♦ Investiţiile au început în 2017 şi au fost finanţate de Raiffeisen Bank şi Exim Bank ♦ Terminalul oferă cea mai adâncă dană din Marea Neagră, cea mai rapidă viteză de încărcare şi o capacitate zilnică de trei ori mai mare decât media actuală.
Operatorul portuar Comvex Constanţa (simbol bursier CMVX) se pregăteşte să inaugureze cel mai mare terminal de cereale din Portul Constanţa, cu o capacitate de 200.000 de tone, şi să devină un hub cerealier, în urma unei investiţii de 56 mil. euro (inclusiv TVA) începute în 2017 şi finanţate de un consorţiu de bănci format din Raiffeisen Bank şi Exim Bank.

„Acest terminal este de natură să dubleze activitatea pe care Comvex o are. Dorim să devenim un hub şi apreciem că vom putea ajunge cu succes la cel puţin dublarea rezultatelor financiare. Investiţia a fost de circa 56 mil. euro plus TVA şi a fost începută în 2017. Este un consorţiu de bănci, Raiffeisen Bank şi Exim Bank, care au participat la finanţarea investiţiei, iar în ceea ce priveşte garanţiile, cu sprijinul Exim Bank am obţinut şi o garanţie a statului român sub aspectul montajului financiar. Ceea ce facem noi în condiţiile acestea este că prin conversia unei dane de mare adâncime pe de o parte şi realizarea unui terminal de mare viteză pe de altă parte, am reuşit să mărim de patru ori viteza de operare a navelor în Portul Constanţa, cu reale consecinţe în ceea ce priveşte eficacitatea transportului maritim. Ratele de lucru la care noi ne angajăm pentru navele de mare capacitate în acest context sunt de 40.000 de tone pe zi“, spune Viorel Panait, director general şi preşedinte CA al operatorului, pentru ZF.

Locaţia oferă posibilitatea de a descărca cereale din autocamioane, vagoane şi barje şi de a încărca cereale în nave şi dispune de diferite avantaje logistice precum cea mai adâncă dană din Marea Neagră şi Mediterana de Est, cea mai rapidă viteză de încărcare, capacitate zilnică de trei ori mai mare decât media actuală a Portului Constanţa şi deschiderea către noi pieţe faţă de cele tradiţionale.

„Un aspect care trebuie luat în considerare este cel legat de capacitatea navelor care pot intra în zonă. Prin reconversia unei dane care putea să primească nave de 220.000 de tone-deadweight (capacitate maximă de încărcare a unei nave comerciale n.red.), adică are o adâncime a apei de 18,5 metri, aproape dublă decât alte terminale în zonă, are posibilitatea să primească navele de cea mai mare capacitate în domeniul de cereale, respectiv 110.000 de tone-deadweight, pentru că la cereale specificitatea pe segmentul de capacitate a navelor este diferită faţă de ce se întâmplă la minerale. În aceste condiţii por fi avute în vedere ca o poartă deschisă pentru fermierii şi traderii de cereale români utilizarea unor rute îndepărtate precum Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, China, care necesită nave de capacitate mai mare. Practic acesta este un terminal construit astăzi şi pentru viitor. Oferim aceste servicii pe de o parte tuturor comerciaţilor de cereale care în condiţiile acestea îşi vor putea optimiza costurile de transport şi se vor putea îndrepta şi către alte pieţe decât cele tradiţionale pentru car România era adaptată. În contextul în care lucrăm concertat cu comerciaţii existenţi, dar şi cu celelalte terminale din portul Constanţa, avem capacitatea să generăm o creştere a performanţei globale a portului Constanţa la nivel de 36.000 de tone rată de încărcare pentru ansambul Portului. În raport cu situaţia precedentă, în care se făcea o completare a navelor cu 3.000 de tone pe zi, lucrând concertat cu ei avem capacitatea să facem un ritm de lucru de 3.000 de tone pe oră. Un alt aspect pe care aş vrea să îl semnalez este legat de accesul acestor cereale pe Dunăre având Constanţa drept destinaţie de tranzit. De pildă Serbia, Ungaria, care sunt surse de cereale pentru Portul Constanţa, beneficiind de localizarea acestui terminal de cereale, în imediata vecinătate este terminalul de barje, un alt proiect care a fost realizat din bani europeni şi care este valorizat superior prin faptul că accesul la noi este la 2.200 de metri, cu consecinţa descărcării rapide şi punerea navelor comerciale înapoi pe fluviu“, explică Viorel Panait.

