Forţată să intre de urgenţă în acţiunea de blocare a porturilor ucrainene de către Rusia, România este într-o cursă contra cronometru pentru a livra cerealele din Ucraina pe pieţele mondiale înainte ca următoarea recoltă să provoace blocaje, transmite Reuters.
Ucraina, al patrulea mare exportator mondial de cereale, a fost forţată de invazia rusească să îşi redirecţioneze livrările de cereale pe calea ferată via graniţele de vest cu Polonia, Slovacia sau România, sau prin intermediul barjelor prin micile porturi de la Dunăre. Însă Ucraina trebuie să mute 20 de milioane de tone de cereale înainte de următoarea recoltă, care este la mai puţin de trei luni, pentru a evita blocajele şi o criză alimentară globală.
Comisarul european al Transporturilor, Adina Vălean, a apreciat că este vorba de o provocare gigantică şi joi a anunţat că Executivul comunitar va colabora cu guvernele statelor membre UE pentru a pune la punct noi rute de transport pentru cerealele din Ucraina.
Amploarea acestei provocări este evidentă în portul Constanţa, unde doar 1% din ţinta UE, adică aproximativ 240.000 de tone de cereale din Ucraina au reuşit să treacă până acum, a declarat directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Florin Goidea.
Operatorul portuar Comvex a reuşit să încarce aproximativ 180.000 de tone de cereale din Ucraina la bordul a patru nave, printre care se numără şi nava cargo Nordic bc Munich care zilele trecute tocmai a încărcat 33.000 de tone de porumb ce au ca destinaţie Egiptul.
„Suntem în măsură să intermediem aceste bunuri graţie unor mari eforturi. Însă aceste eforturi sunt insuficiente pentru a gestiona peste noapte astfel de volume importante. În mod clar este nevoie de mai multe echipamente”, a declarat preşedintele Comvex, Viorel Panait.
Anul trecut, portul Constanţa a expediat o cantitate record de 25,2 milioane de tone de cereale din România, Serbia, Ungaria şi Austria.
Viorel Panait a estimat că operatorii din portul Constanţa, graţie unor noi investiţii promise în infrastructură, ar putea gestiona o cantitate cu 20% mai mare faţă de volumele de anul trecut, adică un plus de aproximativ cinci milioane de tone. Viorel Panait a mai spus că sprijinul Guvernului sau al UE ar putea ajuta operatorii să investească în echipamente costisitoare de care este nevoie pentru a putea intermedia cerealele din Ucraina, precum macarale, echipamente de încărcare şi descărcare a trenurilor şi utilaje pentru materiile prime pe care portul Constanţa nu le intermediază de obicei.
Comvex operează cel mai rapid terminal de încărcare a cerealelor din Europa, capabil să proceseze până la 70.000 de tone de cereale pe zi. La începutul acestei săptămâni, operatorul a ajuns la un ritm de 10 vagoane de tren descărcate într-o oră. În luna iunie va adăuga o a doua linie pentru barje, ceea ce îi va dubla capacitatea pentru barje, a spus Panait.
Tot luna trecută, Comvex a expediat aproximativ 160.000 de tone de minereu de fier din Ucraina prin intermediul terminalului de minereuri. În luna mai a semnat un contract separat cu un producător ucrainean pentru a putea expedia până la 180.000 de tone de minereu de fier pe lună.
Una din principalele obstacole care stau în calea preluării cerealelor din Ucraina sunt problemele la infrastructura care conectează portul Constanţa. La începutul anului aproximativ 700 de vagoane de marfă ruginite erau blocate pe şine iar reabilitarea şinelor de cale ferată era blocată.
Între timp, operatorul feroviar deţinut de statul român a ridicat jumătate din vagoanele scoase din serviciu.
În luna iunie, operatorul va reabilita 35 de linii de cale ferată din portul Constanţa, graţie unei investiţii de 200 de milioane de lei, a anunţat ministrul Transporturilor. De asemenea, România lucrează la reabilitarea unor căi ferate care fac legătura între teritoriul Ucrainei şi porturile româneşti de la Dunăre.
Constanţa va utiliza fondurile de la UE pentru un proiect de dragare care va creşte adâncimea danelor şi intenţionează să majoreze capacitatea de operarea prin adăugare a 17 noi dane pe termen lung. Directorul Florin Goidea spune că operaţiunile în portul Constanţa au crescut cu 10-11% în acest an, comparativ cu periaoda similară a anului trecut.
Însă capacităţile vor fi extinse la limită începând din luna iulie când în portul Constanţa vor ajunge noile recolte ale clienţilor obişnuiţi. „Fără îndoială că, odată cu noua recoltă, va deveni aglomerat dar asta este situaţia, trebuie să găsim soluţii. Vom face tot ce putem”, a spus Florin Goidea.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/05/13/constanta-este-intr-o-cursa-contra-cronometru-pentru-a-livra-cerealele-din-ucraina-pe-pietele-mondiale–917860

