Fondul Proprietatea, unul dintre administratorii Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime” S.A. Constanta, dezinformeaza si condamna un act normativ promovat pentru a proteja interesul general al Statului Roman

Constanța, 29 noiembrie  2016

Organizatia Patronala CONSTANTA PORT BUSINESS ASSOCIATION, impreuna cu Federatia Nationala a Sindicatelor Portuare organizatii care reprezinta interesele celor mai importanti agenti economici ce isi desfasoara activitatea in Portul Constanta, sustin Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, aflat in prezent in procedura de promulgare si apreciaza ca informatiile publicate in presa in legatura cu acest proiect sunt de natura a dezinforma opinia publica.

Preambulul acestei interventii al Fondului Propritatea, asupra unui cadru legal promovat de statul Roman, il constituie faptul ca FONDUL PROPRIETATEA in calitate de actionar al CN APM Cta. de exemplu, a beneficiat de dividende in anul 2016 de 20% din 90 mil. lei, conform participatiei la profit, dar contrar participatiei sale la investitii, care a fost zero. Deci practic, aceasta masinarie de facut bani, FONDUL PROPRIETATEA, e prezenta doar cu numele cand este vorba de investitii in care statul si contribuabilii pun banii grei, in schimb la impartirea profitului isi aloca de fiecare data si incaseaza!!!! Asta da, afacere!!!! Dar oare calculeaza cineva dividendele incasate de FONDUL PROPRIETATEA pe an, din toate participatiile similare???? Oare unde se duc acesti bani si de ce acceptam sa-i dam constant in detrimentul investitiilor in infrastructura si a intretinerii infrastructurii existente???

Sa lamurim putin lucrurile.

Statul Roman are in proprietate infrastructura de transport naval reprezentata de porturi, canal, cai de navigatie interioara, amenajari hidrotehnice, asa cum mai fiecare dintre noi detine spre pilda cate o locuinta. Doar atat ca digurile, cheurile, porturile, caile navigabile sunt proprietatea imprescriptibila a Statului Roman si sunt de natura domeniului public de interes national.

Aceasta inseamna ca portul din Constanta ar trebui sa serveasca la fel de bine fabrica de la Iasi, cea de la Zalau sau Galati, fermierii din Banat sau cei din Baragan, cat si toate entitatile interesate din Romania, in interesul Statului Roman, la fel cum in Polonia, Ungaria, Franta sau in alte tari, bunurile din infrastructura publica sunt proprietatea  statelor respective si sunt  folosite in interesul acestora.

Pentru a fi intretinute, reparate, aceste bunuri, Statul Roman a incheiat Contracte de Concesiune cu societati denumite Administratii De Porturi Sau Cai Navigabile prin care acestea din urma ar avea misiunea principala sa le intretina, sa le mature, sa le ilumineze si sa desfasoare activitati de natura bunei gospodariri ca  sa serveasca tuturor intereselor economice, si de pe urma carora sa beneficieze firmele si angajatii de acolo, in interesul evident, al Statului Roman.

Daca lucrurile nu ar merge bine, ca in cazul oricarui contract, in mod evident acesta ar trebui reziliat.

Fondul Proprietatea este doar actionar la unele societati de Administrare De Porturi Sau Cai Navigabile.

In mod anormal, in calitatea sa de actionar si respectiv de administrator al unor asemenea societati, Fondul Proprietatea face toate eforturile sa nu intretina bunurile ce i-au fost incredintate, cu scopul generarii de dividende pe seama neindeplinirii atributiei esentiale pentru care a fost infiintata firma de administrare in care este actionar.

Astfel, trebuie retinut ca administratorul Fondului Proprietatea se arată îngrijorat în legătură cu aşa-zisele „pierderi financiare uriaşe” pe care „companiile de administrare a porturilor şi căilor navigabile româneşti” ar urma să le suporte, deoarece aceste companii au reprezentat în ultimii ani o sursă importantă de venituri pentru Fondul Proprietatea şi, în mod direct sau indirect, pentru administratorii acestuia. În acest context, văzându-și ameninţate sursele unor venituri constante, administratorul Fondului Proprietatea reacţionează prin lansarea în presă a unor informaţii incomplete şi, care scoase fiind din context, conduc către concluzii eronate.

Această entitate, FONDUL PROPRIETATEA, condamnă un proiect de act normativ ca fiind un proiect de lege „alarmant”, în condiţiile în care toate normele pe care legiuitorul le propune spre adoptare au drept unic scop protejarea interesului general al Statului Român prin asigurarea unei mai bune administrări a proprietăţii publice a Statului.

Revenind, scopul principal al proiectului de lege este asigurarea intretinerii si dezvoltarii infrastructurii de transport naval ce reprezinta proprietate publică a Statului Român. Or dezideratul întreţinerii şi, mai ales al dezvoltării infrastructurii nu poate fi atins în absenţa unor investiţii de anvergură, având în vedere valoarea totală a infrastructurii de transport naval din România, pe de o parte, şi faptul că în ultimii 26 de ani aceste investiţii au fost întârziate sau amânate în mod constant.

