Lucrările vor fi finalizate în 20 de luni, timp în care se va creşte adâncimea şenalelor şi bazinelor din portul Constanţa.

Marţi, 6 noiembrie, a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie pentru investiţia „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”. Contractul a fost semnat de CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, în calitate de beneficiar, şi de IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA, în calitate de antreprenor. Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA), iar durata de execuţie este de 20 de luni. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală. În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanţa, adâncirea bazinului portului de lucru şi a şenalului de acces către acesta din Portul Constanţa Sud. În bazinul portului de lucru, unde adâncimea proiectată este de 7 metri, se va draga până la adâncimea de 9 metri. Proiectul mai include lucrări de protecţie a cheurilor din portul de lucru şi realizarea unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf. „Acest proiect este implementat în scopul asigurării condiţiilor de navigatie în siguranţă pe şenalele de acces, bazinele de manevră şi bazinele danelor din portul Constanţa”, spun reprezentanţii CN APM Constanţa.

Cele trei oferte de participare la licitaţia publică pentru atribuirea acestui proiect au venit din partea: Asocierea CHINA COMMUNICATIONS CONSTRUCTION COMPANY LIMITED – SC METAL TRADE RNG SRL; IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA şi ENVISAN N.V. Raportul procedurii de licitaţie pentru contractul ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa”, atribuit companiei IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA a fost verificat de către specialiştii ANAP – Regiunea SE, la final raportul are opinia „FĂRĂ OBSERVAŢII”. În termenul legal de 10 zile nu au fost depuse contestaţii.

https://adevarul.ro/locale/constanta/contract-139-milioane-lei-cresterea-adancimii-senalelor-portul-constanta-compania-castigat-licitatia-1_5be1b02adf52022f75388250/index.html

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, aflat în vizită oficială în Qatar cu delegaţia condusă de premierul României, s-a întâlnit marţi, 6 noiembrie a.c., la Doha, cu Jasim bin Saif Al Sulaiti, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor din statul Qatar.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministreul Transporturilor, cei doi oficiali au discutat despre Memorandumul de Înţelegere privind colaborarea dintre Compania de Management Portuar ‘MWANI QATAR’ şi Compania Naţională ‘Administraţia Porturilor Maritime’ S.A. Constanţa SA.

O altă temă de discuţie a fost Memorandumul de Înţelegere privind recunoaşterea reciprocă a certificatelor maritime în acord cu Convenţia Internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor (WTCW).

Această propunere de memorandum a fost analizată de Autoritatea Navală Română (ANR), autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, în domeniul siguranţei navigaţiei şi al securităţii navelor.

ANR are toată disponibilitatea pentru asigurarea unei bune colaborări cu Autoritatea Maritimă din Qatar, pentru aplicarea corectă a reglementărilor maritime internaţionale în contextul în care nu aducem atingere Directivelor Europene, acordurilor şi Convenţiilor la care România este parte.

Cei doi oficiali au discutat şi despre modalităţi de aprofundare a cooperării bilaterale în ceea ce priveşte infrastructura de transport. Investiţiile în acest sector sunt sustenabile pe termen lung, indiferent de cât de mult va evolua tehnologia în domeniu.

Ministrul Lucian Şova a declarat că investiţiile avute în vedere de Guvernul României asigură ţării noastre posibilitatea de a fi prezentă, pe termen lung, pe piaţa internaţională.

https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/ministrul-transporturilor-lucian-sova-s-a-intalnit-cu-ministrul-transporturilor-si-comunicatiilor-din-statul-qatar-s-a-discutat-si-despre-cn-apm-constanta-675739.html

Astăzi, 6 noiembrie 2018, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru investiția „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”.

Contractul a fost semnat de CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, în calitate de beneficiar, și de IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA, în calitate de antreprenor. Firma este deținută de familia italiană Chiarotto.

Valoarea contractului este 139.317.822,44 lei (fără TVA), adică 165.788.208 lei, cu TVA inclus.

Durata contractului este de 20 de luni.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală.

În contract sunt prevăzute lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din Portul Constanța, adâncirea bazinului portului de lucru și a șenalului de acces către acesta din Portul Constanța Sud.

În bazinul portului de lucru unde adâncimea proiectată este de 7 metri se va draga până la adâncimea de 9 metri. Proiectul mai include lucrări de protecție a cheurilor din portul de lucru și realizarea unui sistem hidrografic, respectiv o navă hidrograf.

Acest proiect este implementat în scopul asigurării condițiilor de navigație în siguranță pe șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor din portul Constanța.

Obiectivul principal al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța îl constituie asigurarea condițiilor optime pentru dezvoltarea Portului Constanța, în sensul consolidării poziției acestuia ca port maritim eficient, durabil și sigur, cu rol esențial în dezvoltarea economică a țării.

Anunțul de participare nr.184084 a fost publicat în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE 2018/S066-148071 pe data de 3 aprilie 2018.

Pe data de 20 aprilie 2018, la solicitarea ofertanților, a fost publicată o erată, nr. 17605/20.04.2018, cu privire la decalarea termenului de depunere a ofertelor pentru 4 iunie 2018, față de termenul inițial care era 7 mai 2018.

S-au înregistrat următorii operatori economici:
1.SC CONSITRANS SRL;
2. SC EURO CONSTRUCTTRADING 98 SRL;
3. SC INTERCONSTRUCT SRL;
4. SC STRABAG SRL;
5.SC TRACTEBEL ENGINEERING SA;
6. ENVISAN N.V;
7. SC CONSAL TRADE SRL;
8. SC TPF CPROJECT SRL;
9. SC ATREX PLUS INVEST SRL;
10. SC ATELIER 3 AU DESIGN SRL;
11. TEAM DELTA PROIECT;
12. BCPC BIROUL DE CONSULTANȚĂ PROIECTARE ÎN CONSTRUCȚII SRL;
13. ACSA OBRAS E INFRAESTRUCTURAS, SAU;
14. VAN OORD DREDGING AND MARINE CONSTRUCTORS BV;
15. IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA;
16. BAGGERWERKEN DECLOEDT EN ZOON NV;
17. SC BOSKALIS SRL;
18. CHINA COMMUNICATIONS CONSTRUCTION COMPANY LIMITED.
Ulterior, numai trei au atașat documente de ofertare:
1. Asocierea CHINA COMMUNICATIONS CONSTRUCTION COMPANY LIMITED – SC METAL TRADE RNG SRL;
2. IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA;
3. ENVISAN N.V.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice din Ministerul Finanțelor a desemnat trei observatori în cadrul procedurii.
Raportul procedurii de licitație pentru contractul ”Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”, atribuit companiei IMPRESA DI COSTRUZIONI ING E MANTOVANI SPA a fost verificat de către specialiștii ANAP – Regiunea SE, la final raportul are opinia „FĂRĂ OBSERVAȚII”.
În termenul legal de 10 zile nu au fost depuse contestații.