Compania Administrația Porturilor Maritime a finalizat lucrările de modernizare a drumului dintre porțile nr. 7 și nr. 9 ale portului Constanța, zonă intens circulată de autovehiculele care transportă mărfuri. Valoarea lucrărilor este de 6.284.734,11 lei, fără TVA, sumă alocată din fondurile proprii ale companiei.
Lucrările la drumul de acces al vehiculelor între Poarta 7 și Poarta 9 au vizat realizarea unui sistem rutier nerigid, prin intervenția asupra stratului de bază și racordarea cu celelalte drumuri cu care se intersectează. A fost inclus și un sistem de șanțuri și rigole pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale, pentru a preîntâmpina pe viitor deteriorarea drumului. Astfel se va asigura desfășurarea circulației rutiere în condiții optime, de siguranță.
Finalizarea acestei investiții completează proiectele importante derulate în ultimii ani și facilitățile create de Administrația Porturilor Maritime pentru comunitatea portuară și pentru atragerea investitorilor în portul Constanța, pentru dezvoltarea continuă a portului.
https://cugetliber.ro/stiri-economie-drumul-dintre-portile-nr-7-si-nr-9-ale-portului-constanta-a-fost-modernizat-456320

Bulgaria şi România vor căuta finanţare din partea UE pentru a asigura condiţii normale de navigaţie pe Dunăre în mai multe zile din an şi pentru a permite navelor cu o capacitate de transport mai mare să utilizeze calea navigabilă, a declarat ministrul bulgar al transporturilor şi comunicaţiilor, Nikolai Sabev, sâmbătă la Ruse, scrie Agerpres.
Acesta a spus, citat de Ministerul Transporturilor, că cele două ţări îşi intensifică eforturile pentru a implementa efectiv proiectul european Fast Danube, relatează BTA.
Sabev a participat la o ceremonie pentru botezul navei de manevră Iskar, deţinută de Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Dunării, cu sediul la Ruse.
Iskar este ultima componentă a echipamentului de dragare al agenţiei, care îi va permite acesteia să adâncească albia râului în mod independent. După instruire, echipajul navei ar trebui să înceapă dragarea în această vară.
Sabev a declarat că a sosit momentul ca Bulgaria să îşi îndeplinească în mod eficient obligaţiile de întreţinere a şenalelor navigabile, ceea ce ar creşte semnificativ eficienţa flotelor fluviale.
Fast Danube este un proiect multianual finanţat în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Proiectul beneficiază de o finanţare de 85% din partea UE şi de 15% de la bugetul de stat. Partenerii proiectului sunt administraţiile căilor navigabile din România şi Bulgaria – Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Agenţia Executivă pentru Explorarea şi Întreţinerea Dunării din Ruse. Bugetul total al proiectului este de 5.252.000 de euro.
https://economedia.ro/bulgaria-si-romania-intensifica-demersurile-pentru-a-implementa-proiectul-fast-danube.html#.YoHYAhYzaM9

