Strategia de Dezvoltare a Companiei Naţionale Adminsitraţia Porturilor Maritime (CNAPM) S.A. Constanţa, are planificate investiţii în echivalentul a de peste 200.000.000 de euro, din fonduri europene și din surse proprii, în perioada 2021-2024 dintre care 69 de milioane de euro (fără TVA), sunt pentru anul în curs, ceea ce reprezintă o creştere cu 50% faţă de bugetul anului anterior, parte a finanţării de 90 de milioane de euro asigurate prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) a declarat directorul general, Florin Goidea, pentru gazeta Sentinela.
Conform sursei citate, CNAPM este implicată, în prezent, în realizarea unor proiecte majore de infrastructură, cu valoarea totală de 90 milioane euro (fără TVA).
“În primul rând este vorba despre extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea cu obiectivul “Pod rutier CDMN” cu drumul care realizează legătura între poarta 9 și poarta 8 spre zona de Nord a Portului Constanța, cu o valoare estimată de 24 milioane euro (fără TVA) la care costurile de pregătire a proiectului, de 1.433.570 lei fără TVA, au fost susţinute de noi, studiul de fezabilitate fiind în curs de finalizare”, precizat Florin Goidea.
De asemenea, potrivit directorului general Florin Goidea, sunt aprobate şi în diferite stadii de lansare proiecte precum:”Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis – Poarta 10, “Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța”, “Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare– etapa 1”, sau, “Extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din Zona Midia, inclusiv consolidări în spatele cheurilor” – la care studiul de fezabilitate, în curs de elaborare, a fost realizat finanţare proprie şi a fost deja depusă documentația pentru obținerea avizelor”.
În acelaşi timp, pentru următorul Program Operațional Transport 2021-2027, sunt în pregătire proiecte de dezvoltare a Portului Constanţa care totalizează peste 200 milioane euro precum: Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere (drumuri, pasaje, inclusiv pod rutier peste canalul de legătură) și de acces în Porturile Constanța și zona Midia cu valoarea estimată a lucrărilor aferente proiectului 100 milioane euro (inclusiv TVA), fiind în procedura de licitație pentru realizare studiului de fezabilitate, finanțarea de aproximativ 670.000 euro fiind prevăzută din surse proprii ale CN APM SA Constanța pentru asigurarea maturității proiectului la momentul aprobării POT 2021-2027.
“În prezent, urmează să fie semnat studiul de fezabilitate la proeictul “Dragaje de investiții in Porturile Constanta, Mangalia si zona Midia (inclusiv lărgire gura de acces)”, cu o valoare estimată a lucrărilor de 120 milioane euro (inclusiv TVA), la care costurile aferente de pregătire, de cca 2,5 milioane lei, au fost asigurate tot din surse proprii şi … evident, “Revizuirea Master Planului Portului Constanta” proiect la care este în curs de finalizare documentația de licitație și lansarea procedurii. Finanțarea de 2,5 milioane lei este asigurată din surse proprii ale CN APM SA Constanța pentru actualizarea strategiei de dezvoltare a companiei în conformitate cu necesitățile actuale și cu oportunitățile de finanțare din fonduri nerambursabile (POT 2021-2027, PNRR, CEF, alte programe)”, a adăugat Goidea.
Portul Constanța s-a concentrat în ultima perioadă pe potențialul de dezvoltare a proiectelor care pot determina eficientizarea porturilor maritime din punct de vedere energetic și transformarea lor în porturi „verzi”, unul dintre obiectivele majore ale politicii comunitare în domeniul transportului pe apă.
Eficientizarea porturilor maritime românești din punct de vedere energetic este una dintre prioritățile CN Administrația Porturilor Maritime. Pentru a stabili strategia de dezvoltare s-au făcut primii pași în a actualiza Masterplanul Portului Constanța, tocmai să punem accent pe dezvoltarea de proiecte „verzi“, cum ar fi realizarea unui parc fotovoltaic, investiții în co-generare, etc.
Urmând aceste direcții, CN APM SA este parte a proiectului EALING, proiect care se referă la posibilitatea alimentării navelor prin surse de energie electrică de la țărm pe timpul staționării în porturi, eliminându-se astfel consumul de carburanți. Prin această metodă, se reduc emisiile de gaze în atmosfera din porturi și zgomotul produs de generatoarele de curent ale navelor.
Alimentarea prin surse de energie de la țărm (OPS – Onshore Power Supply) este considerată o soluție pentru reducerea poluării generate de navele care sosesc în porturile UE. Potențialul acestui tip de alimentare a navelor este evidențiat și în legislația UE privind infrastructura pentru combustibili alternativi, conform căreia alimentarea electrică de la țărm va fi instalată cu prioritate în porturile TEN-T, dar și în alte porturi, până la 31 decembrie 2025.
Astfel, proiectul EALING își propune să evalueze performanțele operaționale și de mediu ale porturilor și totodată să ofere soluții pentru implementarea infrastructurii și echipamentelor OPS în cele 16 porturi participante.
Continuarea: http://sentinela.ro/2021/05/25/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-constanta-are-un-portofoliu-investitional-de-peste-200-000-000-de-euro-pana-in-2024/