Contract de 140 de milioane lei câștigat de o firmă italiană în Portul Constanța

SC Chimpex SA a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriul de prezentare a proiectului „Extindere cale de rulare încărcătorului naval de cereale“, în vederea obţinerii acordului de mediu.

Terenul pe care se realizează investiţia este domeniu public al statului, concesionat către CN APM SA, conform OG22/1999 şi OMTI 1286/2012, închiriat pentru exploatare de către Chimpex SA. Vecinătăţile terenului sunt: la nord – danele 54 – 56, la sud – magazii terminal Chimpex, la est – siloz cereale Chimpex, la vest – magazii terminal Chimpex. SC Chimpex SA operează în perimetrul Molului IV 10 dane pentru depozitarea mărfurilor şi anume, danele 54 – 63, pe o lungime totală de 2.263 m. În anul 2017 a fost pus în funcţiune noul terminal de operare cereale Mol IV – Chimpex SA (danele 55-56), cu o capacitate de stocare de 200.000 tone. Terminalul este echipat cu două încărcătoare mobile tip NEURO, având capacitatea de 800 to/h fiecare, utilaje care pot asigura încărcarea pentru vapoare tip Panamax.

Pentru optimizarea fluxurilor de încărcare / descărcare nave maritime, este necesară prelungirea căii de rulare pentru cele două încărcătoare navale, pentru o lungime de 213 m către vest, respectiv 35 m către est. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv se solicită aprobare pentru extinderea estacadei metalice cu 213 de metri spre vest în dreptul Danelor 52 şi 53.

Totodată, se intenţionează extinderea transportoarelor cu benzi existente BC 101 şi BC 201 şi refacerea sistemului de contragreutăţi. Întrucât obiectivul final al extinderii îl reprezintă încărcarea simultană a două nave tip Panamax, estacada existentă va fi consolidată şi în dreptul axelor 73 – 77, zonă care în prezent nu deserveşte acestui scop.

Echipamentele existente nu vor fi înlocuite, ci doar extinse, fără să fie afectate proprietăţile tehnice operaţionale. Proiectul supus avizării nu va avea un impact semnificativ de mediu. Soluţiile constructive selectate nu vor conduce la emisii cuantificabile şi nici la modificarea decelabilă a valorilor locale ale standardelor de mediu caracteristice amplasamentului, raportat la situaţia actuală. Investiţia va conduce la creşterea performanţelor de operare ale terminalului de cereale Chimpex SA.

În conformitate cu prevederile planului de amplasament , suprafaţa ariei de proiect este de 5.964 mp şi include două arii de intervenţie: vest (dana 54) – 5.474 mp, est (dana 56) – 490 mp. Încărcătoarele navale de tip Panamax sunt utilaje complexe, de mari dimensiuni, care se deplasează pe căi de rulare de tipul şinelor de cale ferată. Adiacent căii de rulare, încărcătorul trebuie să fie conectat la sistemul de benzi transportoare, montate actual pe estacada tehnologică, în lungul silozurilor de cereale. Se face precizarea că, în banda de teren pe care rulează încărcătoarele Panamax se găsesc şi trei linii CF care asigură accesul feroviar la terminalul de descărcare / încărcare CF al silozurilor.

Întrucât sistemul actual de benzi transportoare este construit doar pe lungimea complexului de silozuri, este posibilă amararea unei singure nave Panamax. Proiectul are ca obiectiv asigurarea posibilităţii tehnice pentru amararea şi încărcarea pe poziţie a două nave Panamax. Despre Chimpex SAFirma Chimpex SA a fost înfiinţată în anul 1991 şi are sediul social în municipiul Constanţa. Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, firma are un capital social subscris de 28.169.477,5 lei, integral vărsat. Acţionar persoană juridică în cadrul firmei este Ameropa Holding AG din Elveţia, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99,999991% / 99,999991%, iar acţionar persoană fizică este Zivy Andrew Henry, cetăţean elveţian, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 0,000009% / 0,000009%. Domeniul de activitate al firmei este „manipulări“.

Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul fiscal 2015, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 108.158.084 de lei, un profit de 24.263.166 de lei şi 254 de salariaţi. De asemenea, conform Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul fiscal 2016, societatea a raportat o cifră de afaceri netă de 118.077.795 de lei, profit de 24.440.062 de lei şi 261 de salariaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/investitie-in-portul-constanta-chimpex-vrea-sa-extinda-calea-de-rulare-a-incarcatorului-naval-de-cereale-document-675625.html

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care B.V. Holding Maatschappij Damen, din Olanda, din şi Şantierul Naval 2 Mai SA preiau Daewoo Mangalia Heavy Industries SA şi Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL, arată un comunicat transmis de către Autoritatea de Concurenţă.

Daewoo Mangalia Heavy Industries SA are ca principal obiect de activitate construcţia, reparaţia şi conversia de nave.

Potrivit comunicatului, Daewoo Mangalia Heavy Industries SA deţine, la rândul său, 100% din capitalul social al societăţii Daewoo Mangalia Human Resources Management SRL, a cărei activitate constă, în principal, în punerea la dis-poziţie către Daewoo Mangalia Heavy Industries SA a forţei de muncă pentru şantier.

Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, respectiv al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind concentrările economice.

Analiza Consiliului Concurenţei a condus la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa naţională sau pe o parte a acesteia.

În vara acestui an, Ministerul Economiei anunţa că, prin Şantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, statul român a redevenit acţionar majoritar al Şantierului Naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), Damen Shipyards Group din Olanda preluând controlul operaţional al acestuia.