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a organizat o licitație pentru achiziția ușilor automate culisante în 2 canate – clădire Terminal Pasageri (achiziție și montaj).
Contractul a fost atribuit pe data de 9 mai, iar pe www.licitatiapublica.ro a fost publicat pe 12 mai.
Obiectul achiziției constă în achiziționarea unui număr de 14 uși automate în 2 canate care vor deservi clădirea Terminalului Pasageri, precum și montajul acestora după demontarea prealabilă a ușilor existente. Clădirea Terminal Pasageri este alcătuită din 3 corpuri independente (A, B și C), cu regim de înălțime P+1, corpurile B și C constituind cele două holuri de transit al pasagerilor, având un regim de înălțime P supraînălțime medie de 10,0 m.
Intrările/ieșirile în/din cele două holuri de transit menționate sunt deservite de 14 uși automate culisante în 2 canate, șase dintre aceste uși fiind dublate de alte șase uși, zona dintre două uși culisante în două canate constituind o zonă tampon între holul de transit pe care aceste uși îl deservesc și exteriorul clădirii.
Se intenționează achiziționarea unui număr de 14 uși automate culisante în 2 canate – fiecare dintre acestea fiind compusă din ușile propriu zise și sistemul de acționare automata aferent, cel puțin similar cu cele existente, atât în ceea ce privește caracteristicile tehnice/funcționalitățile acestora, precum și în cee ace privește culoarea acestora, pentru a nu se modifica aspectul general al clădirii; totodată, ofertantul câștigător va executa montajul acestor uși după demontarea, în prealabil, de către același ofertant, a ușilor automate culisnte în 2 canate existente.
Detaliile privind produsele si operațiunile accesorii necesar a fi realizate se regăsesc la nivelul Caietului de sarcini.
Valoarea contractului este de 312.914 lei, iar societatea comercială câștigătoare este KADRA TECH.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-a-incheiat-un-contract-cu-o-firma-din-cluj-document-783376.html

Este a doua escală a unei nave fluviale în Portul Constanţa, în decursul ultimei luni. Cei peste 100 de turişti au un program bine stabilit.

Nava fluvială de pasageri A Rosa Flora a ajuns în seara zilei de duminică, 15 mai, pentru prima dată în Constanţa, având la bord 109 turişti, majoritatea din Germania. În cursul zilei de luni, 16 mai, pasagerii vor vizita Centrul Vechi al oraşului, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Moscheea, Catedrala Ortodoxă, toate obiectivele fiind situate în zona Peninsulară a Constanţei, în apropierea portului. La acest program se adaugă un popas şi în Portul Tomis, dar şi o plimbare pe faleza Cazinoului.

De asemenea, ei vor vizita Crama Murfatlar unde vor avea parte de o degustare de vinuri dobrogene.

CN Administraţia Porturilor Maritime a acordat o plachetă reprezentantului A Rosa Flora pentru a marca prima sosire a acestei nave în portul Constanţa. În urmă cu o lună, nava fluvială A Rosa Riva a sosit la terminalul de pasageri al Portului Constanţa cu 121 turişti la bord. Aceştia erau din Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Canada. Croaziera cu A Rosa Riva a durat 16 nopţi şi a inclus escale în porturile dunărene din 6 ţări: Austria, Ungaria, Bulgaria, România, Slovacia, Serbia.

Nava A Rosa Riva, cu pavilion Elveţia, are 4 punţi, 100 de cabine şi este deservită de un echipaj de 52 persoane. Are la bord un salon spa, bibliotecă, minigolf, sală de sport.
https://adevarul.ro/locale/constanta/nava-fluviala-turism-premiera-portul-constanta-vrut-vada-cei-100-oameni-aflati-bord-1_6281f2d15163ec42717454a3/index.html

Fostul deputat PSD George Vișan a primit o funcție în cadrul Administrației Portului Constanța.
Acesta ocupă începând de astăzi funcția de Director Comercial în cadrul CNAPM.
Vișan a fost numit pe funcție la propunerea PSD, în locul Adinei Baz care s-a pensionat.