Terminalul este singurul din arealul Mării Negre care operarează mărfuri solide vrac cu posibilitatea de a acosta nave de 110.000 tone-deadweight, ceea ce înseamnă că navele care acostează pot depăşi lungimea Arenei Naţionale. Siloul poate recepţiona patru produse diferite simultan, cu livrarea altor două produse. Pentru determinarea calităţii cerealelor silozul utilizează, în premieră pentru România, sisteme automate de prelevare şi analiză a produselor pe bază de machine learning.

De asemenea, terminalul dispune de cea mai bună infrastructură de acces din România, având în proximitate – în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa – Autostrada Soarelui, Canalul Dunăre-Marea Neagră cu podul Agigea şi infrastructură feroviară.
Comvex Constanţa, cu 180,7 milioane lei capitalizare, este deţinută în proporţie de 30,7% de Solidmet, om societate cu răspundere limitată controlată indirect de un holding din Zurich, în proporţie de 28,1% de Liberty Holdco Galaţi & Skopje Limited cu sediul în Londra, în timp ce Ruxandra-Ioana Nicola şi Anca Mihaela Drăgoi deţin fiecare 17,6% din capitalul social.

Acţiunile companiei se tranzacţionează pe piaţa AeRO a Bursei în creştere cu 14,9% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 118.835 de lei.

Terminalul de cereale are o capacitate de 200.000 de tone, iar navele care acostează pot depăşi lungimea Arenei Naţionale.

https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/operatorul-portuar-comvex-constanta-inaugureaza-cel-mare-terminal-19545511

Începând din acest an, portul din Antwerp va monitoriza emisiile de CO2 ale camioanelor.

Portul din Antwerp din Belgia este deja binecunoscut pentru implementarea cu succes a noilor tehnologii inovatoare. Recent, operatorul Antwerp Port Authority și-a stabilit și obiectivul de a face ca portul să opereze sustenabil și să reducă emisiile.

În 2018, autoritatea portuară din Antwerp, împreună cu Universitatea din Antwerp și institutul IMEC au semnat un acord în cadrul căruia va fi implementat proiectul Smart Harbor (Portul Inteligent).

Scopul proiectului este crearea unei infrastructuri portuare inteligente care să conducă la rândul său la un trafic de transport maritim mai eficient și mai sustenabil.

Vor fi utilizate tehnologii inteligente, cum ar fi camere video, senzori, vizualizare acvatica si sisteme de sondare automate.

Pentru reducerea eficientă a poluării, senzorii speciali vor măsura emisiile camioanelor în mod constant. Într-o primă etapă, operatorul portului intenționează să efectueze măsurători pentru aproximativ jumătate de milion de camioane, relatează portalul Nieuwsblad.

Vehiculelor care depășesc standardele li se va interzice accesul în zona portuară.

https://trans.info/ro/portul-din-antwerp-va-monitoriza-emisiile-de-co2-ale-camioanelor-199611

Protest de proporţii în Port Constanţa Sud. Mai bine de 50 de oameni, conduşi de preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Ion Caraignat, au protestat pe platoul din faţa clădirii administrative Moll II-S Port Constanţa-Constanţa South Container Terminal, faţă de decizia firmei CSCT de a concedia trei operatori de macarele, printre care şi Pavel Nicolae, preşedintele sindicatuluiUniport Constanţa South.