Incidentul din Canalul Suez provocat de transportatorul maritim „Ever Date” a ridicat probleme de livrare şi pentru grupul german Fressnapf, cu francize în 12 ţări europene, specializat în aprovizionarea cu hrană şi accesorii pentru animalele de companie.
Compania a reacționat rapid și, pentru prima dată, a expediat un tren cu 42 de containere, fiecare de circa 20 de tone, din provincia chineză Linyi către depozitul său de import din portul Duisburg (Germania). Noul tren bloc a fost inițiat de Grupul Duisport, cu Far East Land Bridge (FELB) în calitate de operator. Costurile pentru întregul proiect s-au situat la nivel de șase cifre, în euro. „Suntem bucuroși că am reușit să oferim Grupului Fressnapf o alternativă pentru transportul de mărfuri importate din Asia în Europa într-un termen atât de scurt. Portul Duisburg este centrul traficului asiatic, cumulând aproximativ 30% din toate trenurile care vin din China, iar rețeaua e în continuă creștere. Ca furnizor de servicii complete, dezvoltăm soluții individuale pentru clienții noștri, iar trenul pentru Fressnapf este un exemplu de succes”, spune Erich Staake, CEO al Grupului Duisport.
Trenul a fost pe drum timp de 24 de zile, a fost reîncărcat complet de două ori și a trecut în călătorie prin China, Rusia, Belarus, Polonia și Germania. Potrivit concluziilor companiei, ruta feroviară a economisit 75% din CO2 comparativ cu ruta maritimă, deşi a parcurs 22.000 km, faţă de 11.000 km pe cale maritimă. „Pentru noi este o soluție orientată spre client și, în special, durabilă. Prin urmare, investim în mod egal în sustenabilitate și concentrare asupra clienților în contextul ecosistemului nostru”, subliniază fondatorul și proprietarul Fressnapf, Torsten Toeller.

China – Europa: calea ferată preia iniţiativa

Transportul de mărfuri containerizate este în continuă expansiune. Se estimează că, în orice moment, pe mările și oceanele lumii sunt 6.000 de nave portcontainer, care transportă 5 – 6 milioane de containere. Din păcate, acest tip de transport este însoțit de pierderea unui mare număr de containere în apele mărilor, în timpul furtunilor sau în urma catastrofelor navale. În presa internațională se avansase ideea (fără o determinare obiectivă), că, în fiecare an, circa 10.000 de containere ajung pe fundul mării. Dar care este numărul lor real?

Statistici alarmante

Consiliul Mondial al Shipping-ului, organizație care cuprinde companii reprezentând 98% din capacitatea de transport containerizat a lumii, și-a propus să găsească răspunsul la această întrebare și, de mai mulți ani, monitorizează fenomenul.
Un prim raport, arată că, în perioada 2008 – 2013, au fost pierdute în medie, 546 de containere pe an, în urma unor incidente navale banale. În schimb, media anuală a containerelor pierdute în urma evenimentelor catastrofice a fost de 1.679 containere.