Reprezentanţii Ministerului Economiei anunţau atunci că statul român devine acţionar majoritar cu 51% din acţiuni, iar grupului olandez îi rămân 49% din pachet.

B.V. Holding Maatschappij Damen, Olanda, furnizează servicii de management şi holding filialelor din Grupul Damen, implicat în construcţia, întreţinerea şi repararea navelor.

Şantierul Naval 2 Mai SA furnizează servicii suport specifice construcţiilor de nave şi nu numai, şi derulează activităţi referitoare la construcţia şi reparaţiile de nave, diferite activităţi de comercializare, depozitare şi intermediere.

http://www.bursa.ro/consiliul-concurentei-a-autorizat-preluarea-dmhi-de-catre-bv-holding-maatschappij-damen-si-santie…&s=international&articol=357077.html

Care sunt şansele unei promovări în cadrul companiilor la care statul este acţionar? Sau care sunt criteriile de stabilire a creşterilor salariale? E ca atunci când guvernanţii anunţă că apelează la firme de recrutare a directorilor, aşa încât profesionalismul şefilor să nu mai fie pus la îndoială, dar în realitate contează tot susţinerea politică.

Cam aşa sunt şi lucrurile în privinţa “pălmaşilor” din companii: salariile sau promovarea se decid în baza unor recomandări a unor şefi de birouri sau a şefilor de servicii. Adică, recomandări care pot fi profund subiective. Suspiciuni de genul acesta întâlnim şi la nivelul Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA, instituţie care în prezent îl are ca director general pe Daniel Georgescu (PSD).

La nivelul ACN, 3 oameni (dintr-un total de 430 de angajaţi) au refuzat să semneze contractul colectiv de muncă. Faptul că doar trei persoane s-au declarat nemulţumite de salarizare, nu înseamnă că, în rest, domneşte armonia. În atenţia redacţiei a fost remisă o epistolă, prin care se atrage atnţia asupra unor practice considerate “nesănătoase” în ceea ce priveşte stabilirea salariilor ori a promovărilor, deşi, de cealaltă parte, directorul general Daniel Georgescu susţine că, de când a preluat conducerea companiei, a încercat să scape de “stilul comunist, când toată lumea lua bani la fel”.

“Salariile le decid şefii. Dacă ai relaţii bune cu şeful tău de secţie sau de birou, se face propunerea de creştere salarială. Sau dacă se consideră că eşti tânăr şi că ai chef de muncă. Nu există criterii bine stabilite, e cumva după cheful şefului sau după ureche”, susţin cei care ne-au sesizat că apele sunt tulburi la nivelul ACN. “Spre exemplu, există ingineri cu vechime, cu studii, există mai mulţi operatori dispeceri, şefi tură maiştri, dar care au salarii mai mici decât are arhivara. Însă, ea este rudă cu liderul de sindicat Vidinei Alexe”, se mai arată în sesizare. Legat de condiţiile de promovare, nemulţumiţii au exemplificat cu un caz recent: promovarea lui Radu Urs pe postul de şef adjunct ecluză. „După doar 3 luni de la angajare sau ceva de genul acesta, el a fost propus şi a devenit şef adjunct. Motivul: este susţinut de cineva care lucrează de mult la ACN şi au o relaţie apropiată”, mai acuză nemulţumiţii. Iar lista de presupuse nereguli nu se opreşte aici, însă am dorit să aflăm de la directorul general dacă are la cunoştinţă frământările subalternilor.

„Când s-a semnat contractul colectiv de muncă, inclusiv creşterile, m-am uitat la fiecare dintre ei (angajaţii ACN – n.r.). Nici unul nu a spus că ar fi nemulţumit. Doar trei au refuzat să semneze. Doi sunt însă în pragul pensionării”, a spus Daniel Georgescu. Directorul general a dat de înţeles că este convins că aceste trei persoane au transmis scrisoarea către cotidianul „Replica” de Constanţa, însă a ţinut să sublinieze că toate deciziile legate de creşterile salariale sau de promovări sunt asumate de şefii de servicii: „Ei vin cu propunerile, ei şi le asumă”. La fel, a dat de înţeles Georgescu, stă şi treaba cu atribuţiile pe care le au simplii angajaţi: şefii stabilesc ce au de făcut oamenii, indiferent de fişa postului.

Salariile şi promovările, „în cârca” şefilor de birouri şi servicii

Potrivit lui Georgescu, stabilirea salariilor sau a promovărilor, are următorul curs: propun şefii de birouri, propunerile ajung la şefii de serviciu, apoi la directorii de direcţii, iar în ultimă fază îşi dă OK-ul directorul general. „Ei propun, în funcţie de rezultate. Nu contează vechimea, de când am preluat conducerea ACN am dorit să scăpăm de stilul comunist, când toată lumea lua bani la fel. Sunt 5 puncte de lucru, ar fi culmea să mă ocup eu de fiecare om în parte. Aşa că, propunerile pentru salarii vin de la şefii de birouri”, a explicat directorul general. „Unul dintre nemulţumiţii care nu a semnat contractul colectiv de muncă a fost sancţionat. Au existat două incidente la una din ecluze. Am fost amendaţi de Inspectoratul Teritorial de Muncă în două rânduri, cu câte 6 mii de lei, acum circa o lună. Prin urmare, am dispus să se facă o cercetare”, a mai declarat Georgescu.

Incident la o ecluză, raportat după 6 ore
Directorul general al ACN a detaliat şi evenimentele la care a făcut referire: „A fost un accident de muncă la cei din consorţiul care lucrează la noi, la ecluză. A fost vina lor, dar şi de la noi trebuiau să fie atenţi la preluarea lucrării… Iar acum două săptămâni a fost o problemă tehnică la o ecluză. Problema a fost raportată abia după 6 ore. Fostul locţiitor şef (şef adjunct ecluză – n.r.), nu a raportat, Adrian Şmocot – nu a raportat. Acum este un nou locţiitor (Adrian Urs – n.r.). Dar ei (şefii de birou, respectiv serviciu) l-au promovat”. a mai spus Georgescu, el concluzionând că susţine promovarea tinerilor şi că: „Cei care vor să taie frunză la câini sunt nemulţumiţi. Cine vrea să muncească şi munceşte, este recompensat. Cine este nemulţumit, eu am o întrebare: au venit la mine să îmi spună ce probleme sunt şi nu i-am ascultat?”.