2 ore de zgomot de vuvuzele şi interpelări cu portavocea

Protestatarii au pichetat timp de două ore sediul firmei, „înarmaţi” cu vuvuzele şi pancarte încercând să convingă patronii firmei să revină asupra hotărârii de concediere a celor trei operatori de macarale. Rând pe rând, au luat cuvântul Pavel Nicolae care şi-a exprimat încă o dată nemulţumirile legate de felul cum a fost suspendat din funcţie, dar şi Ion Caraignat, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, care a ţinut să spună că cei trei angajaţi au întregul sprijin al sindicatului şi că în următoarele zile, la protest vor participa din ce în ce mai mulţi sindicalişti.

Reprezentanţii firmei Constanţa South Container Terminal nu vor să îşi schimbe decizia

Cu toate că protestatarii consideră abuzivă concedierea celor trei, conducerea firmei Constanţa South Container Terminal nu vor să audă de nici un fel de negociere, în cele două întâlniri de până acum între cele două părţi implicate neajungându-se la nici un consens.

Protestele vor continua

Potrivit declaraţiilor lui Ion Caraignat, protestele vor continua până când firma angajatoare va reveni la sentimente mai bune, însă dacă lucrul acesta nu se va întâmpla cei concediaţi sunt hotărâţi să meargă în instanţă.

https://www.replicaonline.ro/protestul-macaragiilor-din-portul-constanta-sud-a-incins-spiritele-445489/

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a reziliat, începând cu data de 3 septembrie 2020, ora 23.59, contractul de remorcaj pentru navele maritime încheiat cu firma Multraship România SRL, se arată într-un comunicat postat pe site-ul CNAPMC. Odată cu aceasta s-a înregistrat un record absolut, respectivul contract de prestare a serviciilor de siguranță a navigației având viața cea mai scurtă din istoria portului Constanța: doar 47 de zile.

Contractul fusese semnat pe 20 iulie 2020 și avea ca obiect „efectuarea serviciului de remorcaj de manevră pentru navele maritime, în porturile Constanța, Midia și Mangalia, cu o lungime cuprinsă între 120 metri și 150 metri.” Motivul anulării contractului nu este prezentat în comunicatul dat publicității, fapt ce ridică serioase semne de întrebare în privința modului în care acesta a fost semnat.

Un candidat-surpriză pe piața remorcajului constănțean

Într-un anunț de recrutare a forței de muncă, postat pe site-ul www.ainostri.ro, Multraship România SRL se prezintă ca membră a grupului de firme Multraship BV din Olanda, companie ce desfășoară activități de remorcaj de manevră al navelor, în porturile maritime Rotterdam, Terneuzen și Flushing din Olanda, Antwerp și Ghent din Belgia și Burgas din Bulgaria.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Multraship România SRL a fost înscrisă în registrul comerțului în anul 2006 și are adresa într-un apartament din București. Are un capital social subscris și vărsat de numai 2.043 lei, iar capitalurile totale se ridică la 386.176 lei.

Pentru anul 2019, Multraship România SRL a raportat venituri totale de 3.749.790 lei, un profit brut de 197.644 lei, creanțe de 457.800 lei, datorii de 1.727.724 lei și un număr mediu de salariați de 14 oameni.

Având în vedere aceste date, este cu adevărat surprinzător faptul că o firmă cu o asemenea „forță” economică și socială a putut fi acceptată să execute serviciul de remorcaj al navelor care intră și ies din portul Constanța, un serviciu vital pentru siguranța navigației și buna funcționare a portului românesc.

De trei ani se luptă în Justiție
Informațiile postate pe site-ul instanțelor de judecată scot în evidență și un alt aspect: relațiile dintre Multraship România și CNAPMC n-au fost deloc prietenoase, cele două companii confruntându-se de trei ani în Justiție. O demonstrează dosarele nr. 689 din 7 august 2017 și nr. 8933 din 3 august 2018, în care Multraship România SRL este reclamantul, iar Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța este pârâtul. În calitate de intervenienți sau revizuenți apar o serie de prestatori de servicii din portul Constanța: companiile Canal Sea Service SRL, Logistic Remo Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA și Harbour Towage SRL.
Din această confruntare, deducem că tentativa Multraship România de a pătrunde pe piața remorcajului din portul Constanța a generat mari nemulțumiri în rândul operatorilor din serviciile de siguranță a navigației.