Studiul indica o creștere îngrijorătoare de la o perioadă la alta. Dacă în intervalul 2008 – 2010, media era de 675 containere pe an, în intervalul 2011 – 2013 a urcat la 2.683 containere pe an. Saltul, explicau autorii studiului, s-a datorat unor evenimente catastrofale singulare. Astfel, în 2011, când a eșuat nava „Rena”, pe coasta Noii Zeelande, au ajuns pe fundul mării 900 containere.
Scufundarea navei „MOL Confort”, în Oceanul Indian, în 2013, este cel mai mare accident naval petrecut în rândul portcontainerelor. Odată cu nava s-au pierdut 4.293 containere.
Un alt raport arată că în perioada 2014 – 2016, media anuală a containerelor pierdute în mare (exclusiv în incidente catastrofice) a fost de 612 unități. Dacă sunt adăugate și pierderile din evenimentele catastrofice, media anuală totală a fost de 1.390 unități, mai mică cu 48% față de cea din 2014, când s-au pierdut 2.683 unități.
Datele adunate de-a lungul anilor demonstrează că fenomenul se datorează, în principal, condițiilor atmosferice, dar în cazul catastrofelor intervin și mai mulți factori.
Numărul containerelor căzute în mare este totuși foarte mic, susține Consiliul Mondial al Shipping-ului, pierderea reprezentând 0,0001% din totalul de 130 de milioane de containere pline cu mărfuri, livrate în fiecare an pe mare.

Cimitirul containerelor din Pacificul de Vest

Indiferent de statistici, fenomenul este îngrijorător, întrucât mare parte dintre containere nu sunt recuperate și se acumulează pe fundul mărilor și oceanelor, multe dintre ele conținând substanțe periculoase.
Desigur, industria shipping-ului face eforturi pentru creșterea siguranței transportului de mărfuri containerizate. Cu sprijinul ei au fost aduse amendamente legislației maritime internaționale, pentru a impune condiții tehnice mai sigure pe navele portcontainer, reguli și proceduri stricte privind încărcarea containerelor, distribuția greutății în interiorul lor, poziționarea, fixarea și legarea pe punțile navelor și așa mai departe.
La recenta reuniune a Comitetului pentru Siguranță Maritimă din cadrul Organizației Maritime Internaționale (IMO), una dintre problemele discutate s-a referit la noile măsuri de atenuare a fenomenului pierderii containerelor pe mare.
Acesta prezintă un potențial pericol pentru siguranța maritimă și constituie o amenințare pentru mediu, în special din cauza materialelor plastice pe care le conțin. În ultimele trei luni ale anului trecut și la începutul acestui an, s-au pierdut aproape 3.500 de containere într-o serie de incidente navale din Pacificul de Vest. Numărul lor este cu mult peste cel înregistrat de obicei în aceeași perioadă și ridică mari semne de îngrijorare cu privire la cauzele acestor incidente.

Sistem de raportare a containerelor pierdute

Comitetul pentru Siguranță Maritimă a decis să inițieze noi măsuri de detectare și raportare a containerelor pierdute pe mare, care ar putea îmbunătăți poziționarea, urmărirea și recuperarea lor. Organizația Maritimă Internațională a fost de acord să stabilească un sistem obligatoriu de declarare a pierderii de containere și să stabilească ce mijloace trebuie să existe la bord pentru identificarea cu ușurință a numărului exact de containere pierdute.
Prin adoptarea acestui sistem, navele vor fi obligate să raporteze pierderea containerelor, printr-o procedură standardizată, detaliată, cu identificarea încărcăturii transportate (în special mărfuri periculoase sau substanțe nocive) și să informeze dacă sunt containere care pot pluti și constituie un risc de coliziune cu nave și bărci.
În următorii câțiva ani, Organizația Maritimă Internațională va elabora noi măsuri care să conducă la atenuarea fenomenului pierderii containerelor în mare, pentru a se restabili siguranța transportului de mărfuri containerizate.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-numarul-containerelor-pierdute-pe-mare-creste-periculos-imo-vrea-sa-stopeze-fenomenul-429389