Informația ne-a fost confirmată de directorul CNAPMC, Florin Goidea.

Visan a mai detinut acest post in 2012-2015
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/fostul-deputat-psd-george-visan-director-in-cadrul-administratiei-portului-constanta-783469.html

Nava-școală „Mircea” a acostat ieri, 16 mai, în Portul Militar Constanța, cu o zi înainte de ziua în care velierul va împlini 83 de ani de la intrarea în serviciul Forțelor Navale Române.

Potrivit reprezentanților Forțelor Navale Române, nava a încheiat, astfel, primul marș internațional de instrucție de anul acesta.

Nava-școală „Mircea” a plecat la data de 24 martie, având la bord 92 de elevi din anul I de la Școala Militară de Maiștri Militari a Forțelor Navale.

Pe parcursul celor 54 de zile de marș, nava-școală „Mircea” a efectuat escale în porturile Souda din Grecia, Sète din Franța, Castellón din Spania, Napoli din Italia și Istanbul din Turcia.

De asemenea, nava a participat la Festivalul Maritim Internațional „Escala de la Sète” – Franța și la Festivalul Maritim Internațional „Escala a Castelló”, organizat de municipalitatea orașului Castellón din Spania.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/nava-scoala-mircea-s-a-intors-acasa-astazi-velierul-implineste-83-de-ani-de-la-intrarea-in-serviciul-fortelor-navale-romane-galerie-foto-783561.html

Companiile Bremen Overseas Chartering and Shipping (BOCS) din Germania și Universal Africa Lines (UAL) din Olanda au lansat o societate mixtă pentru a extinde rutele și capacitățile de transport maritim între Marea Mediterană, Marea Neagră și Africa de Vest.
Societatea mixtă va funcțona sub numele de UAL BOCS Shipping Line BV (UBSL) și va avea sediul în orașul olandez Capelle ad IJssel. Noua entitate va opera un total de 19 nave tip MPP (multipurpose), cu tonaje variind de la 8.000 la 33.000 dwt și echipate cu instalații pentru a ridica 360 t.
„Am colaborat cu BOCS de ani de zile între Europa de Nord până în Africa de Vest. Combinând capacitățile noatre, vom răspunde în continuare nevoile clienților noștri pe această piață restrânsă”, a declarat Harald Maas, director al Universal Africa Lines.
UAL Chartering din Copenhaga va acționa ca agent comercial pentru această nouă societate mixtă.
https://t-times.ro/categorii/categorie-t/societate-mixta-pentru-transportul-maritim-al-marfurilor-va-opera-si-in-marea-neagra

Ca răspuns la nevoile clienților săi în această perioadă, cu multe blocaje și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare la nivel global, Maersk introduce un serviciu de transport multimodal – feroviar și maritim- ce conectează Asia de Europa prin Asia Centrală.
Acest serviciu al Maersk,recent relansat, utilizează ruta Trans-Caspică și face legătura între diferite locații din China cu Europa, trecând prin Kazahstan, Azerbaidjan, Georgia și România. Timpul de tranzit este de aproximativ 40 de zile.
“Având ca obiectiv să creăm soluții agile și creative pentru nevoile tot mai complexe ale clienților noștri, acest serviciu vine la momentul perfect pentru a contribui la ameliorarea problemelor logistice actuale. Ne-am ascultat clienții și am dezvoltat o soluție care le oferă o conexiune intermodală alternativă și ecologică între Asia și Europa. Peste 90% calea ferată din Middle Corridor este electrificată,” spune Maia Parlagashvili Manager global de produs pentru Intercontinental Rail, Maersk.
După ce trec granița dintre China și Kazahstan la punctul de frontieră Khorgos, containerele ajung la Aktau pe calea ferată, fiind apoi încărcate pe o barjă până la Baku, în Azerbaidjan. De acolo, containerele sunt transportate din nou pe calea ferată până la APM Terminals Poti, Georgia, unde sunt încărcate pe o navă feeder către Constanța, România. Apoi, marfa este transportată pe tren către diferite destinații din Europa.
Maersk a început să dezvolte această nouă rută încă din martie și deja în aprilie a avut prima plecare din China, deservind clienți din industriile auto, electrocasnice, decorațiuni sau fashion.
“Ruta are suficientă capacitate deschisă, permițându-le clienților noștri să-și crească reziliența lanțului de aprovizionare, având o rută alternativă la serviciile de transport maritim și aerian,” explică Maia Parlagashvili.
https://www.intermodal-logistics.ro/din-china-pana-la-constanta-maersk-lanseaza-un-serviciu-intermodal-de-transport-prin-middle-corridor