Cine face remorcaj în portul Constanța
Începând din data de 1 august 2012, în baza prevederilor OG nr. 22/1999 republicată, a Ordinului ministrului Transporturilor nr. 1.008 din 12 iunie 2012 și a celui cu nr. 764/2010, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța asigură serviciul de remorcaj maritim prin intermediul unor operatori specializați și autorizați, care trebuie să îndeplinească anumite criterii privind dotarea tehnică, personalul de specialitate și investițiile, stabilite în baza unui studiu. La această oră, companiile autorizate să execute acest serviciu de siguranță a navigației sunt firmele: Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA, Harbour Towage SRL și Black Sea Services SRL.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-un-record-absolut-in-remorcajul-din-portul-constanta-411549?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Sindicatul Uniport Constanța, afiliat la Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”, organizează astăzi, 15 septembrie 2020, o acțiune de protest la poarta Companiei Constanța South Container Terminal (CSCT).

Sindicaliștii își exprimă dezaprobarea față de decizia conducerii unității de a concedia trei operatori de pe macaralele portal de cheu, în frunte cu Pavel Nicolae – liderul unuia dintre cele două sindicate din terminalul de containere.

Sindicaliștii sunt indignați că oameni bine pregătiți, cu mare experiență profesională și devotați întreprinderii, care și-au sacrificat sănătatea muncind în program prelungit, pentru ca societatea să își poată duce la bun sfârșit contractele și să obțină profit, sunt aruncați pe drumuri. Ei consideră că decizia conducerii unității are la bază alte motive decât cele oficiale, apreciind că ținta reală a acestei măsuri este, de fapt, liderul sindical Pavel Nicolae, ceilalți doi concediați fiind victime colaterale.

Totodată, Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” va informa Federația Europeană a Lucrătorilor Portuari și Federația Internațională a Transportatorilor despre cazul de la Constanța și va solicita sprijinul comunității sindicale internaționale.

Un comunicat de ultimă oră al Uniunii Sindicale Teritoriale a Filialei Constanța „Cartel Alfa” precizează că acțiunea de protest se va desfășura în perioada de 15 – 17 septembrie 2020, în intervalul orar 12 – 14. La protest vor participa maximum 50 de persoane, membri ai sindicatelor afiliate la CNS „Cartel Alfa”.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-actiune-de-protest-sindical-la-sediul-companiei-constanta-south-container-terminal-411548?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Gheorghe Bosânceanu, acţionarul majoritar al Şantierului Naval Constanţa, spune că face tot posibilul să păstreze oamenii pe care îi are ca angajaţi şi chiar să aducă specialişti noi. Proiectele şantierului prevăd comenzi pentru următorii 3-4 ani, ceea ce presupune livrarea uneia dintre cele 4 nave contractate, odată la 9 luni. Despre contractul de construcţie a celor 4 corvete pentru Ministerul Apărării Naţionale, Bosânceanu are o expresie singulară: „God knows”.

Chiar dacă Damen a anunţat că a început concedierile în a doua parte a lunii august (circa 870 de persoane de pe şantierele din Galaţi şi Mangalia), Şantierul Naval Constanţa face angajări şi…zilnic, are 1.600 de oameni care intră la muncă pe poarta şantierului. „Covid 19 a dat înapoi şi piaţa noastră. Dar am redus doar paşii de livrare. Şantierul Naval Constanţa poate livra până la şase nave (n.r. – tancuri petroliere/chimice) pe an, dacă avem armatori cu putere financiară care să le comande”, spune Gheorghe Bosânceanu. Singura problemă a celui mai mare şantier naval din ţara noastră pare să fie la ora actuală doar eficientizarea costurilor într-o perioadă în care preţul tancurilor petroliere este la minime istorice din cauza pandemiei de coronavirus şi a subvenţiilor acordate de statele chinez şi coreean pentru producătorii de nave. „peste totîn lume, costul deproducţie al navelor se triplează. Şi totuşi…. dacă nu e război este încă bine”, spune Gheorghe Bopsânceanu. După cum explică omul de afaceri român, preţul tancurilor petroliere a scăzut cu 20% faţă de perioada pre pandemie. Scăderea se datorează în special faptului că preţurile sunt dictate de şantierele din China şi Coreea care beneficiază de o subvenţie anuală de 10%-30%, fapt care le permite să meargă în pierdere. Probabil, după realizarea fuziunii Hyndai cu Daweeo, preţurile la nivel mondial vor creşte.