Tomis Marina Management a câștigat procesul deschis pentru prelungirea contractului de concesiune a Portului Turistic Tomis. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța nu va semna, însă, actul adițional până aceasta nu-și va achita datoriile și nu va fi de acord cu majorarea chiriei.
În august 2020, S.C. Tomis Marina Management S.R.L. dădea în judecată C.N. Administrația Porturilor Maritime Constanța S.A., pentru a o obliga să îi prelungească contractul de concesiune a Portului Turistic Tomis, care expiră luna viitoare. La primul termen, însă, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetenței funcționale a Secției de contencios administrativ și fiscal, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Secției a II-a civile a Tribunalului.
În luna martie a.c., după doar trei termene, și judecătorii Secției civile au declinat, definitiv, soluționarea cauzei: „Respinge ca nefondată excepţia decăderii reclamantei din dreptul de a invoca în cauză convenţia arbitrală, excepţie ridicată de pârâta C.N. A.P.M. S.A. Constanţa. Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti – Secţia a II-a Civilă a Tribunalului Constanţa. Declină soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Arbitraj Comercial şi Maritim Constanţa de pe lângă Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură“.
Iar la Curtea de Arbitraj de pe lângă C.C.I.N.A., Tomis Marina Management a avut câștig de cauză, astfel că C.N.A.P.M.C. trebuie să-i prelungească concesiunea celor aproximativ 2 hectare din Portul Turistic Tomis.
„Contractul s-a încheiat în decembrie 2004, în urma unei licitații. Conform Caietului de sarcini, concensiunea trebuia să fie pe 20 de ani, dar la acel moment C.N.A.P.M.C. nu avea suprafața în concensiune, de la Ministerul Transporturilor, decât până în iunie 2021. Așa că s-a încheiat contractul până în 2021, dar în 2007 Ministerul a prelungit concesiunea noastră până în 2059. Iar firma a solicitat prelungirea contractului conform Caietului de sarcini în baza căruia a câștigat licitația, până în decembrie 2024, acum că putem concesiona“, ne-a explicat Florin Goidea, directorul general al Administrației Porturilor Maritime Constanța.
Prejudiciu de 200.000 de lei și chirie de 10.000 de euro/lună
Compania națională nu poate, însă, prelungi contractul așa de simplu. În 2017 s-a schimbat legislația, iar pentru folosința domeniului portuar firmele trebuie să plătească acum per metru pătrat. Cu toate acestea, prevederea nu a fost aplicată concesiunii Tomis Marina Management, iar Curtea de Conturi, în urma unor controale, a obligat A.P.M.C. să recupereze prejudiciul de 200.000 de lei pe care l-a stabilit, deoarece nu a fost actualizat prețul conform legii.
În același timp, Consiliul Concurenței a decis ca tarifele să fie stabilite în urma unei evaluari realizate de un expert membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România.
Astfel, pentru a putea semna prelungirea concesiunii până în decembre 2024, Tomis Marina Management trebuie să plătească prejudiciul de 200.000 de lei și să fie de acord cu o chirie de 10.000 de euro/lună (de la 3.224,5 euro/lună, cât este acum). Are de unde plăti, doar încasează chiriile de la cafenelele și restaurant de pe cheiul Portului Turistic Tomis.
Asociații Tomis Marina Management: firma unor turci și o alta din cercul cunoscuților apropiați ai lui Radu Mazăre
Tomis Marina Management S.R.L. (fostă S.C. Sisteme Integrate de Afaceri S.R.L. – acționar Valentin Gheorghe Ionescu, unul dintre cunoscuții apropiați și parteneri de afaceri, chiar colegi ai lui Radu Mazăre) are ca asociați două firme, fiecare cu 50% (Euromarina și Aterina Global), și pe Seref Surmen (cetățean turc) ca administrator.
Euromarina, la rândul ei, are ca asociați și administratori pe cetățenii turci Seref Surmen (28%), Suat Surmen (38%), Kerim Kalgay Mehmet (30%), Nihat Demirel Mustafa (2%) și Malik Kececioglu Hasan (2%).
Iar Aterina Global are are ca asociat persoană fizică și administrator pe Nicoleta Dogaru (1%), și ca asociat persoană juridică firma cipriotă GKL ENGINEERING LTD.
Aterina Global S.R.L. are, însă, pachete mari de părți sociale și la Aqualand S.R.L. (firma ce administrează parcul de distracții Aqua Magic din Mamaia), Garden Shop Services S.A. (fosta Pomacost), compania care întreținea spațiile verzi din municipiu, și chiar și la M.M. Recycling S.R.L. Nu trebuie să uităm de Blue Beach S.R.L., firmă ce a construit mai multe imobile în Mamaia și care are ca asociat și pe Ioannis Skantzikas, pe care Radu Mazăre l-a împrumutat cu 600.000 de euro, în 2007.
https://focuspress.ro/terasele-din-portul-tomis-vor-plati-in-continuare-chirie-catre-firma-cunoscuta-ca-apropiata-lui-radu-mazare/

