Revista presei

Creștere spectaculoasă a traficului de mărfuri în porturile maritime românești – Revista presei 19 – 20 Iunie 2019

 

  • Port Constanța

19.06.2019

 

În danele companiei Socep din portul Constanța e forfotă mare. Nu mai puțin de șapte nave se află sub operare. Iată, se descarcă cocs petrol, sare, îngrășăminte chimice, colemanită, minerale brute, containere și se încarcă grâu, porumb și containere cu diverse mărfuri.

În celelalte terminale ale portului, macaralele și podurile rulante muncesc din greu la încărcarea – descărcarea a altor 18 nave, în timp ce în radă 13 nave stau la coadă să intre la operare. Pentru următoarele trei săptămâni, un număr de 57 de nave comerciale și-au anunțat sosirea în terminalele de operare din portul Constanța.

După cum vedeți, stimați cititori, portuarii au mult de lucru. De altfel, evoluția porturilor maritime românești în primele cinci luni ale anului 2019 a întrecut așteptările. Traficul general de mărfuri a crescut cu 12,94% comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia a derulat 25.550.955 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 24,56%, față de perioada ianuarie – mai 2018, a cantităților de cereale derulate. A contribuit, de asemenea, saltul înregistrat și de alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: minereurile și deșeuri metalice (+25,77%), îngrășămintele (+26,91%), petrolul brut (+12,19%), cărbunii (+12,02%) și mărfurile containerizate (+1,57%).

Traficul maritim a fost de 19.568.828 tone (în creștere cu 7,26% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 5.982.127 tone (mai mare de 36,57%).

x x x

Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 21.967.857 tone de mărfuri, în creștere cu 15,23% față de ianuarie – mai 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de: cereale provenite din România, Serbia și Ungaria (+24,37%), produse petroliere (+13,46%), minereuri și deșeuri metalice (+25,81%), combustibili solizi (+12,02%) și îngrășăminte (+28,74%).

În structura fluxurilor de mărfuri s-au produs ușoare schimbări. Dacă în primele cinci luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 32,23%, în ianuarie – mai 2019 au reprezentat 33,84% din volumul total de mărfuri manipulate. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (18,39%), mărfurile containerizate (12,49%), hidrocarburile (11,52%), îngrășămintele și produsele chimice (7,83%), combustibilii solizi (7,81%) și produsele metalice (4,50%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 2.744.815 tone, respectiv 278.562 TEU (containere standard), fiind mai mare cu 1,43%, în tone, dar mai mic cu 1,03%, în TEU.

x x x

În lunile ianuarie – mai 2019, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 3.492.981 tone de mărfuri, mai mic cu 1,02% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 93,38% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 1,47%.

x x x

Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 86.909 tone de mărfuri, cu 182,07% mai mult decât în ianuarie – mai 2018. În structură, cimentul reprezintă 56,91% din traficul total, iar produsele petroliere 28,80%.

x x x

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 98,9 milioane de tone de mărfuri, în primele cinci luni ale anului 2019, în scădere cu 11,2% față de perioada de referință din 2018.

Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 62,4 milioane tone de mărfuri, cu 4,6% mai puțin decât în ianuarie – mai 2018. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 9,0 milioane tone (-11,2%), Rostov pe Don – 5,8 milioane tone (-11,2%), Kavkaz – 6,2 milioane tone (-39,3%), Taman – 6,8 milioane tone (+26,0%), Temryuk – 2,06 milioane tone (+41,5%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-crestere-spectaculoasa-a-traficului-de-marfuri-in-porturile-maritime-romanesti-377541

 