Autoritatea de reglementare antitrust din Uniunea Europeană a reluat investigația privind fuziunea companiei sud-coreene Hyundai Heavy Industries, cel mai mare constructor naval al lumii, cu compania Daewoo – numărul trei mondial. Comisia Europeană a avertizat, în decembrie 2019, că printr-o astfel de operațiune va lua naștere o companie cu o cotă de piață de 21%, care va controla prețurile.

Continuarea: https://www.economica.net/bosanceanu-daca-nu-e-razboi-e-de-bine-snc-face-angajari-pandemia-doar-a-redus-ritmul-delivrare-al-navelor-la-una-la-9-luni_189640.html

Turcia va trimite cea de-a doua navă de foraj care să opereze în Marea Neagră, a declarat duminică ministrul Energiei, Fatih Donmez, la câteva săptămâni după ce autorităţile de la Ankara au anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei în Marea Neagră, transmite Reuters.

„Nava noastră de foraj Kanuni va începe să foreze în Marea Neagră”, a informat Fatih Donmez, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

Oficialul turc a adăugat că nava Kanuni va sprijini nava de foraj Fatih, care în urmă cu câteva săptămâni a descoperit un câmp în Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii, scrie Agerpres.

Reuters precizează că, deocamdată, nu este clar dacă nava Kanuni va efectua foraje în aceeaşi zonă cu nava Fatih. Datele furnizate de aplicaţia de localizare a navelor Refinitiv arată că, în prezent, vasul Kanuni se află în apropierea de coasta provinciei Antalya, sudul Turciei.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei. Turcia importă în prezent aproape toată energia de care are nevoie şi orice descoperire de gaze naturale ar ajuta şi la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.

Luna trecută, Fatih Donmez spunea că datele seismice sugerează că există o posibilitate ridicată să fie descoperite şi alte resurse în Marea Neagră, iar recent un oficial din Ministerul Energiei a spus că Turcia speră să anunţe o nouă descoperire în luna octombrie.

În apele teritoriale ale României, în urmă cu opt ani, Petrom şi Exxon au anunţat că au descoperit zăcământul de mare adâncime Neptun, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar, dacă vor fi exportate, ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

https://www.digi24.ro/stiri/externe/turcia-trimite-o-noua-nava-de-foraj-in-marea-neagra-dupa-ce-a-anuntat-descoperirea-unor-depozite-uriase-de-gaze-naturale-1368005

Centralele termice din Portul Constanța vor fi înlocuite Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru înlocuirea centralelor termice în Portul Constanța – proiectare și execuție.

Atribuirea a avut loc la 9 septembrie 2020. Obiectul contractului constă în înlocuirea a 13 centrale termice existente în Portul Constanța. Valoarea finală a achiziției se ridică la suma de 1.201.093,95 lei. Baltur SIB SRL și Aqva Termo Sanit sunt firmele câștigătoare.

Baltur SIB SRL Firma a luat ființă în anul 1998 și are sediul social în municipiul Sibiu, pe strada Regele Ferdinand. Are un capital social de 1.300.000 lei, cu un număr de 13.000 de părți sociale, valoarea fiecărei părți fiind de 100 de lei.

Asociat unic este Simion Stoichiță, care are și rol de administrator. Activitatea principală a firmei constă în „Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat”, conform codului CAEN.

Pentru anul 2019, firma a raportat 18 salariați, la o cifră de afaceri de 20.620.888 lei, profitul fiind de 2.777.081 lei.