Odată cu aprobarea noilor coridoare, porțiuni din infrastructura feroviară românească sunt și ele incluse.
Comisia Europeană a aprobat coridoarele de transport TEN-T pentru Ucraina printr-o decizie semnată la data de 12 mai 2022.
Înțelegerea la nivel înalt urmează să fie aprobată de Consiliul European (reuniunea șefilor de stat și de Guverne din UE) înainte de a fi adoptată de către Comisia Europeană. Din partea Comisiei, înțelegerea a fost semnată de către comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.
Pe partea de transport feroviar, în ceea ce privește România, înțelegerea menține punctele din nordul țării spre Ucraina de la Halmeu Satu Mare și Vicșani, Suceava. Spre Moldova este menținută legătura din județul Iași, dar apare suplimentar cea de la Fălciu, județul Vaslui.
https://clubferoviar.ro/comisia-europeana-a-aprobat-coridoarele-de-transport-ten-t-pentru-ucraina/

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International (Rompetrol), a înregistrat în primul trimestru al acestui an pierderi de 132,8 milioane dolari, de 9 ori mai mari faţă de perioada similară din 2021, conform unui comunicat remis, luni, AGERPRES.

Cifra de afaceri brută a companiei a fost de 1,17 miliarde de dolari, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost determinată de cotaţiile la produsele petroliere mai mari decât cele din primele trei luni ale anului 2021.

„Cu toate acestea, indicatorii financiari, precum profitul operaţional (EBITDA) şi rezultatul net, au fost puternic impactaţi, ca urmare a mediului global de piaţă nefavorabil. Astfel, compania a consemnat un EBITDA negativ de 86,6 milioane de dolari, respectiv un rezultat net negativ de 132 de milioane de dolari”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, ca o consecinţă a contextului geopolitic actual, preţul ţiţeiului Brent s-a ridicat la niveluri atinse doar în 2008, iar media cotaţiei pentru perioada ianuarie – martie 2022 a fost de 102,2 dolari/baril, cu 67% mai mare decât cea din T1 2021. Nivelul maxim a ajuns pe data de 8 martie, atunci când cotaţiile Dated Brent au atins 137,6 dolari/bbl. De asemenea, Rompetrol Rafinare a resimţit impactul creşterii preţurilor la utilităţi, în special cele pentru gaze naturale şi energie electrică.

„În ciuda condiţiilor de piaţă actuale, cu disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu materie primă la nivel regional, efectul condiţiilor meteo nefavorabile din Marea Neagră, cât şi oprirea tehnologică a rafinăriei Petromidia, Rompetrol Rafinare şi-a onorat, în primul trimestru al anului, obligaţiile contractuale încheiate anterior şi a continuat, fără perturbări, livrările de produse petroliere, din stocurile proprii sau cu sprijinul diviziei de trading a Grupului KMG International”, se precizează în comunicat.

Din producţia realizată în primele trei luni din 2022, aproximativ 65% a fost destinată pieţei domestice, în creştere faţă de nivelul de anul trecut. Restul totalului de produse petroliere a fost exportat pe pieţele regionale, acolo unde compania a susţinut subsidiarele Grupului KMG International, Rompetrol fiind cel mai important furnizor de produse petroliere din Republica Moldova şi Georgia, dar şi cu o prezenţă semnificativă pe piaţa din Bulgaria.