De precizat, pentru acurateţea detaliilor, că Adrian Şmocot este (în continuare) şef ecluză, iar cel care a fost înlocuit cu Adrian Urs este Ştefan Cârstea. Aşadar, adjunct al eluzei nu mai este Ştefan Cârstea.

De asemenea, un alt nemulţumit care a refuzat să semneze contractul colectiv de muncă este, conform surselor noastre, tot o persoană cu funcţie!, mai exact Constantin Năstase, şef Stație Pompe Cernavodă.

https://www.replicaonline.ro/cresteri-salariale-si-promovari-pe-pile-la-canalele-navigabile-ce-spune-directorul-general-daniel-georgescu-372002/

Sesiunea de deschidere a Forumului Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) marchează lansarea oficială a Preşedinţiei României la Strategia Uniunii Europene (UE) pentru Regiunea Dunării, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

„În perioada 5 – 6 noiembrie 2018 se va desfăşura, la Bucureşti, Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), eveniment organizat la Palatul Parlamentului de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. (…) Sesiunea de deschidere a Forumului Naţional SUERD marchează şi lansarea oficială a Preşedinţiei României la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, mandat pe care ţara noastră îl exercită între 1 noiembrie 2018 şi 31 octombrie 2019. Preşedinţia României la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării se va desfăşura sub genericul ‘Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării’, prin intermediul căruia s-a dorit o sinergie cu motto-ul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, ‘Coeziunea, o valoare comună europeană’, având în vedere suprapunerea celor două mandate în primul semestru al anului viitor”, relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, Forumul Naţional SUERD reprezintă cadrul de dezbateri şi decizii, cu rol de orientare strategică, având ca obiectiv principal stabilirea priorităţilor şi liniilor de acţiune ale României în procesul de implementare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării la nivel naţional, macroregional şi european.

SUERD este una din cele patru strategii macroregionale ale Uniunii Europene, iniţiată şi promovată cu succes de către România şi Austria şi andosată de Consiliul European în anul 2011. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare naţională şi cele ale Strategiei „Europa 2020” pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene, menţionează MAE.
Conform sursei citate, la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Wurttemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creşterea prosperităţii în regiunea Dunării şi consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

România coordonează trei arii prioritare (număr maxim permis statelor membre): navigaţia pe căile navigabile interioare (prin Ministerul Transporturilor, împreună cu Austria), promovarea culturii, turismului şi a contactelor directe dintre oameni (prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, împreună cu Bulgaria) şi gestionarea riscurilor de mediu (prin Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu Ungaria), se mai arată în comunicat.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa va reabilita pasajul superior din Portul Constanţa situat pe drumul de incintă dintre Poarta 6 şi Revizia de Vagoane. Pasajul, amplasat pe drumul de incintă între Poarta 6 şi Revizia de Vagoane, în Portul Constanţa, traversează oblic 3 linii CF electrificate, are 3 deschideri şi o lungime de 49,40 m. Pasajul este dimensionat la clasa E de încărcare şi este dat în exploatare în anul 1969. Categoria de importanţă a lucrării este „B”.

În acest sens, va fi organizată şi desfăşurată o procedură publică pentru atribuirea contractului „Execuţie lucrări de reparaţii capitale Pasaj superior la curba mare”, în valoare estimată de 909.436 de lei. Ofertele de participare pot fi depuse până pe data de 26.11.2018, ora 15.00. Acestea vor fi deschise în aceeaşi zi. Cuantumul garanţiei de participare este de 9.094 de lei, iar cuantumul garanţiei de bună execuţie este de 10% din valoarea fără TVA a contractului.

Ofertanţii vor demonstra execuţia, în ultimii 5 ani, de lucrări de construcţii/reparaţii/reabilitări/modernizari de poduri/podeţe/viaducte/drumuri/şi/sau pasaje/altele asemenea. Valoarea cumulată trebuie să fie de cel puţin 888.000 de lei, la nivelul unuia sau al mai multor contracte. Ultimii 5 ani vor fi calculaţi până la data-limită de depunere a ofertei. Prin proiectul de execuţie se vor realiza lucrări de reparaţii capitale la pasajul superior la curba mare. Valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este de 909.436 de lei. Valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute, respectiv 88.725,10 lei, nu este cuprinsă în valoarea estimată. Valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute nu va fi inclusă în propunerea financiară. Responsabili de atribuire licitaţiei Persoanele cu funcţie de decizie, responsabile de atribuirea contractului, sunt: director general – Dan Nicolae Tivilichi, director general adjunct – Marian Tănase, director Direcţia Exploatare – Patrichi Teodor, director Direcţia Tehnic – Tomescu Ion, director Economic – Daniela Şerban, Director Coordonator – Ciprian Hanganu, director Direcţia Comercială – Crăciun Mădălin Alexandru, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tănase Iulian Pepi, şef Birou, şef Sucursala Energetică Port Constanţa – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursala de Servicii Port Constanţa – Daniel Niculescu, şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa – Banias Emil Sorin, inginer – Moldoveanu Antoniela, inginer – Bola Laura Valentina, Control Financiar Preventiv – Adina Gamalan; Departament Achiziţii Publice – Erna Silvia Brăileanu, dar şi membrii Consiliului de Administraţie: Murgeanu Gabriela, Tivilichi Nicolae Dan, Petrascu Elena, Matichescu Mirela Florenta, Burlacu Mircea, Batrinca Ghiorghe, Naftali Daniel Adrian.Date din caietul de sarcini Suprastructura pasajului (rigla cadrului) este alcătuită din 2 grinzi late, realizate din beton armat, turnat monolit. Grinzile sunt legate transversal prin antretoaze din beton armat. Calea este susţinută de placa dintre grinzi şi de console de trotuar realizate din beton armat. Infrastructura este alcătuită din 2 culee, realizate din câte 2 stâlpi cu secţiune dreptunghiulară variabilă, riglă şi ziduri întoarse, realizate din beton armat, şi 2 pile alcătuite din câte 2 stâlpi circulari cu diametrul de un metru fiecare. Culeele şi pilele sunt fundate direct pe blocuri din beton. Pasajul are o lăţime totală de 12,40 metri, din care parte carosabila de 9 metri, ce asigură circulaţia pentru 2 fire de circulaţie, cate unul pe sens, 2 trotuare pietonale denivelate de 1,50 metri fiecare pe care s-au prevăzut parapet direcţionale şi 2 lise de câte 0,20 metri fiecare, unde sunt amplasate parapetele pietonale.
Documentaţia tehnică, în faza PT+DE, supusă verificării, a fost întocmită pe baza unei expertize tehnice şi cuprinde lucrările de reparaţii şi reabilitare, care constau în: reparaţii cu betoane speciale la infrastructură şi suprastructură; protecţia anticorozivă a betoanelor de faţă văzută; recondiţionarea aparatelor de reazem; desfacerea sistemului rutier de pe pasai şi a trotuarelor; desfacerea liselor de parapet pentru montarea parapetelor pietonale; turnare beton de pantă din beton C30/37; aplicarea hidroizolaţiei de tip membrană prin lipire cu flacără; turnarea stratului de protecţie a hidroizolaţiei, montarea bordurilor la marginea părţii carosabile; refacerea umpluturilor la trotuare; montarea parapetelor direcţionale şi pietonale; realizarea sistemului rutier pe pasaj în 2 straturi din beton asfaltic de câte 3,5 cm fiecare; montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor; refacerea sistemului rutier pe rampele de acces la pasaj; completarea şi profilarea sferturilor de con şi reparaţii la pereul din piatră brută; lucrări de refacere a scărilor precum şi de dirijare a apelor pluviale de pe pasaj şi rampe; refacerea panourilor de protecţie a influenţei liniilor de electrificare asupra pasajului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/pasajul-superior-din-portul-constanta-dintre-poarta-6-si-revizia-de-vagoane-va-fi-reabilitat-licitatia-organizata-de-cn-apm-document-675388.html