Aqva Termo Sanit Firma din Argeș a fost înființată în anul 1997 și are sediul social în Curtea de Argeș, pe strada Albești. Capitalul social este de 45.200 lei, cu un număr de 4.520 de părți sociale, cu o valoare de 10 lei fiecare.

Asociat unic este Gheorghe Alecsei. Administrator al firmei este Elena Alecsei. Activitatea principală a firmei este „Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat”, conform codului CAEN.

Pentru anul 2019, a raportat 49 de salariați, un profit de 69.448 lei, iar cifra de afaceri a fost de 1.456.841 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/centralele-termice-din-portul-constanta-vor-fi-inlocuite-iata-firmele-care-se-vor-ocupa-document-728857.html?print

Un proiect de act normativ își propune să reducă staționarea marfarelor la frontieră, prin aplicarea unui acord cerut de Comisia Europeană.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost postat în dezbatere publică un proiect de Ordin al ministrului pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind revizia tehnică şi întreţinerea vagoanelor în exploatare nr. 250.

În cursul anului 2019, Comisia Europeană și Agenţia Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA) au organizat mai multe ateliere de lucru pe această temă, la care au participat reprezentanţi ai Secretariatului Coridorului Feroviar de Marfă Orient/Est-mediteraneean (RFC OEM), ai ministerelor de resort din România şi Ungaria, ai Autorităţii Feroviare Române (AFER), ai administratorilor de infrastructură din România şi Ungaria, precum şi ai unor operatori de transport feroviar de marfă din cele două țări.

În cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, din 25 – 26 martie 2019, şi de la Budapesta, din 29 octombrie 2019, reprezentanţii Agenţiei Uniunii Europene pentru Căi Ferate (ERA) au solicitat ca România să ia măsuri pentru aplicarea acordului ATTI (Agreement on freight Train Transfer Inspections – Acord pentru Transferul Inspecțiilor la Trenurile de marfă).

Staționarea marfarelor la frontieră se va reduce de la 10 la trei ore

Totodată, aplicarea acordului ATTI a fost solicitată oficial şi de Comisia Europeană – Direcţia Generală Mobilitate şi Transport. Comisia a informat şi că mai mulţi operatori feroviari de marfă au aplicat, cu titlul de proiect-pilot, acordul ATTI în relaţia România – Ungaria, reducând astfel staţionările în staţia de frontieră maghiară de la aproximativ 10 ore la 3 ore. În sensul Ungaria – România, aplicarea acestui acord nu este posibilă, din cauza prevederilor instrucţionale în vigoare, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Predarea/primirea trenurilor pe bază de încredere reciprocă se regăseşte şi în Planul de acţiuni al Declaraţiei comune a miniştrilor pentru îmbunătăţirea efectivă şi eliminarea blocajelor traficului feroviar de marfă pe Coridorul Feroviar de Marfă Orient/Est-mediteraneean, semnată la Rotterdam, la data de 21 iunie 2016.

Se reduce staționarea marfarelor la frontieră. Proiect de Ordin al ministrului Transporturilor

România a importat, în primele şapte luni din 2020, o cantitate de ţiţei de 3,68 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 1,308 milioane tep (26,2%) mai mică faţă de cea importată în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia de ţiţei a totalizat 1,92 milioane tep, fiind cu 1,3% (24.400 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, Producţia de ţiţei din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creşterea gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiţionale deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice şi fiscale stimulative.

Astfel, se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 mil tep).

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/09/13/importurile-de-titei-ale-romania-au-scazut-cu-26-2-in-primele-sapte-luni–571921

Comănescu: „Obiectivul nostru este să construim şi să exploatăm centrale electrice – să avem o reţea de centrale electrice flexibile, de 1.000 MW”

România are cel mai bun platou continental la Marea Neagră pentru energie eoliană din Europa, a spus vineri Gabriel Comănescu, omul de afaceri constănţean care controlează compania Grup Servicii Petroliere (GSP). Comănescu a mai spus, vineri, la Halânga, Mehedinţi, unde a semnat cu Romgaz (SNG) un proiect pilot de centrală pe gaze şi parc fotovoltaic, că prin GSP Power, cea mai nouă divizie a companiei sale, are de gând să se implice la construirea de noi capacităţi de producţie.