Uniunea Europene vizează o creştere cu 50% a mărfurilor transportate pe calea ferată până în 2030. spune Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Aceasta a arătat că o mobilitate verde este condiţia prealabilă pentru ca sectorul să crească şi să rămână competitiv în viitor, transmite Agerpres.
Precizările au fost făcute marţi, cu ocazia webinarului “Perspectiva Europeană a Dezvoltării României”, organizat în cadrul programului România-Orizont 2030, proiect derulat de Institutul pentru Libertate şi Democraţie (ILD), în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate. Conform unui comunicat transmis de ILD, Adina Vălean a prezentat o serie de aspecte privind Strategia Comisiei Europene pentru o Mobilitate Sustenabilă şi Inteligentă, adoptată în decembrie anul trecut.
“Un sistem de mobilitate şi transport durabil este un catalizator pentru atingerea obiectivului stabilit în Green Deal, acela de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru pentru transporturi înseamnă o reducere de până la 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenit din transport, acest lucru până în 2050, ceea ce reprezintă un efort enorm de transformare a sectorului”, a afirmat Adina Vălean. În ceea ce priveşte diferitele moduri de transport, Comisia Europeană pune accent pe calea ferată, atât pentru pasageri, cât şi pentru marfă. “Ne propunem să creştem capacitatea şi să oferim opţiuni viabile, neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon pe distanţe scurte de transport sub 500 de kilometri, până în 2030. De asemenea, vizăm o creştere cu 50% a mărfurilor transportate pe calea ferată, tot până în 2030. Vrem o creştere cu 25% a transportului pe căi navigabile interioare şi a transportului maritim pe distanţe scurte, până în 2030, şi 50% până în 2050”, a completat Adina Vălean.
Potrivit acesteia, orice sistem de mobilitate şi transport trebuie să fie multimodal, digital, interoperabil şi integrat. De asemenea, transportul rutier va rămâne o parte centrală a mixului de transport pasageri – mărfuri. “Pentru a sprijini electrificarea acestuia trebuie să îmbunătăţim urgent infrastructura de realimentare cu energie electrică a Europei. Ne-am angajat să punem în funcţiune, până în 2025, în întreaga Europă, un milion de puncte pentru încărcare şi realimentare pentru maşini şi camioane”, a precizat ea.
Conform acesteia, transportul este un promotor al creşterii economice, fiind un sector care contribuie cu 5% la PIB-ul european şi angajează în mod direct 10 milioane de oameni.
De asemenea, abordarea pe care Comisia Europeană şi-o propune are trei direcţii majore: toate modurile de transport trebuie să devină sustenabile; sistemul de transport în ansamblul lui la nivel european trebuie să fie unul integrat, inteligent şi multimodal; măsuri de stimulare a tranziţiei prin politici tarifare corecte şi optimizate, bazate pe principiul poluatorul plăteşte mai mult (sau emiţătorul, în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră).

UE vrea “mobilitate verde” și vizează o creştere cu 50% a mărfurilor transportate pe calea ferată până în 2030