Faptul că, în mod sistematic, Fondul Proprietatea, prin reprezentantul său din cadrul Consiliului de Administrație al societății de administrare a Portului Constanța, de exemplu, a votat împotriva realizării programelor de investiții pentru repararea și întreținerea infrastructurii de transport naval, respectiv împotriva demarării programelor de asfaltări și reparații drumuri, împotriva măsurilor necesare pentru repararea sau cumpărarea amortizorilor de cheuri, împotriva realizării programelor de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime necesare pentru acostarea navelor, sau a lucrărilor necesare pentru întreținerea și repararea sistemelor de furnizare a energiei electrice, a determinat ca programele de reparații și întreținere a infrastructurii de transport naval din Portul Constanța sa fie realizate în proporție de mai puțin de 20% decât necesar, fiind astfel evident ca administratorul străin al unui fond de investiţii nu poate urmării realizarea interesului Statului Român.

Alte reglementari la fel de importante ale acestui proiect sunt reprezentate de: aplicarea unor costuri unitare pentru aceeasi categorie de servicii, reglementare ce nu poate fi considerata partinitoare, ci doar in concordanta cu prevederile Legii concurentei nr. 21/1996, dar si obligativitatea incheierii contractelor de subconcesiune/inchiriere cu operatorii portuari, dupa data la care contractul de concesiune inceteaza, prevedere ce nu are alta finalitate decat aceea de a spori atractivitatea porturilor romanesti pentru eventuali investitori, urmarindu-se totodata interesul Statului Roman, de a asigura o continuitate a investitiilor.

De asemenea, consultarea operatorilor portuari in contextul stabilirii tarifelor de catre administratii, cat si in contextul intocmirii contractelor cadru, sunt alte reglementari promovate prin acest act normativ ce aliniaza astfel legislatia nationala la cadrul legal european privind accesul la piata serviciilor portuare si

transparenta financiara a porturilor COM/2013/0296 final – 2013/0157, prin care se urmareste impunerea obligatiei administratiilor de a se consulta constant cu toti actorii implicati in activitatea porturilor.

Informatiile privind persoanele abilitate sa intocmeasca studiile de oportunitate ale subconcesiunilor, sau cele referitoare la eliminarea unor criterii de atribuire  sunt de asemenea in mod vadit eronate si scoase din context, proiectul  nefacand altceva decat sa clarifice cadrul legal aplicabil administrarii si exploatarii infrastructurii de transport naval, cat si continutul fiecarui document intocmit in contextul unei proceduri de atribuire a unei subconcesiuni.

Referitor la controlul administratiilor portuare, actul normativ are menirea doar de a clarifica modalitatea de exercitare a controlului pe care Statul Roman prin Ministerul Transporturilor il are asupra societatilor de administrare a infrastructurii portuare. Cerinta privind cooptarea specialistilor externi se impune, data fiind specificitatea acestor bunuri, rolul lor nefiind acela de a se substitui autoritatilor publice, ci doar de a furniza informatii in legatura cu realitatile existente in porturi, necesare realizarii acestui control de catre institutiile abilitate.

Deci, pana acum, cadrul legal oferit de aceasta Ordonanta sustine interesul general al Statului Roman.

În mod evident, administratorul Fondului Proprietatea este îngrijorat de asemenea de modalitatea de repartizare a profitului societăţilor de administrare a porturilor şi căilor navigabile, întrucât scopul său unic este acela de a obţine dividende cu un cuantum cât mai mare şi, nicidecum întreţinerea bunurilor proprietate publică a Statului Român. Tocmai pentru protejarea interesului general al Statului Român, legiuitorul a înţeles să propună modificarea unor norme legale astfel încât să asigure întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval a României, cu prioritate, şi nicidecum finanţarea unor entităţi private care administrează Fondul Proprietatea, actionar minoritar la randul sau, in societatea de administrare a infrastructurii navale a Statului Roman pe care acesta i-a incredintat-o prin concesiune, ca s-o intretina si repare ca bun gospodar…

Pe de alta parte, CN APM Cta. sustine punctul de vedere al Ministerului Transporturilor in promovarea acestui cadru legislativ, Ministerul Transporturilor care reprezinta Statul Roman si care este Ministerul de resort. Avem deci o lege buna, in interesul comun si echidistant al Statului roman, pe care doar FONDUL PROPRIETATEA nu o doreste, deoarece se opune normalitatii comerciale si interesului statului, urmarind interese personale si obtinere de profit in detrimentul investitiilor si intretinereii infrastructurii, la care nu participa, ci doar incaseaza dividende.

În concluzie, proiectul de lege nu propune altceva decât protejarea interesului superior al Statului Român de a întreţine şi dezvolta infrastructura de transport naval pe care o are în proprietate, astfel încât să se asigure competitivitatea porturilor româneşti, motiv pentru care comunitatea portuara, cat si entitatile reprezentative ale sectorului naval, se alatura Statului Roman, Ministerului Transporturilor si Camerei Deputatilor care au promovat acest cadru legal, in sustinerea, promovarea si aplicarea cat mai urgenta a acestui demers.

###

Organizația Patronală CONSTANTA PORT BUSINESS ASSOCIATION

FEDERATIA NATIONALA A SINDICATELOR PORTUARE