Comănescu a declarat: „Obiectivul nostru este să construim şi să exploatăm centrale electrice. Este primul pas spre o reţea de centrale electrice flexibile, de 1.000 MW. (…) Construim până la 1.000 de MW. Acesta este un proiect pilot în care facem o combinare pe gaz cu energie verde, solară. Ne vom implica şi pe mare. Este partea mea de suflet, acolo suntem deja în faza de maturitate. Avem experienţă ca şi companie în dezvoltarea de echipamente offshore pentru centrale eoliene. Cred că potenţialul este foarte mare, de mii de MW de centrale eoliene. Ştiţi foarte bine că România are un platou continental fantastic pentru centrale eoliene, pot să spun ca este cel mai bun din Europa. Compania noastră a făcut măsurători în domeniul vântului, a vitezei vântului, durată, şi este ceea ce au dovedit şi studiile – că este cea mai bună zonă din Europa pentru centrale eoliene. Văzând şi plăcând, noi nu suntem un investitor în centrale eoliene, dar suntem un constructor şi operator”.

Comănescu a fost întrebat, având în vedere că a început să fie implicat în proiecte de producţie de electricitate, dacă este pregătit să construiască capacităţi eoliene în Marea Neagră.

„Am văzut compania Hidroelectrica (că vor să facă eoliene în Marea Neagră), cred că şi alte companii vor dezvolta, noi suntem gata să-i sprijinim. Avem experienţa necesară, construim în momentul de faţă o instalaţie suport pentru o centrală eoliană de 50 de MW pentru sudul Franţei”, a spus Comănescu.

Potrivit studiilor citate de Comănescu, platoul continental al României de la Marea Neagră este foarte stabil din punct de vedere tectonic şi permite instalarea eolienelor chiar şi la doar 5 metri în sol. Totodată, eolienele din Marea Neagră deja instalate pot produce electricitate 7-8 luni din an, în timp ce în alte regiuni centralele eoliene produc doar 5-6 luni pe an.

Omul de afaceri a anunţat oficial înfiintarea celei mai noi divizii a Grup Servicii Petroliere, GSP Power, care se ocupă cu proiecte de investiţii în zona de producere de energie electrică. Compania este condusă de Carmen Neagu, care a ocupat în ultimii ani mai multe funcţii de conducere în companii din sectorul energetic.

Printre altele, Comănescu a mai spus că platformele de producţie ale Black Sea Oil & Gas (BSOG) din Marea Neagră pentru proiectul de gaze din offshore Midia vor fi instalate până la finalul lunii noiembrie.

„O să vedeţi (că) la Constanţa a început lansarea conductei proiectului BSOG. Platformele de producţie ale BSOG sunt aproape de instalare la sfârşitul lunii noiembrie”, potrivit lui Gabriel Comănescu.
Centrala nouă de la Halânga, Mehedinţi, ar urma să aibă 150 de MW putere instalată pe gaze cu o eficienţă de 48%, potrivit proiectului. Centrala va fi importantă pentru echilibrarea sistemului având în vedere că poate fi pornită în 30 de secunde şi poate ajunge la capacitatea maximă în 2 minute.