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – mai 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 6.739.268 tone (+24,56%);
– petrol brut – 3.127.878 tone (+12,19%);
– articole diverse – 2.749.603 tone (+1,57%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 2.286.303 tone (+47,38%);
– minereuri şi deşeuri neferoase – 1.757.474 tone (+5,62%);
– cărbune – 1.716.443 tone (+12,02%);
– îngrășăminte – 1.583.164 tone (+26,91%);
– minerale brute sau prelucrate – 289.122 tone (+175,84%);
– produse alimentare – 215.836 tone (creștere de 3,25 ori);
– ciment – 131.426 tone (+39,54%);
– animale vii – 37.438 tone (+26,89%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 12.108 tone (+8,05%);

b) în scădere față de anul precedent
– produse petroliere – 2.689.501 tone (-7,95%);
– produse metalice – 993.145 tone (-3,34%);
– semințe uleioase – 705.050 tone (-4,16%);
– produse chimice – 247.298 tone (-26,63%);
– echipamente, mașini – 136.611 tone (-36,51%);
– lemn, plută – 118.884 tone (-7,76%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 6.159 tone (-50,17%);
– articole fabricate din metal – 4.260 tone (-38,25%);
– cartofi, alte legume – 3.227 tone (-5,67%);
– piele, textile, confecții – 758 tone (-39,79%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-377545

 

Companiile Fincantieri (Italia) și Naval Group (Franța) au semnat un acord de joint-venture cu o participare de 50:50 la sută.

Parteneriatul are drept scop:
– împărtășirea celor mai bune practici între cele două companii;
– desfășura în comun a unor activități de cercetare și dezvoltare;
– optimizarea proceselor de achiziție;
– pregătirea în comun de oferte de export.

În baza acordului, viitoarea companie va avea sediul în Genova, cu o filială din Ollioules, Franța. Alianța reprezintă o mare oportunitate pentru ambele grupuri de a-și spori capacitatea de a servi mai bine navele franceze și italiene, de a obține noi contracte de export, de a dezvolta noi tehnologii și, în cele din urmă, de a îmbunătăți competitivitatea sectoarelor navale ale ambelor țări.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cooperare-franco-italiana-in-industria-navala-377540

 

Viitorul a apăsat pedala de accelerație în industria shipping-ului, iar digitalizarea i-a fixat direcția. Era computerizării totale a navigației pare grăbită să intre pe scena istoriei mai repede decât și-au imaginat promotorii noii revoluții tehnico-științifice a omenirii.

În 2016, se estima că testele pentru primele nave cu echipaje reduse sau fără echipaje vor începe din anul 2022. Or, cu patru ani mai devreme, în decembrie 2018, a plecat într-un voiaj între Parainen și Nauvo (Finlanda) primul feribot complet autonom din istorie, nava fiind creația Rolls-Royce. Grupul britanic intenționează să lanseze pe mările lumii, până în 2025, mai multe nave autonome.

Trei luni mai târziu, în martie 2019, în Marea Nordului, în largul coastei olandeze, au avut loc mai multe operațiuni autonome în cadrul „The Dutch Joint Industry Proiect: Autonomous Shipping”. Scopul acestora a fost acela de a testa procesul decizional al unui sistem autonom de navigație în siguranță și de evitare a coliziunilor cu alte nave.

Între timp, constructorul naval norvegian VARD s-a apucat de construcția unui portcontainer electric și autonom de mică dimensiune destinat producătorului de îngrășăminte Yara. Lansarea este planificată la începutul anului 2020, iar operarea în regim autonom este prevăzută să aibă loc din 2022.

La rândul ei, China a stabilit o zonă de testare de 225 de kilometri pătrați pentru navele autonome la care lucrează, iar mai multe companii din transportul maritim japonez au format un consorțiu care va construi, până în 2025, nave comerciale controlate de la distanță.

Totuși – spun specialiștii – utilizarea pe scară largă a navelor autonome în largul mărilor este puțin probabil să se întâmple prea curând, experimentele actuale fiind limitate la vasele mici destinate navigației costiere.

Proiectul european AUTOSHIP

Pentru Uniunea Europeană, proiectul navelor autonome, AUTOSHIP, nu este doar o provocare, ci și prilejul de a relansa competiția din industria navală. În prezent, aceasta este dominată de șantierele chineze și sud-coreene, care produc cu costuri mai reduse și primesc subvenții de la stat.