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a semnat contractul de finanţare de aproape 60 milioane lei pentru extinderea la patru benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 bis şi Poarta 10 de la Portul Constanţa, a anunţat, miercuri, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.
„Pe 25 mai 2021, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a semnat contractul de finanţare a proiectului ‘Extinderea la 4 benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 bis şi Poarta 10’, proiect finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare. Valoarea contractului de finanţare este de 59.923.500 lei, inclusiv TVA, din care: fonduri europene 42.840.425 lei, buget de stat 16.931.350 lei şi contribuţia CN APM SA, 151.725 lei”, informează compania. Prin intermediul acestui proiect se vor realiza un drum cu 4 benzi de circulaţie cu o lungime de 982 metri, în incinta portului, un sens giratoriu adaptat la un trafic semnificativ de vehicule lungi cu remorci sau semiremorci şi două bretele de acces ce vor reprezenta punctul de conexiune pe fiecare sens de circulaţie de acces intrare sau ieşire pe la Poarta 10 bis. „Obiectivul general al proiectului ‘Extinderea la 4 benzi a drumului de circulaţie existent între Poarta 10 bis şi Poarta 10’ îl constituie modernizarea infrastructurii portuare în vederea manipulării unui volum crescut de marfă, în condiţii competitive, modernizarea şi fluidizarea drumului de circulaţie existent între Poarta 10 bis şi Poarta 10 care să reducă timpul de tranzitare a autovehiculelor către porţile de acces ale portului Constanţa, în condiţii de siguranţă”, arată compania.
Investiţia va contribui la creşterea eficienţei operaţiunilor de încărcare – descărcare a mărfurilor care sosesc sau părăsesc portul Constanţa pe cale rutieră şi va determina o creştere a capacităţii infrastructurii prin posibilitatea de a opera un volum mai mare de marfă într-un timp mai scurt, adaugă compania.
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/s-a-semnat-contractul-finantare-extinderea-unui-drum-patru-benzi-portul-constanta-1_60ae43dc5163ec427172c374/index.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CN AMP S.A.) a anunțat miercuri prin intermediul unui comunicat că a fost semnat contractul de finanțare pentru extinderea la patru benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10.
Pe 25 mai 2021, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a semnat contractul de finanțare a proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10”, proiect finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare.
Valoarea contractului de finanțare este de 59.923.500 de lei, inclusiv TVA, din care: fonduri europene 42.840.425 de lei, fonduri de la bugetul de stat 16.931.350 de lei și contribuția CN APM S.A., 151.725 de lei.
Obiectivul general al proiectului „Extinderea la 4 benzi a drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10” îl constituie modernizarea infrastructurii portuare în vederea manipulării unui volum crescut de marfă, în condiții competitive, modernizarea și fluidizarea drumului de circulație existent între Poarta 10 bis și Poarta 10 care să reducă timpul de tranzitare a autovehiculelor către porțile de acces ale portului Constanța, în condiții de siguranță.
Prin intermediul acestui proiect se vor realiza un drum cu 4 benzi de circulație cu o lungime de 982 de metri, în incinta portului, un sens giratoriu adaptat la un trafic semnificativ de vehicule lungi cu remorci sau semiremorci și două bretele de acces ce vor reprezenta punctul de conexiune pe fiecare sens de circulație de acces intrare sau ieșire pe la Poarta 10 bis.
Investiția va contribui la creșterea eficienței operațiunilor de încărcare – descărcare a mărfurilor care sosesc sau părăsesc portul Constanța pe cale rutieră și va determina o creștere a capacității infrastructurii prin posibilitatea de a opera un volum mai mare de marfă într-un timp mai scurt.

Ministerul Transporturilor a semnat contractul pentru finanțarea extinderii la patru benzi a drumului dintre Poarta 10 bis și Poarta 10 din Portul Constanța

Florin Goidea, directorul general al CN APM SA, a primit premiul „Omul Anului 2020 în Forțele Navale”
Performanțele personalului din cadrul Forțelor Navale Române au fost premiate aseară, în cadrul unei festivități care a avut loc în sala de conferințe a Statului Major, transmit reprezentanții CN APM SA pe pagina de Facebook.
Concursul cuprinde și o secțiune dedicată personalităților din afara Ministerul Apărării Naționale, care au fost alături de Forțele Navale Române pe parcursul anului 2020.
La această secțiune, directorul general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Florin Goidea, a primit premiul „Omul Anului 2020 în Forțele Navale”.
„Administrația Porturilor Maritime va fi mereu alături de Forțele Navale Române și va sprijini toate demersurile sale, considerându-ne un partener de încredere în toate acțiunile sale”, a declarat Florin Goidea.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/directorul-general-al-cn-apm-sa-a-primit-premiul-omul-anului-2020-in-fortele-navale-747847.html

Bogdan Chiriţoiu va rămâne încă cinci ani în fruntea Consiliului Concurenţei, instituţie pe care o conduce neîntrerupt din anul 2009. El a fost propus pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de către Colegiul Consultativ alcătuit din 17 membri – reprezentanţi ai mediului academic, ai societăţii civile, ai sindicatelor şi patronatelor, apoi aprobat de Guvern şi ieri, avizat favorabil în şedinţă comună de comisiile reunite de buget, finanţe, bănci, de comisii şi industrii şi de politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor şi Senat.
În urma audierilor la şedinţa la care au participat 74 de parlamentari din cei 97 de membri ai celor cinci comisii, Bogdan Chiriţoiu a primit 42 de voturi pentru reînnoirea mandatului de preşedinte al Consiliului Concurenţei, 19 parlamentari au votat împotrivă, iar 9 s-au abţinut.
În aceeaşi şedinţă, avocatul sibian Dan Virgil Pascu, specialist în drept concurenţial, a fost avizat favorabil cu 46 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri, pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
Audierea celor doi candidaţi a iscat o dezbatere furtunoasă cu privire la procedura aplicată, procedură ce a fost criticată de senatorul social-democrat Daniel Zamfir.
Continuarea: https://www.bursa.ro/bogdan-chiritoiu-inca-5-ani-la-conducerea-consiliului-concurentei-85903344