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța organizează o licitație pentru cumpărarea unei ambarcațiuni de inspecție și control.

Valoarea estimată a achiziției se ridică la 130.000 de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor pe SEAP este 9 noiembrie 2018. Ofertele vor fi depuse la secretariatul companiei sau transmise prin poștă/curier, la adresa: CN ACN SA, strada Ecluzei nr. 1, Agigea, cod 907015, jud. Constanța.

Persoanele responsabile pentru buna desfășurare a licitației sunt: Daniel Georgescu, Diana Niculescu, Gheorghe Iatan, Hermina Bectemir, Lucian Bucuroiu, Cristina Poenaru, Camelia Sîrbu, Carmen Cristina Scântee, Alin Cerbureau.

Ambarcațiunea trebuie să fie construită din materiale ușoare. Accesul în cabină se face printr-o ușă culisantă unde se află postul de comandă, aici fiind toate comenzile motorului și celelalte echipamente de radionavigație. În partea de provă, sub punte, cu acces direct din cabină, ambarcațiunea va avea și un spațiu de depozitare pentru inventarul de salvare precum și a altor materiale. Cockpitul va fi prevăzut cu banchetă de patru locuri și acoperit cu untendar. Feroneria va fi din oțel inox lustruit. Ambarcațiunea va fi dotată cu un motor outboard cu putere cuprinsă între 70 și 100 CP, combustibilul utilizat fiind benzină. Capacitatea rezervorului va asigura o autonomie de aproximativ 10-12 ore. Nava va avea o lungime de 6-7 metri, o lățime cuprinsă între 2,2 și 2,7 metri, iar capacitatea trebuie să fie de 4-5 persoane.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-acn-constanta-cumpara-o-nava-de-inspectie-si-control-document-675522.html

Prin Portul Constanţa şi pe Canalul Dunăre-Marea Neagră vin o mână de turişti, dar autorităţile promit marea cu sarea.
Peste 25 de milioane de turişti au ales, anul trecut, să petreacă o vacanţă pe nave de croazieră maritime. Mai bine de 10% din aceştia au ajuns în Barcelona, una din cele mai căutate destinaţii din lume.

Din totalul de peste 25 de milioane, niciunul nu a venit în Portul Constanţa.
Au fost vremuri, nu prea îndepărtate, când lucrurile au stat altfel. în 2014, de exemplu, 95 de nave maritime de pasageri acostau în Portul Constanţa. A fost cel mai bun an din istorie la acest capitol. De atunci, statistica a intrat, an de an, pe o pantă descendentă: 37 în 2017,17 în 2016,13 în 2017 şi 0 în 2018. Există câteva explicaţii, iar în topul listei stă instabilitatea din zona Mării Negre. Deşi România este o zonă sigură, este privită la pachet cu ce se întâmplă în regiune. O regiune care a cunoscut evenimente îngrijorătoare pentru siguranţa turiştilor, de la anexarea Crimeii (o destinaţie mult mai căutată de ‘către navele de croazieră decât Constanţa) până la revoltele de stradă din Turcia. Ca să ajungi în Portul Constanţa traversezi strâmtoarea Bosfor. Navele care veneau aici se opreau şi prin porturile din zonă.

Singură, Constanţa nu este atractivă (nici chiar împreună cu Bulgaria), astfel încât operatorii navelor de croazieră au ales alte destinaţii. Anul acesta, de pildă, Stockholm a înregistrat un număr record de turişti sosiţi în port: 619.000, sosiţi la bordul a 268 de nave.

Doi este mai mare ca zero
Lucrurile se vor schimba, în anii viitori, au anunţat, cu optimism, reprezentanţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa. în pas de melc, dacă ne uităm la cifre. ‘începem să primim comenzi pentru nave de croazieră. Avem deja două pentru anul 2019 şi opt pentru anul 2020’, a declarat Nicolae Tivilichi, directorul CNAPMC. Cum spuneam, este optimist şi spune că doi este mai mare ca zero. A mai spus că instituţia pe care o conduce va prelua preşedinţia unei organizaţii a Mării Negre care are ca scop atragerea navelor de croazieră. Intenţia şi străduinţele autorităţilor trebuie să fie dublate, însă, de un lucru esenţial: stabilitate regională. ‘Sperăm ca întregul climat din jurul Mării Negre să ne permită să creştem la acest capitol’, a pus Tivilichi punctul pe i.
Croaziere pe canalul lui Ceauşescu
România ar putea atrage mai uşor turişti pe Dunăre şi pe Canalul DunăreMarea Neagră. Pe această autostradă fluvială ajung şi acum vizitatori din Germania în Delta Dunării. Autorităţile pregătesc însă un proiect de reluare a croazierelor pe canalul construit în timpul lui Ceauşescu.

