se arată într-un comunicat al Romgaz.

“În perioada imediat următoare, Consiliul de Administrație al S.N.G.N. Romgaz S.A. va convoca Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor”, mai spune compania.

Aplicând cota de capital de 70%, deţinută de stat, reiese că Guvernul ar urma să primească circa 525 de milioane de lei de la Romgaz, scrie e-nergia.ro.

Actul normativ în baza căruia statul cere bani de la Romgaz prevede că “profitul nerepartizat (…) se repartizează la alte rezerve și constituie sursă proprie de finanțare, putând fi redistribuit ulterior sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome”. “Începând cu aprobarea situațiilor financiare ale anului 2016, la entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, rezultatul reportat existent în sold la data de 31 decembrie a fiecărui an poate fi distribuit sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome”, se mai arată în actul normativ.

Entităţile stabilite în articolul citat mai sus sunt societăţile cu capital majoritar de stat şi regiile autonome, printre care se află majoritatea companiile energetice profitabile ale statului, ca Hidrolecetrica, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica sau Transelectrica.

Pe lângă prevederea cu repartizarea rezervelor, aceste companii sunt obligate să distribuie sub formă de dividende şi o cotă de cel puţin 90% din profitul obţinut.

Situaţia de la Romgaz pare a nu fi singulară. La sfârşitul săptămânii trecute, Executivul a aprobat o rectificare a bugetului, care arată că intenţia este să colecteze sume importante de la companiile pe care le deţine, scopul fiind echilibrarea bugetului.

În nota de fundamentare a actului normativ referitor la rectificare se vorbeşte despre faptul că “veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr 29/2017”, adică cea în baza căreia statul cere bani de la Romgaz. Ar putea urma Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, dacă vorbim doar despre companiile de stat din energie.

http://www.economica.net/statul-roman-isi-spoliaza-companiile-profitabile-guvernul-cere-de-urgenta-500-de-milioane-de-lei-de-la-romgaz-urmeaza-si-alte-companii-mari_143269.html

13.09.2017

 

Uniunea Europeană va găzdui cea de-a patra ediţie a Conferinţei „Oceanul nostru, un ocean pentru viaţă”, în Malta, în perioada 5 – 6 octombrie 2017. Reuniunea îşi propune să inspire soluţii comune şi angajamente ambiţioase în gestionarea mărilor şi oceanelor – care acoperă 75% din planeta noastră.

Vor fi prezenţi peste 700 de participanţi, din peste 60 de ţări, dintre care mai mult de 50 de şefi de stat sau de guvern şi miniştri.

„Oceanul Nostru 2017” a atras deja peste 150 de angajamente de la mai mult de 50 de companii, de la sectorul tradiţional de pescuit până la tehnologiile IT.

Conferinţele anterioare, găzduite de guvernele Statelor Unite (2014, 2016) şi Chile (2015), au vizat o gamă largă de angajamente şi s-au promis miliarde de euro.

„Oceanul Nostru 2017” va aborda temele zonelor marine protejate, pescuitul durabil, poluarea marină şi schimbările climatice. În acest an, va avea o particularitate europeană, prin introducerea temelor privind economie albastră şi securitatea maritimă. Conferinţa va implica participanţi din întreaga lume, care vor face angajamente semnificative. Cu accent pe implicare, parteneriat şi acţiunile la nivel înalt, UE continuă să conducă alte eforturi internaţionale, cum ar fi îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul Agendei 2030. Reuniunea completează, de asemenea, iniţiativa UE privind guvernanţa internaţională în domeniul oceanului, care stabileşte o agendă pentru viitorul oceanelor din întreaga lume, propunând 50 de acţiuni concrete.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-60-de-tari-isi-trimit-reprezentantii-la-conferinta-oceanul-nostru-2017-330100?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Scăderea surprinzătoare a inflaţiei în august (de la 1,4% la 1,2%) ar putea amâna creşterea dobânzilor la lei.

Producţia industrială a crescut cu 8% – al doilea cel mai puternic ritm de creştere înregistrat la şapte luni din ultimii 10 ani.

Evoluţia, determinată de reluarea investiţiilor, de avansul cererii şi revenirea economiilor din vest, fusese anticipată de datele INS privind PIB-ul în primul semestru, dar şi de evoluţia cifrei de afaceri în industrie (plus 10% la şapte luni) şi a comenzilor noi în industria prelucrăroare (plus 11% la şapte luni).

