În data de 15 iulie 2020, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a organizat întâlnirea bilaterală româno-turkmenă, se arată într-un comunicat de presă. La reuniunea desfășurată în sistem videoconferință, au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Constanța Port Business Association.

Temele abordate s-au referit la rolul celor două țări în dezvoltarea și utilizarea la potențialul maxim al coridorului de transport Marea Caspică – Marea Neagră și, în special transportul containerelor pe această rută, precum și posibilitatea de a consolida cooperarea între porturi, inclusiv cu partenerii privați din domeniul logisticii.

Costel Stanca, directorul general al CN APM SA Constanța, a subliniat că unul dintre obiectivele importante ale companiei este de a identifica oportunitățile de atragere a traficului de mărfuri prin portul Constanța cu utilizarea coridorului de transport Marea Caspică – Marea Neagră.

Portul Constanța a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută de transport, prin semnarea parteneriatelor și protocoalelor de colaborare cu Serviciul de Stat pentru Transport Maritim și Fluvial din Turkmenistan, cu porturile Poti și Batumi din Georgia, portul Aktau din Kazahstan și portul Baku din Azerbaidjan.

Importanța zonei Mării Caspice și a potențialului noilor fluxuri de mărfuri de pe acest coridor de transport se reflectă și în eforturile constante ale CN Administrația Porturilor Maritime SA de a susține activ inițiativele de deschidere a noi linii regulate între Portul Constanța și porturile de pe ruta Marea Caspică – Marea Neagră, se arată în comunicat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cresterea-traficului-de-marfuri-pe-ruta-caspica-marea-neagra-407160?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA repară cheul Danei 63 din Portul Constanța Valoarea contractului este estimată la aproape 170 mii lei Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța organizează o licitație pentru achiziția serviciului de lucrări de reparații capitale Cheu Dana 63 Portul Constanța – proiectare.

Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 4 august 2020, iar valoarea estimată a achiziției este de 169.750 lei.

Obiectul achiziției constă în elaborarea documentației pentru avizarea lucrărilor de intervenții (DALI); elaborarea documentației pentru obținerea Certificatului de Urbanism, a documentelor pentru obținerea avizelor, acordurilor legale prevăzute în certificatul de urbanism și studiilor specifice (studiul topografic vizat OCPl); DTAC+DTOE; PTh+DE, asistență tehnică pe perioada execuției lucrărilor și punctul de vedere al proiectantului la finalizarea lucrărilor.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/reparatii-generale-la-dana-63-din-portul-constanta-ce-suma-aloca-administratia-porturilor-maritime-document-724129.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA organizează licitație publică pentru atribuirea unui contract de reparații hidroizolație terase clădire administrativă CSCT și clădire anexă.

Descriere contractului

Obiectul contractului îl constituie efectuarea lucrărilor de reparaţie hidroizolaţie terase clădire administrativă CSCT ( OBIECT 1 ) şi terase clădire anexă cu destiaţia cantină şi vestiare( OBIECT 2 ). Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor : 5. Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 3 -a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde.

Valoarea totală estimată este de133.955,5 lei.

Termen limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 03.08.2020, ora 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-organizeaza-licitatie-pentru-reparatia-hidroilozatiei-unor-terase-document-724122.html

15 iulie, CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a organizat, în sistem de videoconferință, întâlnirea bilaterală româno-turkmenă, cu participarea reprezentanților Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Constanța Port Business Association.

Temele abordate s-au referit la rolul celor două țări în dezvoltarea și utilizarea la potențialul maxim al coridorului de transport Marea Caspică – Marea Neagră și, în special transportul containerelor pe această rută, precum și posibilitatea de a consolida cooperarea între porturi, inclusiv cu partenerii privați din domeniul logisticii.

Costel Stanca, directorul general al CN APM SA Constanța, a subliniat că unul dintre obiectivele importante ale companiei este de a identifica oportunitățile de atragere a traficului de mărfuri prin Portul Constanța cu utilizarea coridorului de transport Marea Caspică – Marea Neagră.

Portul Constanța a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută de transport prin semnarea parteneriatelor și protocoalelor de colaborare cu Serviciul de Stat pentru Transport Maritim și Fluvial din Turkmenistan, cu porturile Poti și Batumi din Georgia, portul Aktau din Kazahstan și portul Baku din Azerbaidjan.

Importanța zonei Mării Caspice și a potențialului noilor fluxuri de mărfuri de pe acest coridor de transport se reflectă și în eforturile constante ale CN Administrația Porturilor Maritime SA de a susține activ inițiativele de deschidere a noi linii regulate între Portul Constanța și porturile de pe ruta Marea Caspică – Mare Neagră.

APM Constanța: Întâlnire bilaterală româno-turkmenă, în sistem de videoconferință

13 dintre principalele națiuni maritime s-au alăturat numărului tot mai mare de state care permit schimbarea echipajelor de la bordul navelor. Acestea au semnat un pact prin care își asumă obligația de a opera derogări la controale portuare și să permită mai multe zboruri comerciale pentru transportul navigatorilor.