Proiectul AUTOSHIP ar urma să se sprijine pe doi mari producători industriali ai UE și lideri în domeniul tehnologic – Rolls Royce și Kongsberg. Viitorul cluster european ar trebui să genereze o piață de miliarde din euro în următorul deceniu și locuri de muncă de înaltă calificare.

În cadrul proiectului, se vor construi și opera două nave autonome și infrastructura necesară pentru controlul și exploatarea de la țărm. Testarea ar urma să aibă loc în timpul a două campanii pilot demonstrative, pe coridorul Baltic, până la un mare port al UE.

Demonstrația ar trebui să grăbească nașterea generației de nave autonome care vor servi pe distanțe scurte și pe căile navigabile interioare. Pachetul tehnologic va include navigarea complet autonomă, autodiagnosticarea, prognoza și planificarea operațiunilor, precum și tehnologia de comunicare care permite un nivel proeminent de securitate cibernetică și integrarea navelor în infrastructura e-modernizată. În paralel, se vor dezvolta instrumente și metode digitale de proiectare, simulare și analiză a costurilor pentru întreaga comunitate de nave autonome.

De ce vor nave fără echipaje

Ce motive are industria shipping-ului să susțină proiectul navelor autonome? În primul rând – spun armatorii – navele fără echipaje vor face să dispară principala cauză a accidentelor pe mare: eroarea umană. Pe de altă parte, companiile de navigație nu se vor mai confrunta cu problema lipsei de echipaje calificate pentru a opera echipamente de bord din ce în ce mai sofisticate.

Spre deosebire de oameni, care stau la bord timp de 24 de ore, dar lucrează, în mod normal, 8 – 10 ore, echipamentele navelor autonome „muncesc” fără pauze, fără să aibă nevoie de timp de odihnă și concedii.

Unde mai pui că se vor economisi mulți, foarte mulți bani. Vor fi eliminate nu doar costurile cu salariile, ci și toate celelalte cheltuieli cu echipajele: taxele cerute de agenții portuari, cheltuielile cu transportul navigatorilor de acasă la navă și înapoi, cele cu vizitele medicale, cu pregătirea profesională, cu echipamentul de lucru și protecție, cu hrana, apa de băut și igiena personală și câte și mai câte.

Pe de altă parte, construcția navelor va fi mai simplă și mai rapidă. Un vas fără echipaj nu are nevoie de cabine, toalete, bucătărie, zone de depozitare a alimentelor și a lenjeriei, instalații de climatizare a cabinelor, tancuri de apă potabilă și menajeră.
Echipajele de la bord vor fi înlocuite de echipe de pe uscat, care vor dirija de la distanță mai multe vase. Astfel, forța de muncă din shipping va fi mai eficient utilizată.

Să nu facem din nava autonomă un idol!

Optimismul celor ce susțin proiectul navelor autonome nu este împărtășit de toată lumea.

„Ferry-boat-urile pot părea bune pentru automatizare, dar eu nu mă pot gândi la un loc mai rău. Dacă luați echipajul de pe un ferry-boat, introduceți riscuri – afirmă căpitanul Andrew Kinsey, consultantul senior pentru riscuri maritime al unei mari companii din domeniul asigurărilor internaționale. Inovații precum navele autonome și navele portcontainere ultra-mari urmăresc eficiența și nu duc automat la îmbunătățiri privind siguranța transportului maritim. Atâta timp cât sunt conduse de… contabilitate, navele autonome nu vor duce la pierderi zero”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-navele-autonome-devin-realitate-era-computerizarii-totale-a-navigatiei-bate-la-poarta-istoriei-377615?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Mircea Ion Sperdea, în funcţia de director general executiv al SC Santierul Naval Orşova SA a decis, ca începând cu data de 17 aprilie, noul director al Sucursalei Agigea va fi Candea Alexandru.

Competenţele Directorului General Executiv al SC Şantierul Naval Orşova SA privind reprezentarea generală a Sucursalei Agigea în raporturile acesteia cu terţii vor fi exercitate de directorul de sucursală Candea Alexandru, în limitele fişei postului aprobată.