„Aceste evoluţii exprimă premise de continuare a climatului pozitiv în sfera industriei până la final de an, evoluţie determinată de impulsul exporturilor şi de momentul pozitiv din sfera consumului susţinut de mixul relaxat de politici economice“, a comentat Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

Potrivit INS, industria a avut o creştere de 7,3% semestru la semestru, cu o pondere de 23% în PIB. Astfel, industria a putut contribui cu 1,7 puncte procentuale la creşterea economică de 5,8%, revenind, după doi ani, pe locul întâi în ce priveşte contribuţia la creşterea economică.

http://www.zf.ro/eveniment/industria-creste-puternic-plus-8-la-sapte-luni-16726501

14.09.2017

 

In prima jumatate a lui 2017, companiile feroviare de transport de marfa din Polonia au experimentat o crestere de 10% a volumelor de marfa transportate si de 8% a performantei transportului. Acestea sunt cele mai bune rezultate din ultimii 6 ani, conform informatiilor Oficiului de Transport Feroviar.

In prima jumatate din 2017, au fost transportate 114,1 de milioane de tone de marfa, o crestere de 10% (sau de 10 milioane de tone) comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Rezultatele performantei transportului au fost de 25,8 miliarde de t-km, cu 1,9 miliarde de t-km mai mult decat anul trecut si o crestere de 7,8%. „Acestea sunt cele mai bune rezultate dupa 2011, cand performanta transportului a atins un nivel de 26,6 miliarde t-km din ianuarie pana la sfarsitul lui iulie, 122 de milioane de tone fiind transportate atunci”.

Iunie 2017 este o alta luna a acestui an in care volumul de marfuri transportate a depasit 20 de milioane de tone. Comparativ cu iunie 2016, rezultatele au crescut cu 7,3% pentru volume si cu 8,2% in cazul performantei transportului.

PKP Cargo este lider de piata in privinta performantei transportului cu o cota de 52,44%, urmata de Lotos Kolej (9,71%) si PKP LHS (5,86%).
70 de companii feroviare de transport de marfa care detin licenta de operare au utilizat reteaua feroviara poloneza in 2017, comparativ cu 2015, cand doar 67 din cele 89 de companii feroviare care detineau licenta de operare au si furnizat servicii de transport.

http://clubferoviar.ro/polonia-inregistrat-cele-mai-bune-rezultate-transportul-feroviar-de-marfa-din-ultimii-6-ani/

 

Romania are intarzieri in pregatirea proiectelor europene de transport si risca sa piarda fonduri UE alocate pentru acestea, a avertizat, miercuri, comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, intr-un interviu acordat HotNews.

Reamintim ca in urma cu o luna si jumatate Corina Cretu si inca 3 comisari europeni i-au transmis ministrului Finantelor, Ionut Misa, o scrisoare in care i-au cerut sa aloce resursele necesare absorbtiei fondurilor europene.

Plecand de la acea scrisoare, prezentata de HotNews.ro in exclusivitate, raspunsurile Corinei Cretu, via e-mail, vin sa descrie situatia la zi, asa cum o vede Comisia Europeana.

„As sublinia in special necesitatea unei implementari mai eficiente, strategice si rapide a proiectelor de infrastructura mare. In primii aproape trei ani din perioada de programare 2014-2020 niciun nou proiect major de transport nu a fost transmis Comisiei. Pregatirea proiectelor de transport intampina intarzieri si ridica ingrijorari cu privire la posibila pierdere a fondurilor UE. Saptamana trecuta am ridicat aceasta chestiune cu premierul (Tudose – n.r.) si am cerut ministrului transporturilor sa accelereze pregatirea noii liste de proiecte de transport pentru 2014-2020.

Cu toate acestea, niciodata nu am pus viteza inaintea calitatatii si aceste proiecte trebuie sa fie pregatite bine, ceea ce inseamna studii solide de fezabilitate, planuri si modele adecvate si calendare bune” – a declarat comisarul european, chestionat de HotNews.ro.
In schimb, Romania poate primi fonduri europene din proiectele vechi, incepute in perioada de programare 2007-2013, dar care nu au putut fi terminate si care pot fi finantate din noul cadru financiar 2014-2020.

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-22000719-comisarul-corina-cretu-avertizeaza-romania-poate-pierde-fonduri-europene-din-cauza-intarzierii-proiectelor-transport-rectificarea-bugetara-reflecta-stadiul-investitiilor.htm