În prezent, peste 200.000 de navigatori sunt blocați pe mare, în timp ce alți 200.000 așteaptă să se îmbarce.

Cele 13 țări care au recunoscut navigatorii drept lucrători cheie sunt: Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Indonezia, Olanda, Norvegia, Filipine, Arabia Saudită, Singapore, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și SUA.

Alte state, printre care și România, adoptaseră, deja, măsuri de înlesnire a schimburilor de echipaje.

Kitack Lim, secretarul general al Organizației Maritime Internaționale, a salutat realizarea acordului dintre cele 13 state maritime.

„Acest pas reprezintă un progres semnificativ pentru a ajuta la rezolvarea unei crize în creștere, cu care se confruntă industria maritimă și pentru a permite sutelor de mii de navigatori fără probleme să se întoarcă acasă sau să se alăture navelor”, a afirmat Kitack Lim.

La rândul ei, Organizația Internațională a Muncii și-a exprimat sprijinul pentru noile măsuri adoptate de semnatarii acordului, prin care sunt protejate drepturile navigatorilor blocați pe mare.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-acord-international-pentru-deblocarea-schimburilor-de-echipaje-407076?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pandemia Covid-19 a afectat dramatic industria navală. În prima jumătate a anului 2020, la nivel mondial, volumul comenzilor de construcții noi a coborât la un minim istoric. Potrivit Clarkson Research Service, în perioada ianuarie – iunie, comenzile globale de construcții navale au totalizat 5,75 milioane tone brute compensate (CGT), respectiv 269 nave.

Din 1996, de când a început să se înregistreze evoluția pieței, acesta este cel mai mic nivel atins. Față de anul precedent, volumul comenzilor s-a redus cu 42%.

În primul semestru al anului, constructorii de nave din China au înregistrat noi comenzi în valoare totală de 3,51 milioane CGT, respectiv 145 de nave, constructorii de nave din Coreea de Sud – 1,18 milioane CGT sau 37 de nave, iar cei din Japonia – 570.000 CGT sau 36 de nave.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-scadere-dramatica-a-comenzilor-din-industria-navala-407080?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Autoritatea Portuară din Thessaloniki a semnat un memorandum de cooperare cu China Merchants Port Holdings și subsidiara sa China Merchants Holdings (International) Information Technology pentru expansiunea terminalului de containere din portul grecesc și implementarea unui sistem de operare a terminalului de containere.

Părțile implicate au convenit să ia măsurile necesare, din punct de vedere comercial și operațional, pentru a promova Portul Thessaloniki ca poartă de intrare în Europa pentru companiile din China. Portul este al doilea cel mai mare din Grecia, după Pireu, unde compania chineză Cosco Shipping este acționar majoritar.

Portul Thessaloniki este o importantă poartă de acces către regiunea balcanică, fiind mult mai aproape de hinterland și având o conexiune feroviară directă cu capitala Macedoniei, Skopje, care este parte a unei rețele mult mai largi ce include Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia și România.

Extinderea terminalului de containere se află deja în planul de investiții a autorității portuare. “Aceasta ne va permite să oferim servicii mai bune principalelor linii de containere și să putem permite accesul navelor de containere mari, cu o capacitate de 24.000 TEU. Credem că implementarea sistemului de management al terminalului de containere va aduce o valoare adăugată investiției noastre și va sprijini transformarea acestuia conform standardelor internaționale”, a declarat Franco Nicola Cupolo, Managing Director și CEO al autorității portuare.

https://www.intermodal-logistics.ro/china-investeste-in-terminalul-de-containere-din-portul-thessaloniki

Compania petrolieră rusească Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului Gazprom, a anunţat că a trimis primul său tanc petrolier spre China via ruta arctică (Northern Sea Route – NSR).

Rusia mizează pe faptul că această rută arctică va deveni din ce în ce mai accesibilă navelor de mari dimensiuni, pe măsură ce încălzirea climei reduce cantitatea de gheaţă, pentru a livra bunuri spre Europa şi Asia.

Producătorul rus de gaze naturale Novatek a început să livreze gaze lichefiate pe întreg parcursul anului via ruta arctică, care permite reducerea cu 15 zile a duratei unei călătorii între Asia şi Europa comparativ cu cea via Canalul Suez.

Gazprom Neft a precizat că a durat 47 de zile pentru ca un tanc petrolier încărcat cu 144.000 de tone de petrol de tip light Novy Port să ajungă din portul Murmansk până în portul chinez Yantai din Marea Bohai, scrie Agerpres.

Înainte de această livrare de referinţă de petrol de tip Novy Port, extras în peninsula Yamal, din zona arctică a Rusiei, Gazprom Neft a utilizat deja ruta arctică pentru exporturile spre Europa. Gazprom Neft, al treilea mare producător de petrol din Rusia, a precizat că începând din 2013 şi până în prezent a livrat peste 40 de milioane de tone de petrol arctic spre Europa.