Deciziile directorului de sucursală vor fi opozabile atât terţilor, cât şi Sucursalei Agigea. Directorul de sucursală va informa directorul general executiv despre deciziile luate.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/director-nou-la-santierul-naval-orsova-sa-sucursala-agigea-693904.html

 

Unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, Dubai Port World, s-a arătat interesat să investească în porturi bulgare şi să creeze centre logistice high-tech în diverse oraşe din această ţară, potrivit Novinite. Anunţul a fost făcut în urma unei întâlniri dintre şeful statului bulgar Rumen Radev şi Sultan Ahmed bin Sulayem, CEO al Dubai Port World şi unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Emiratele Arabe Unite. Potrivit lui bin Sulayem, porturile bulgare oferă acces rapid la alte ţări europene.

https://www.zf.ro/business-international/dubai-port-world-cel-mai-mare-operator-portuar-din-lume-este-interesat-de-porturile-din-bulgaria-18172091

 

  • Economie

19.06.2019

 

Autoritatea de Investiții din Kuwait (Kuwait Investment Authority – KIA), cel mai vechi fond suveran din lume, înființat în 1953, este prezentat de Ministerul român pentru Mediul de Afaceri ca fiind interesat, de principiu, să investească în proiecte de parteneriat public-privat, piața de capital sau în domeniul imobiliar din România. Atragerea de investiții de tip greenfield, brownfield și în proiecte de tip Parteneriat Public-Privat a fost tema principală a întâlnirii dintre ministrul de resort, Ștefan-Radu Oprea, și Ahmed Al-Tahous, director executiv în cadrul Autorității de Investiții din Kuwait, oficialii KIA fiind prezentați ca exprimându-și interesul de principiu pentru oportunitățile de investiții din România.

KIA este responsabilă pentru gestionarea Fondului general de rezervă din Kuwait (GRF) și a Fondului generațiilor viitoare (FGF), precum și a altor fonduri.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/cel-mai-vechi-fond-suveran-din-lume-prezentat-ca-interesat-sa-investeasca-in-romania-19035967

 

Cursa internaţională care leagă Constanţa de Tallinn, capitala Estoniei, se reia în aceastâ vară de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa anunţă că începând cu data de 15 iunie 2019 se redeschid zborurile pe ruta Tallinn – Constanţa – Tallinn.

Cursa este ursă operată de compania aeriană naţională a Estoniei, Nordica.

Zborurile pe această rută se vor desfăşura în perioada 15 iunie – 28 septembrie 2019, cu 2 frecvenţe pe săptămână, în zilele de miercuri şi sâmbătă.

Orar de zbor miercuri & sâmbătă Plecare Tallinn – ora 06:05 Sosire Constanţa – ora 08:35/ Plecare – ora 09:10 Sosire Tallinn – ora 11:45

Durata călătoriei este de 2 ore şi 35 minute.

Biletele sunt disponibile pe site-ul companiei aeriene, https://www.nordica.ee.

https://adevarul.ro/locale/constanta/Incep-zborurile-tallinn-capitala-estoniei-aeroportul-mihail-kogalniceanu-companiei-nordica-1_5d037476892c0bb0c65b07a5/index.html

 

20.06.2019

 

Actul normativ privind scoaterea Vămii din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) va fi prezentat în iunie spre dezbatere publică şi adoptat în luna iulie, a afirmat, miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Forumul „Managementul integrat al frontierelor în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene”.