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu, a anunţat că pregăteşte excursii între porturile Agigea şi Murfatlar. Acestea vor fi efectuate cu o navă de pasageri şi vor avea o componentă de agrement nautic, cu îmbarcare din Portul Constanţa Sud, din aval de Ecluza Agigea cu tranzit pe canal până în Portul Murfatlar, de unde pasagerii vor fi îmbarcaţi în autocare pentru un circuit de turism istorico-ecumenic cu popasuri la Monumentul Tropaeum Traiani şi mănăstirile din sud-vestul judeţului Constanţa, Peştera Sfântului Andrei şi Dervent. ‘Noi vom realiza acest proiect de circuit turistic de o zi în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa şi ne dorim ca partener şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism şi pentru a avea sorţi de izbândă, în intenţia de a valorifica potenţialul turistic al Canalului Dunăre-Marea Neagră încercăm să obţinem aprobarea pentru a acorda gratuitate la tranzitarea Ecluzei Agigea’, a declarat Daniel Georgescu. Pe drum vor putea vedea şi ‘înaripata’, inaugurată în 1988 de artistul Pavel Bucur, aflată pe malul drept al canalului, pe locul fostului sat Straja.
Cu o înălţime de 48 de metri, este recunoscută drept cel de-al doilea mare monument de for public din lume, după Statuia Libertăţii de la New York.

Apreciat de turişti Dacă Portul Constanţa nu este prea vizitat de străini,a ajuns un punct de atracţie pentru români. Pentru prima dată, în acest an, regia de transport în comun din Constanţa, primăria şi conducerea portului au gândit un proiect comun prin care autobuzele turistice, supraetajate, au intrat şi în port, pe lângă cele mai importante obiective turistice de aici. Şi sunt destule, de la silozurile construite de Anghel Saligny la prima bursă de cereale din Europa. Datorită cererii mari, cursele vor fi reluate şi anul viitor.

Care sunt cele mai profitabile sectoare de activitate din județul Constanța?

Comerțul domină detașat în topul realizat de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța. 24 dintre primele 100 de firme ierarhizate după profitul brut din exploatare au ca principal obiect de activitate comerțul, cu precădere cel angro de produse agricole, animale vii, îngrășăminte și produse chimice.

Următorul loc este ocupat de industria portuară și serviciile conexe. Un număr de 21 de firme prestează servicii de operare portuară, remorcaj, pilotaj, agenturare și aprovizionare a navelor sau administrează porturile maritime.

Pe locul trei se află industria, cu 14 companii, reprezentând domenii diverse: prelucrarea petrolului, construcțiile de nave, producția alimentară, producția de mase plastice și producția materialelor metalice și de construcții.

În top 100 mai sunt reprezentate: agricultura și sectorul imobiliar, cu câte opt companii fiecare; industria turismului (hoteluri, restaurante, tour-operatori), cu șase firme; transportul auto și sectorul serviciilor de furnizare a utilităților, cu câte cinci firme; sectorul construcțiilor și al serviciilor diverse, cu câte trei firme; companii, producția agricolă, cu trei companii, sectorul serviciilor, cu trei firme, și activitatea de furnizare a utilităților (apă, electricitate), cu două companii.

Prima poziție în acest clasament este ocupată de Rompetrol Rafinare, care a realizat un profit brut din exploatare de peste 223,361 milioane de lei. Este urmată de: 2. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (93,846 milioane de lei); 3. Constanța South Container Terminal (63,679 milioane de lei); 4. Enel Distribuție Dobrogea (56,601 milioane de lei); 5. Ameropa Grains (49,260 milioane de lei); 6. Maria Trading SRL (cu 46,366 milioane de lei); 7. Biochem (32,456 milioane de lei); 8. Chimpex (26,831 milioane de lei); 9. North Star Shipping (23,985 milioane de lei);

10. Black Sea Suppliers SRL (22,241 milioane de lei) și așa mai departe.

v v v

Vă propun, stimați cititori, să aruncăm o privire în urmă cu 17 ani. La acea vreme, Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța a întocmit clasamentul celor mai profitabile firme din județ, pentru anul 2001.

În topul primilor 50 agenți economici, ierarhizați după profitul net înscris în bilanțul contabil (pe care l-am actualizat în lei noi), primul loc i-a revenit Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, cu 24,613 milioane lei. Următoarele locuri erau ocupate de: 2. Socep – 14,261 milioane lei; 3 . RAJA – 11,713 milioane lei; 4. Petroconst – 10,943 milioane lei; 5. Argus – 10,201 milioane lei; 6. Oil Terminal – 7,740 milioane lei; 7. Mamaia SA – 7,304 milioane lei; 8. Daewoo – Mangalia Heavy Industries – 6,917 milioane lei; 9. Celco – 6,051 milioane lei; 10. Neptun – Olimp – 5,284 milioane lei și altele.

Atunci, companiile din industria portuară dețineau cele mai multe locuri din Top 50. Interesant este faptul că marile companii din turism (care se aflau la începutul procesului de privatizare sau mai exact, de vânzare a activelor, dețineau locurile 7, 10, 35 și 38 în acest clasament).

La acea vreme, Petromidia, actuala Rompetrol Rafinare, nu avea cum să figureze în topul profitabilității. Rafinăria fusese în pragul falimentului, trecuse prin privatizarea nereușită cu firma turcească Akmaya și abia ce fusese repornită de investitorul Dinu Patriciu.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-comertul-cu-produse-agricole-si-industria-portuara-domina-topul-profitabilitatii-in-judetul-constanta-361734

Criza forței de muncă se extinde ca o molimă, cuprinzând sectoare și ramuri întregi ale economiei naționale. Industria portuară nu a fost, nici ea, ocolită de acest flagel.