În luna octombrie a anului trecut, Lukoil, al doilea mare producător de petrol din Rusia, a trimis şi el un tanc petrolier spre un cumpărător din China, iar nava a utilizat tot ruta arctică.

Potrivit unor experţi, în condiţiile scăderii progresive a calotei de gheaţă ca urmare a încălzirii globale, la orizontul anului 2040 Oceanul Arctic ar putea deveni complet navigabil în perioada verii, când nu ar mai fi nevoie de spărgătoare de gheaţă.

https://incont.stirileprotv.ro/international/incalzirea-globala-creeaza-noi-rute-de-transport-maritim-gazprom-neft-a-trimis-primul-tanc-petrolier-spre.html

Accelerarea construcţiei de autostrăzi în România depinde în principal de autorităţile din România, a declarat, joi, Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, menţionând că întotdeauna au existat posibile surse de finanţare.

„Planuri există. Întotdeauna există planuri, important este ca ele să respecte termene şi să se întâmple totul aşa cum cum este prevăzut. Spun asta pentru că accelerarea construcţiei de autostrăzi în România depinde în principal de autorităţile din România.

Întotdeauna au existat posibile surse de finanţare, chiar alternative. Poate că asta ne-a şi încurcat de multe ori pentru că nu am ştiut care este poate mai eficientă. Dar întârzierile şi aşa mai departe, tot felul de lucruri ne-au adus în situaţia în care suntem cu un număr nesatisfăcător de autostrăzi şi kilometri de autostradă. Comisia Europeană, în afara faptului că pune la dispoziţie fonduri statelor membre, inclusiv României, poate mai puţin pentru autostrăzi, dar pune fondurile de coeziune, fondurile regionale şi atunci

România poate să se finanţeze şi din aceste fonduri, pe lângă asta recent am adoptat, cu ajutorul Parlamentului European, al Consiliului, în fine, deci acum acum este regulament european, un set de măsuri pe care ar putea să le aplice statele membre pentru a reduce barierele administrative”, a spus Adina Vălean.

Ea a explicat că intenţia a fost de a scurta termenele, a face procedurile mai uşoare, astfel încât toate chestiunile care sunt birocratico-administrative legate de permise, diverse analize, studii să dureze mai puţin.

Adina Vălean a afirmat că la nivel european s-a constat că proiectele de infrastructură au întârzieri de multe ori din cauza acestor bariere administrative.

https://incont.stirileprotv.ro/transporturi/comisarul-ue-pentru-transporturi-accelerarea-constructiei-de-autostrazi-in-romania-depinde-de-autoritatile.html

În Marea Neagră românească, unde deja s-au găsit gaze, Petrom nu se poate apuca de extracție din cauza condițiilor împovărătoare impuse de stat. Compania românească începe să sape după petrol și gaze în zonele comerciale de la Marea Neagră ale altor țări.
Săptămâna trecută, un text de pe pagina de Facebook a Ambasadei Georgiei la București stârnea rumoare în piața românească de petrol și gaze: OMV Petrom a câștigat licitația internațională demarată de agenția de stat pentru petrol și gaze din Georgia și a obținut o licență generală pentru exploatarea resurselor de petrol și gaze în Blocul II din apele teritoriale georgiene din Marea Neagră.

„Intrarea unui investitor nou, important și bine cunoscut în Georgia confirmă că mediul de afaceri din țară, inclusiv în domeniul extracției de gaze naturale și țiței, este transparent, atractiv și ușor de înțeles pentru giganții mondiali“, a declarat ministrul georgian al economiei, Natia Turnava, adăugând că firma care a câștigat licitația va începe forajele după studii seismice.

Petrom a anunțat calificarea sa printr-un comunicat sec emis după câteva zile, din care nu aflăm în plus decât suprafața concesionată: circa 5.300 de kilometri pătrați.

Intrarea companiei românești în marea teritorială a Georgiei este, într-adevăr, o știre, dar nu o surpriză pentru cunoscători. Iată de ce. Oficialii Petrom au anunțat încă din 2019 o modificare a strategiei companiei, spunând că va avea loc o extindere a activității în zona bazinului Mării Negre. În acest sens, în decembrie 2019, Petrom a anunțat cumpărarea participației deținute de OMV Offshore Bulgaria GmbH în perimetrul de explorare Han Asparuh din Bulgaria, vecin cu blocul Neptun Deep din Marea Neagră românească.

La fel ca acum, piața a aflat din presă, iar abia apoi compania a făcut anunțul.

„Această achiziție este în linie cu strategia noastră de a ne extinde prezența regională și este una naturală, dacă avem în vedere portofoliul nostru din Marea Neagră. Avem un istoric de peste 40 de ani în apele de mică adâncime din Marea Neagră și, începând din 2008, explorăm, alături de ExxonMobil, și potențialul din apele de mare adâncime“, declara atunci Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de Upstream.

Continuatea la: https://www.newmoney.ro/de-ce-incepe-petrom-sa-sape-dupa-petrol-si-gaze-in-zonele-comerciale-de-la-marea-neagra-ale-altor-tari/