Pe lângă centrala nouă pe gaze va fi construit şi un parc fotovoltaic de 50 de MW pe un teren de 96 de hectare (depozit de zgură) ce va fi ecologizat. Proiectul ar urma să fie finanţat de către GSP, care va opera centrala, în timp ce Romgaz va livra gazele şi va primi energia electrică.

https://www.bursa.ro/gabriel-comanescu-gsp-romania-are-cel-mai-bun-platou-continental-pentru-energie-eoliana-din-europa-43695047

Oleg Belozerov, președintele companiei feroviare ruseşti de stat RZD, a anunțat la începutul lui septembrie o investiție de 460 de miliarde de ruble (circa 51,3 miliarde de euro) pentru modernizarea infrastructurii feroviare către est. Această investiție va fi implementată în următorul deceniu, în special pentru transportul de mărfuri. Printre principalele linii supuse reînnoirii se numără Transiberianul și Baikal-Amur, programe care ar trebui finalizate până în 2030, respectiv 2035. Extinderea lor include și construirea de infrastructuri rutiere direcționate către porturile de est. Astfel, o nouă cale ferată către Magadan, un oraș portuar pe Marea Okhotsk, este planificată să fie finalizată până în 2035. Pe lângă transportul intern, programul trebuie să servească și transportul internațional către China și, prin urmare, către celelalte țări din Orientul Îndepărtat.

Rusia investește 51 de miliarde de euro în legăturile feroviare cu Asia

Platforma Storage Logistics este primul marketplace din România destinat spațiilor de depozitare.

Platforma a fost lansată oficial în aceasta luna și are în momentul de față peste 80 parteneri cu o suprafață totală a spațiului disponibil de aproximativ 65.000 metri pătrați.

Storage Logistics reprezintă o rețea virtuală de depozite fizice din România, prin intermediul căreia companiile care au nevoie de spațiu provizoriu, pe termen mediu și scurt, au acces la o multitudine de variante.

Utilizatorii pot găsi ușor și rapid spații de depozitare pentru o perioadă de la 1 săptămână la 15 săptămâni, la costuri începând de la 1 euro/palet depozitat. Închirierea spațiului se face online, iar comunicarea cu depozitul se realizează de asemenea prin intermediul platformei.

Mai mult, în momentul de față, depozitele disponibile prin intermediul platformei acoperă peste 50% din județele țării, majoritatea fiind localizate în apropierea zonelor de graniță sau a principalelor noduri interne de transport și logistică.

Storage Logistics este un start-up ambițios, bazat pe o nevoie reală a pieței de logistică din România și care are toate șansele să devină alternativa preferată atât pentru companiile dinamice care au nevoie de soluții rapide pentru a-și păstra în siguranță stocurile, cât și pentru depozitele care nu funcționează încă la capacitate maximă și care pot fructifica astfel spațiul rămas. Ne dorim ca în primul an de activitate să ajungem la peste 250.000 metri pătrați de spații înregistrate în platformă și la peste 10.000 paleți intermediați lunar, însă planurile noastre nu se opresc aici: vom continua să ne dezvoltăm adăugând noi categorii de produse pe lista celor care pot fi depozitate prin intermediul Storage Logistics și să oferim noi game de servicii extrem de utile industriei în care activăm” – a declarat Cristina Dumitrescu Managing Partner Storage Logistics.

Soluțiile oferite de platforma se adresează în special sectoarelor Retail, FMCG și White goods, însă planurile companiei includ dezvoltarea unui serviciu și pentru produsele ADRpână la începutul anului 2021.

https://trans.info/ro/s-a-lansat-primul-marketplace-din-romania-destinat-spatiilor-de-depozitare-199413

Hupac, principala rețea de operatori pentru transport intermodal în Europa, răspunde cererii în creștere pentru legături intermodale către și din Sud-Estul Europei și crește frecvența serviciului între Rotterdam și Viena.

Trenul direct între Rotterdam-Viena are mai departe conexiuni directe către Ungaria (terminalul Bilk din Budapesta), Turcia (Halkali), România (Ploiești) și Bulgaria (Stara Zaragoza).

Începând de luni, 21 septembrie vor fi 3 călătorii dus-întors pe ruta Rotterdam-Viena și 3 conexiuni către Turcia și Ungaria. Pe tren pot fi încărcate containere și semiremorci pentru transport containere. Rezervările se fac prin intermediul platformei Hupac WOLF.

Mai multe informații despre program: https://www.intermodal-logistics.ro/hupac-adauga-extra-capacitate-pe-ruta-rotterdam-viena-cu-legaturi-catre-ungaria-si-turcia