Referindu-se la portul Constanța, Silviu Stanciu, președintele Federației Sindicale „Trans Conex”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”: „Problema cu care se confruntă marea majoritate a operatorilor portuari este că, în această perioadă, au loc plecări în masă ale forței de muncă. Salariații s-au săturat de promisiuni, de jocul «îți dau – nu-ți dau bonusul» și demisionează. Din păcate, mulți dintre ei părăsesc țara. În momentul de față există un deficit de personal pe toate palierele: la expediții marfă, pe macarale și motostivuitoare și așa mai departe. Nu știu cum vor rezolva problema angajatorii, dar trebuie să se gândească foarte bine”.

Liderul de sindicat consideră că, pentru stoparea migrației forței de muncă, trebuie acționat asupra cauzelor, fiind necesar să fie satisfăcute cerințele salariale ale lucrătorilor portuari.

„Eu am spus de nenumărate ori că obiectivul meu, în calitate de președinte al federației, este ca, în maximum doi ani de acum încolo, toți salariații care muncesc pe platforma portuară să nu aibă un venit lunar net mai mic de 1.000 de euro, care să nu provină din ore suplimentare. Având în vedere volumul de activitate din portul Constanța și implicarea profesională a lucrătorilor, acest salariu de minimum 1.000 de euro reprezintă un preț corect al muncii”, a afirmat Stanciu.

În prezent, Federația Sindicală „Trans Conex” este implicată în negocierea contractelor colective de muncă din cadrul companiei DB Schenker România Logistic și Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare – ARSVOM (în acest caz asigurând asistența sindicatului reprezentativ).

Referindu-se la ARSVOM, liderul sindical amintește faptul că aceasta este în continuă dezvoltare, prin îmbunătățirea dotărilor și creșterea numărului locurilor de muncă. „La sfârșitul anului 2017 și începutul lui 2018, în urma unor intervenții și acțiunii de protest, am obținut creșterea salariilor în cadrul agenției. În prezent, încadrarea lucrătorilor agenției este guvernată de Legea salarizării unitare. Cu sprijinul Confederației Sindicale Cartel Alfa și al Ministerului Muncii, am obținut o derogare de la lege, fapt ce a permis majorarea salariilor cu aproximativ 50%. Trebuie precizat faptul că marea majoritate a lucrătorilor agenției erau încadrați cu salariul minim pe economie, în ciuda faptului că toți angajații au o calificare, iar peste 60% dintre ei au studii superioare.

În prezent, negociem contractul colectiv de muncă pe perioada 2018 – 2019. Sunt mai multe revendicări, mai multe clauze contractuale trebuie să fie aliniate la legislația actuală. Iată, sunt nelămuriri cu privire la plata orelor suplimentare. Dacă nu ne vom înțelege la masa negocierilor, vom fi nevoiți să ne adresăm instanțelor de judecată pentru respectarea prevederilor Codului muncii. Sperăm să găsim, totuși, înțelegere din partea Ministerului Transporturilor și să li se acorde salariaților ceea ce merită”, explică Silviu Stanciu,

În cazul companiei DB Schenker, lucrurile sunt destul de complicate, spune liderul sindical, aceasta având zeci de sucursale distribuite pe întregul teritoriu al țării și circa 1.100 de angajați. Din acest motiv nu există un sindicat reprezentativ la nivel de unitate, pentru că este greu de constituit. Federația are membri de sindicat doar în sucursala din portul Constanța Sud, dar negocierea contractului colectiv de muncă nu poate fi făcută doar pentru cei circa 200 de lucrători portuari sindicalizați. Trebuie avute în vedere drepturile tuturor angajaților companiei, chiar dacă nu doresc să facă parte dintr-o organizație sindicală.

„Negocierile sunt realizate de federația noastră în conformitate cu prevederile legii. În prezent, s-au blocat din cauza propunerii Guvernului de creștere a salariului minim. Angajatorul a cerut să i se dea răgazul necesar pentru a-și face calculele, în funcție de creșterea salariului minim. În cadrul acestei societăți, am avut cele mai mari probleme legate de negocierile colective. În ianuarie 2016, circa 90% din angajații sucursalei din portul Constanța Sud aveau salariul minim de 1.650 de lei. Negocierile au durat zece luni. Pe fondul majorării salariului minim pe economie, s-a depășit blocajul, obținând o creștere salarială nesemnificativă. Ca urmare a unor decizii ale angajatorului, cu care nu suntem de acord, ne-am adresat instanței de judecată în 2018, deschizând două procese”, povestește liderul sindical.

Tânăra Federație Sindicală „Trans Conex” cuprinde 23 de sindicate din trei sectoare de activitate: administrarea porturilor și canalelor navigabile, operare portuară și navigație fluvială. La această oră, ea reprezintă interesele a circa 4.500 de salariați.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-venitul-net-lunar-al-lucratorilor-din-portul-constanta-ar-trebui-sa-urce-la-minimum-1-000-de-euro-361849?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Bulgaria şi Grecia au semnat o declaraţie comună privind proiectele de modernizare a liniei ferate Salonic-Kavala-Alexandroupolis-Burgas-Varna şi construcţia unui drum de mare viteză de la Alexandroupolis la Burgas, a anunţat guvernul bulgar.

Declaraţia prevede înfiinţarea unei companii comune care va implementa următoarea fază a proiectului de modernizare a căilor ferate. Un acord-cadru interguvernamental pentru dezvoltarea legăturii feroviare va fi pregătit până la jumătatea lunii decembrie, potrivit declaraţiei.

Declaraţia comună respectă memorandumul de înţelegere (MoU) semnat de miniştrii transporturilor din Bulgaria şi Grecia în septembrie 2017, care a pus bazele proiectului de modernizare a legăturii feroviare. Declaraţia prevede extinderea domeniului de aplicare a memorandumului de înţelegere pentru a permite dezvoltarea ulterioară a legăturii rutiere Alexandroupolis-Burgas.

https://www.zf.ro/business-international/bulgaria-si-grecia-s-au-angajat-sa-colaboreze-in-proiecte-de-infrastructura-care-vor-lega-mai-bine-cele-doua-tari-17600849

România are ca obiectiv, în 2019, depășirea cifrei de 1 miliard de dolari la exporturile către China, potrivit unui comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), reducerea deficitului comercial în relația bilaterală fiind fost una dintre temele abordate de partea română în cadrul celei de-a XXVII-a Sesiuni a Comisiei Interguvernamentale româno-chineze de Cooperare Economică, organizată în China. „Cele două părți au stabilit un grup de lucru pentru îmbunătățirea relațiilor comerciale. În acest format, se va face o analiză a barierelor aplicate exporturilor României către China, cu obiectivul de a depăși cifra de 1 miliard de dolari, la exporturi, în 2019”, se menționează în comunicatul citat. Potrivit ministerului de resort, Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, care se află în China pentru o vizită oficială ale cărei scopuri principale sunt reducerea deficitului comercial și promovarea României ca destinație de investiții, s-a întâlnit vineri cu Ren Hongbin, ministru adjunct al Comerțului.