„Astăzi doamna preşedinte Călugăreanu (Mirela Călugăreanu – n.r.), noul preşedinte al ANAF, are ca primă sarcină, una dintre multele sarcini pe care le are, şi prezentarea într-o scurtă perioadă a unui pachet de acte normative care să ducă la schimbarea structurală a Vămii. Adică scoaterea sa din ANAF, prinderea ei, să spunem, la Finanţe, sub autoritatea ministrului de Finanţe, nu subordonată, nu sub o altă formă. Adică independenţă totală, să spunem. Pentru că aşa e normal să fie, nu cum s-a făcut în 2013 de, repet, o „hahaleră”. Că aceasta a fost dorinţa, de a lua puterea şi a avea totul într-o singură mână. Nu, este o structură care să fie independentă şi să acţioneze în baza unor principii, reguli, aşa cum sunt la nivel european stabilite şi fără niciun fel de influenţă a politicului în această zonă….Cred că doamna preşedinte s-a şi uitat pe actul normativ. Şi ordonanţa şi HG-ul se vor prezenta în mod public pentru dezbatere, pentru discuţii, pentru a vedea exact modul în care această structură va fi gândită şi cred că până la finalul lunii iunie, de fapt nu cred, sigur, se va şi prezenta astfel încât în luna iulie deja să fie actul adoptat. Actul primar şi după aceea şi actul normativ secundar, adică HG-ul”, a spus Eugen Teodorovici.

El a menţionat că există „voci” atât din interior cât şi din exteriorul sistemului care nu doresc schimbarea, respectiv „ruperea de ANAF” pentru a slăbi sistemul vamal din România.

Ministrul Finanţelor a declarat că este nevoie de stabilirea unui statut al personalului din Vamă şi din zona ANAF-ului, dar şi de stabilizarea personalului, pentru că „a fost o practică a multor ani de zile de a ţine personalul fie interimar, fie numit pe o anumite perioade tocmai pentru a instabilitate sau o dependenţă de cineva sau de ceva”.

În ceea ce priveşte achiziţia de echipamente pentru Vămi, Teodorovici spuen că ea trebuie considerată ca fiind aparte şi aferentă unei infrastructuri critice, dar până la final de an ar urma să fie luate echipamentele necesare pentru unele puncte de frontieră, precum Albiţa.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2019/06/19/teodorovici-actul-normativ-privind-scoaterea-vamii-din-subordinea-anaf-va-fi-adoptat-in-iulie–328280

 

Consiliul de Administraţie al Tarom a numit-o miercuri, 19 iunie, pe Mădălina Mezei în funcţia de director general al companiei. Aceasta vine de la agenţia Tarom Bruxelles. În primul mesaj adresat angajaţilor, noul director general se angajează să „împingă Tarom către performanţă”, notează stiripesurse.ro.

Mădălina Mezei preia funcţia de la Măreşi Cărăvan, care a fost director general interimar timp de 12 zile, pe 7 iunie înlocuind un alt interimar, Florin Susanu. Înainte de Susanu, funcţia a fost ocupată de Wolff Werner-Wilhelm.

https://www.replicaonline.ro/tarom-are-un-nou-director-general-394701/

 

Atragerea de investiții de tip greenfield, brownfield și în proiecte de tip parteneriat public-privat a fost tema principală a întâlnirii dintre ministrul Ștefan-Radu Oprea și Ahmed Al-Tahous, director executiv în cadrul Autorității de Investiții din Kuwait (KIA).

„România și Kuwaitul au potențialul de a-și dezvolta parteneriatul inclusiv din perspectiva calității de hub-uri regionale. Poziția și rolul României în această zonă a Europei și poziția Kuwaitului în zona Golfului sunt argumente importante de care pot profita companiile din ambele țări”, a declarat Ștefan-Radu Oprea.

Ministrul român a prezentat cadrul macroeconomic favorabil investițiilor și nivelul înalt de calificare a specialiștilor din IT, ceea ce atrage proiecte competitive.

Oficialii KIA și-au exprimat interesul de principiu pentru oportunitățile de investiții din România, inclusiv în proiecte PPP, piața de capital sau în domeniul imobiliar.

Autoritatea de Investiții din Kuwait (Kuwait Investment Authority – KIA) este cel mai vechi fond suveran din lume, fiind înființat în 1953. KIA este responsabilă pentru gestionarea Fondului general de rezervă din Kuwait (GRF) și a Fondului generațiilor viitoare (FGF), precum și a altor fonduri încredințate de către ministrul de finanțe.