GEFCO semnează un acord cu Grupul Renault și DACIA pentru extinderea cooperării logistice din România, începută în 2005 și aflată în continuă dezvoltare.
La începutul anului 2021, GEFCO și Grupul Renault și-au consolidat cooperarea prin extinderea acordului pentru fluxurile de vehicule finite (FVL) Mioveni-Constanța și Constanța-București pentru încă trei ani, a acordurilor FVL din Italia și Belgia, dar și prin deschiderea unor noi fluxuri.
Pentru a obține o optimizare comercială și o sinergie a fluxurilor existente, un atelier Monozukuri a fost inițiat de constructorul de automobile. Echipele Dacia, Renault și GEFCO au lucrat împreună în cadrul mai multor sesiuni. A avut ca rezultat unirea celor două fluxuri – Mioveni – portul Constanța și Constanța – București – într-o rută cu două sensuri (dus-întors) și înlocuirea livrărilor rutiere din port cu o soluție feroviară. Acest lucru a adus beneficii suplimentare prin creșterea capacității – o îmbunătățire esențială, deoarece mașinile care sosesc în port trebuie preluate în cel mai scurt timp posibil. Pe cale feroviară, pot fi ridicate simultan până la 700 de vehicule.
În cele din urmă, înlocuirea a 37% din transporturile în camioane cu transporturile pe calea ferată a dus la o reducere semnificativă a emisiilor de CO2.
„Lucrul îndeaproape cu clienții noștri, ascultarea reciprocă și desemnarea unor ținte benefice pentru toate părțile s-a dovedit a fi rețeta succesului. Vom continua să atingem noi orizonturi cu soluțiile noastre operaționale de logistică auto dedicate Renault și Dacia drept urmare a încrederii pe care ne-a acordat-o Grupul Renault” a comentat Daniela Midvichi, Manager logistică FVL al GEFCO România.
105.000 de vehicule transportate în 2005
Pe lângă extinderea operațiunilor de business pentru fluxurile Mioveni-Constanța și Constanța-București, GEFCO România a păstrat liniile de export FVL către Italia și Belgia, de unde mașinile sunt distribuite pe mai multe piețe. Pentru a facilita aceste fluxuri, GEFCO România expediază în medie trei trenuri pe săptămână.
Companiei de logistică i-a fost acordată și operarea liniilor interne de distribuție de la uzina Dacia către dealerii din județele din sud-estul României. Contractul acoperă distribuția de mașini Dacia către toate reprezentanțele din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Galați și Călărași.
„Suntem foarte mândri să deschidem un nou capitol în cooperarea cu Grupul Renault. Această creștere este în mare parte legată de evoluție și dezvoltare calitativă. Este vorba de a acționa ca o echipă împreună cu clientul și de a folosi la maximum resursele pe care le avem pentru a duce la optimizări de sinergii și la reducerea emisiilor de CO2 la nivelul întregii țări. Cel mai important, această dezvoltare este rezultatul dedicării, talentului și profesionalismului echipelor implicate din ambele părți” a declarat Bogdan Ioniță, Director General GEFCO România. „Faptul că am început și distribuția la nivel local a mașinilor către reprezentanțele din România – acest serviciu va fi efectuat de GEFCO pentru prima dată în ultimii 15 ani – arată că mai sunt multe alte etape de atins în cooperarea noastră. Și suntem pregătiți să continuăm această călătorie”, a adăugat acesta.
În 2020, GEFCO România a transportat 105.000 de vehicule pentru Grupul Renault și Dacia. Compania rămâne lider pe piața FVL din România, transportând, în medie, peste 300 de mașini pe zi.
https://www.intermodal-logistics.ro/gefco-extinde-cooperarea-cu-grupul-renault-si-dacia-in-romania