Cei doi oficiali au semnat protocolul sesiunii din acest an a Comisiei Inter-guvernamentale româno-chineze de Cooperare Economică, prin care sunt stabilite liniile directoare ale colaborării bilaterale până la următoare sesiune. Principalele domenii abordate au fost energia, infrastructura, tehnologia informației și comunicațiilor, tehnologiile avansate, protecția mediului și turismul. Consolidarea cooperării bilaterale în domeniul agriculturii și al exportului românesc de produse agroalimentare pe piața chineză au fost subiectele evidențiate în discuțiile dintre demnitari.
„Am transmis că economia românească are potențialul de a susține o creștere accelerată a exporturilor. De asemenea, am arătat că Guvernul român, orientat spre business, a adoptat o serie de măsuri pentru crearea unui climat de afaceri prietenos, promovând tratamentul egal și nediscriminatoriu al tuturor partenerilor economici, indiferent de proveniența lor”, a declarat Oprea. Ministrul român l-a invitat pe oficialul chinez în România la următoarea sesiune a Comisiei, care urmează a fi dublată și de un forum economic, la care vor participa reprezentanți ai companiilor de stat și private. Vizita ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în Beijing are loc în perioada 1 – 4 noiembrie și mai cuprinde discuții cu oficiali ai Băncii Industriale și Comerciale a Chinei (ICBC) și ai unor mari companii, pentru promovarea proiectelor de tip Parteneriat PublicPrivat. Datele oficiale arată că valoarea totală a schimburilor comerciale între România și China a depășit 4 miliarde de dolari, în primele opt luni ale anului 2018, din care 604,02 milioane de dolari exporturi românești pe piața chineză (creștere cu 14,81% față de perioada similară a anul precedent) și 3,43 miliarde de dolari importuri din China (creștere cu 26,31%).

https://www.profit.ro/stiri/economie/romania-vrea-reducerea-barierelor-impuse-de-beijing-exporturilor-romanesti-in-china-tinta-este-ca-valoarea-acestora-sa-sara-de-1-miliard-de-dolari-anul-viitor-18646491

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, la Palatul Parlamentului, că proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti este „o uriaşă greşeală”, întrucât din punct de vedere economic nu răspunde unor necesităţi reale.

„La distanţă de doi ani de la aprobarea strategiei Dunării de către Comisia Europeană mi-am permis să elaborez un document pe care l-am şi publicat în 23 noiembrie 2010, în Ziarul Financiar. Am acest document în faţă şi am să mă refer la el, să vedem cât de valabile erau acele propuneri şi eventual dacă putem să facem un inventar (…) cu ce s-a realizat. (…) Am început acel articol cu o întrebare – cum evităm capcanele? (…) Mă refeream la un proiect de care aţi auzit cu toţii – Canalul Dunăre-Bucureşti. Pentru a înţelege de ce este o uriaşă greşeală acest proiect al Canalului Bucureşti – Dunăre va trebui să fac puţină istorie. Ideea unui proiect de canal care să lege Bucureştiul de Dunăre apare din perioada în care transporturile pe apă aveau probabil prioritate, nu exista alternativa căilor ferate şi cu atât mai puţin a transportului rutier. (…) Proiectul în forma actuală este, după cum ştim, iniţiat la începutul anilor ’80 nu dintr-un raţionament economic, ci din dorinţa megalomanică a unui lider politic total incult, dar dornic şi el să-şi aducă contribuţia la lungul şir de proiecte inutile pe care lipsa criteriilor economice sau de altă natură le poate genera în ţările cu conducere totalitară sau dictatorială”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

https://www.mediafax.ro/economic/de-ce-crede-calin-popescu-tariceanu-ca-proiectul-canalul-dunare-bucuresti-este-o-greseala-uriasa-17604467

Companiile DB Schenker Global Service Europe S.R.L. şi DB Schenker Global Business Services S.R.L., care asigură suportul operaţional internaţional pentru DB Schenker, Arriva şi DB Cargo, parte din grupul DB, au fuzionat şi devenit oficial DB Schenker GBS Bucharest S.R.L. Noua entitate are peste 1.100 de angajaţi.

„Considerăm acest lucru o piatră de hotar importantă pentru compania noastră, asigurând fluxuri de lucru mai eficiente şi o comunicare mai transparentă la nivelul întregii organizaţii. Credem că această fuziune ne va ajuta să creştem mai rapid şi vom putea astfel să mutăm mai multe operaţiuni ale grupului DB la Bucureşti „, a declarat Preslav Pavlov, managing director al DB Schenker GBS Bucureşti.

Gigantul german DB Schenker a deschis primul centru de servicii la Bucureşti în 2014 prin compania DB Schenker Global Service Europe. În 2015, a fost înfiinţată compania DB Schenker Global Business Services. Cele două oferă servicii suport pentru departamente din companiile din grupul DB precum finanţe şi contabilitate, suport pentru vânzări, managementul creanţelor, servicii HR, operaţiuni de asistenţă logistică, master data management.

DB Schenker este unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii logistice la nivel mondial, care oferă servicii de transport terestru, transportul aerian şi maritim la nivel mondial, logistică contractuală şi managementul lanţului de aprovizionare. Cu peste 72.000 de angajaţi la nivel mondial, în peste 2.000 de locaţii, DB Schenker este unul dintre cei mai mari angajatori din industria logistică.

https://www.zf.ro/zf-24/grupul-de-logistica-db-schenker-a-creat-o-noua-companie-de-servicii-in-romania-dupa-fuziunea-a-doua-firme-cu-1-100-de-angajati-in-total-17604720