În 2018, volumul schimburilor comerciale dintre România și Kuweit a fost de 60,58 milioane de dolari, din care 60,29 milioane de dolari export românesc. Față anul 2017, s-a înregistrat o creștere a exportului de 17,52%. În primele 3 luni ale anului 2019, volumul schimburilor comerciale a fost de 18,04 milioane de dolari, din care 17,91 milioane de dolari export românesc. Față perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creștere a exportului de 5,96%.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-vrea-sa-atraga-investitori-din-kuwait-377682?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

 

Franţa este al cincilea investitor străin în România, iar firmele franceze sunt în continuare binevenite şi sunt încurajate să investească în România, în condiţiile în care potenţialul mediului de afaceri este încă mare, a anunţat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă, la forumul economic franco-român, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Premierul a anunţat că Franţa este astăzi al cincilea investitor străin în România, existând peste 3.000 de firme franceze care generează circa 120 000 locuri de muncă directe.

”Cu toţii am putut asista în ultima perioadă la un adevărat reviriment economic în relaţia bilaterală, cu numeroase proiecte de succes care au contribuit ca schimburile comerciale franco-române să depăşească, anul trecut, cifra de 9 miliarde de euro”, a spus premierul.

E a subliniat că Franţa se situează, în prezent, pe locul 3 între ţările de destinaţie a produselor româneşti şi pe locul 6 între ţările de provenienţă a importurilor.

”În acest context deosebit, doresc să salut prezenţa investiţiilor franceze în România, care sunt dovada vie că România este un loc propice pentru mediul de afaceri. Totuşi, pot să spun că potenţialul mediului de afaceri este încă mare, iar dumneavoastră sunteţi în continuare bineveniţi şi vă încurajez să investiţi în România”, a spus Dăncilă.

Totodată, pe durata mandatului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, România este puternic angajată, alături de Franţa, să contribuie la consolidarea proiectului european, la convergenţa şi coeziunea socio-economică, precum şi la aprofundarea integrării în cadrul Uniunii Europene, potrivit premierului.

https://www.news.ro/economic/dancila-la-forumul-economic-franco-roman-franta-este-astazi-al-cincilea-investitor-strain-in-romania-sunteti-in-continuare-bineveniti-si-va-incurajez-sa-investiti-in-romania-1922400519002019061119036661

 

Concluzia apare într-un studiu al CE Delft, o organizație olandeză de cercetare, publicat marți. Studiul a fost realizat la comanda DG MOVE – Directoratul pentru Transport al Comisiei Europene.
Căile ferate sunt cel mai durabil mod de transport în Europa, concluzie la care au ajuns cercetătorii CE Delft, o organizație olandeză independentă de cercetare. Concluziile sunt împărtășite de Comunitatea Companiilor Europene de Căi Ferate și de Infrastructură (CER). Guvernele europene ar trebui să reechilibreze politica în domeniul transporturilor către sectorul feroviar, spun oficialii CER.

La comanda DG Move, CE Delft a realizta studiul “Transport sustenabil. Internalizarea costurilor externe ale transporturilor”. Concluzia cercetării este că sectorul feroviar european este mai în conformitate cu principiile “utilizatorul plătește” și “poluatorul plătește” decât alte moduri de transport.

“Studiul este un apel adresat guvernelor de a reechilibra cotele de transport către moduri de transport cum ar fi cel feroviar. Acțiunile climatice reprezintă o prioritate pentru cetățeni, așa cum au arătat recentele alegeri (europarlamentare – n.red), iar căile ferate europene sunt pregătite pentru un rol mai mare în transporturi “, a declarat directorul executiv al CER, Libor Lochman.

Sectorul feroviar va deveni mai competitiv din punct de vedere al costurilor datorită armonizării standardelor de echipament, a digitalizării și automatizării, spune el. “Profitând de aceasta, factorii de decizie ar trebui să facă dezvoltarea căilor ferate o prioritate, astfel încât mai multe persoane și bunuri să se poată mișca într-un mod durabil”, a menționat el.