Valoarea totală a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare, în perioada ianuarie – martie 2022, s-a ridicat la 274 de milioane de dolari, în creştere cu 12% comparativ cu perioada ianuarie – martie 2021.

Rafinăria Petromidia a procesat, în perioada ianuarie-martie 2022, 980.000 de tone de materii prime, nivel în scădere comparativ cu T1 2021, ca urmare a sistării proceselor operaţionale din rafinăria Petromidia, pentru o perioadă de 20 de zile din luna martie, în vederea realizării lucrărilor cuprinse în oprirea tehnologică programată. Rafinăria a produs 260.000 de tone de benzine, respectiv 504.000 de tone de combustibil diesel şi jet.

Pe de altă parte, rafinăria Vega Ploieşti şi-a menţinut producţia la acelaşi nivel din ianuarie – martie 2021, cu aproape 70.000 de tone de materii prime prelucrate, în vederea obţinerii de produse petroliere speciale, cu valoare adăugată pe piaţa de profil. Rafinăria Vega este singura din România cu capabilitatea de obţinere a unor produse speciale, precum bitumul rutier şi cel cu polimeri, hexan sau solvenţi ecologici. Bitumul este comercializat exclusiv intern, Rompetrol Rafinare având o cotă de piaţă de aproape 20% din necesarul naţional, iar produse precum hexanul şi solvenţii ecologici sunt dedicaţi, în mare măsură, pieţei europene.

Cifra de afaceri brută a segmentului de petrochimie a consemnat o creştere de 50%, de la 46,8 milioane dolari în T1 2021, la 70,3 milioane dolari în T1 2022. Producţia totală de polimeri a diviziei de petrochimie a fost de 28.200 de tone, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, vânzările totale ale segmentului petrochimic au înregistrat o creştere de 19%, ajungând la 40.000 de tone comercializate.

În ceea ce priveşte segmentul de distribuţie, cifra de afaceri brută consolidată a înregistrat în primul trimestru al acestui an o valoare de 772 de milioane de dolari, în creştere cu 14%, comparativ cu trimestrul 1 2021.

„Media cotaţiilor Platts (FOB Med Italy) exprimate în dolari (moneda de referinţă), a consemnat o creştere de 85% pentru motorină, respectiv, 66% pentru benzină. Din cauza deprecierii semnificative a leului în raport cu dolarul, cotaţia internaţională a motorinei a crescut, în moneda naţională (RON), cu peste 100%, iar cotaţia internaţională a benzinei, cu peste 80%, comparativ cu perioada ianuarie – martie 2021”, se subliniază în comunicat.

Divizia de distribuţie a reuşit, în segmentul de retail, să comercializeze volume cu 9% mai mari, în primele trei luni din 2022, faţă de primele trei luni din 2021. Cu toate acestea, vânzările en-gros de carburanţi au consemnat scăderi, determinate de factori independenţi de activitatea companiei, un exemplu, în acest sens, fiind atacul cibernetic complex care a avut loc în prima parte a lunii martie şi care a afectat mai multe servicii, inclusiv Fill&Go.

În primele trei luni ale anului, Rompetrol Downstream a continuat programul de extindere a reţelei de distribuţie carburanţi. Astfel, de la 1.068 de puncte de comercializare în T1 2021, compania a ajuns, la finalul lui martie 2022, la o reţea de 1.217 puncte de comercializare (reţeaua de staţii proprii, staţii partener, staţii mobile: expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi).

Rompetrol Rafinare a continuat să fie un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind aproape 350 de milioane de dolari în trimestrul 1 al lui 2022.

Principalii acţionari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi Statul Român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2022/05/16/rompetrol-rafinare-a-inregistrat-pierderi-de-aproape-133-milioane-dolari-in-primul-trimestru-din-2022–919047