Potrivit cercetării menționate, căile ferate au cea mai mare pondere în acoperirea costurilor variabile ale infrastructurii și a unor costuri externe cum ar fi cele cu poluarea aerului, emisiile de CO2 și zgomot. “Acoperirea costurilor este mai mare decât cea în cazul costurilor totale pentru transportul feroviar de pasageri. Ponderile pentru trenurile de mare viteză, trenurile diesel de călători și trenurile electrice de călători sunt de 258%, 110% și, respectiv, 86%. Acestea sunt rezultatul excluderii din acest raport a costurilor fixe ale transporturilor feroviare, unele ce sunt importante, în timp ce toate taxele feroviare sunt incluse, fiind considerate costuri variabile “, se arată în documentr. Prin urmare, CER concluzionează că o “curățare a transportului prin trecerea acestuia către calea ferată o soluție evidentă”.

Transportul feroviar de mărfuri are de abia un sfert din total

Un document recent al Comisiei Europene indica faptul că, în pofida avantajelor evidente oferite de transportul feroviar, cel rutier deține trei sferturi. În ultimii ani, volumul transportului intern de marfă în UE (care include transportul rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare1 ) s-a stabilizat la aproximativ 2.300 de miliarde de tone-kilometri pe an, transportul rutier reprezentând aproximativ 75 % din total. Comisia Europeană consideră că transportul rutier are, totodată, un impact negativ asupra mediului și asupra calității vieții cetățenilor UE. El reprezintă aproximativ o treime din consumul de energie și din emisiile totale de CO2 în UE2 . Potrivit Agenției Europene de Mediu, emisiile de CO2 provenite din transportul feroviar sunt de 3,5 ori mai scăzute per tonă-kilometru decât cele generate de transportul rutier.

Recurgerea în mai mare măsură la modalități de transport sustenabile ar putea contribui, de asemenea, la reducerea costurilor cauzate de congestionarea traficului rutier, care, conform proiecțiilor actuale, ar trebui să crească cu aproximativ 50 % până în 2050, atingând o valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro anual, precum și la diminuarea numărului de accidente rutiere (în 2012, au existat 28.126 de decese cauzate de accidente rutiere în UE, în comparație cu 36 de decese asociate cu transportul feroviar. În UE există o rețea de aproximativ 216 000 km de linii de cale ferată active . O astfel de rețea poate oferi o alternativă sustenabilă în locul transportului rutier, în special pe distanțe medii și lungi, în cazul cărora transportul feroviar de marfă are potențialul de a fi mai competitiv.

Companiile europene de cale ferată:  Transportul feroviar este cel mai sustenabil

 

Lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 6,2% în luna aprilie 2019, comparativ cu martie 2019, fiind cel mai mare avans în rândul statelor membre UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Comparativ, în zona euro, lucrările de construcţii au scăzut cu 0,8% de la o lună la alta, iar la nivelul Uniunii Europene lucrările de construcţii au înregistrat o scădere de 0,6%. În rândul statelor membre UE, lucrările de construcţii au înregistrat cele mai mari creşteri în România (6,2%), Belgia (1,8%) şi Spania (1,6%) iar cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Slovenia (minus 7,4%), Ungaria (minus 3,8%) şi Franţa (minus 2,3%).

România se situează printre statele membre UE care au înregistrat cele mai mari creşteri ale lucrărilor de construcţii şi în ritm anual, cu un avans de 31,2% în aprilie 2019, comparativ cu aceeaşi lună din 2018, fiind devansată doar de Ungaria, unde lucrările de construcţii au crescut cu 40,1% comparativ cu aceiaşi lună a anului trecut. În Uniunea Europeană lucrările de construcţii au crescut cu 4,5% în ritm anual, în timp ce în zona euro a fost înregistrat un avans de 3,9%.
Conform datelor prezentate anterior de Institutul Naţional de Statistică, în România, în luna aprilie 2019 faţă de luna precedentă, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 9%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,2%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 33,4%, respectiv cu 25,5%.

https://www.economica.net/romania-a-avut-in-aprilie-cea-mai-mare-crestere-a-lucrarilor-de-constructii-din-uniunea-europeana_170271.html