Revista presei

Comisia Europeană propune ca anul 2021 să fie Anul european al căilor ferate – Revista presei 04 – 05 martie 2020

 

Port Constanța

05.03.2020

 

Comisia Europeană a propus astăzi ca anul 2021 să fie Anul european al căilor ferate, pentru a sprijini realizarea obiectivelor Pactului ecologic european în domeniul transporturilor. În 2021, o serie de evenimente, campanii şi iniţiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator şi sigur, informează biroul de presă al comisiei.

Vor fi evidenţiate beneficiile pentru cetăţeni, pentru economie şi pentru climă şi se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spaţiu feroviar unic european fără frontiere.

Anunţând propunerea de astăzi, Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: ” Fără îndoială că transportul feroviar înseamnă avantaje imense în majoritatea domeniilor: durabilitate, siguranţă, chiar şi viteză, odată ce este organizat şi tehnologizat conform principiilor secolului XXI. Însă transportul feroviar este definit de un aspect şi mai profund: el contribuie la interconectarea Uniunii Europene, şi nu doar din punct de vedere fizic. Crearea unei reţele coerente şi funcţionale în întreaga Europă este un exerciţiu de coeziune politică. Anul european al căilor ferate nu este un eveniment ales la întâmplare. El survine într-un moment oportun, când UE are nevoie de acest tip de acţiune colectivă.”

Ca unul dintre cele mai durabile şi mai sigure moduri de transport de care dispunem, transportul feroviar va juca un rol important în viitorul sistem de mobilitate al Europei. Transportul feroviar nu este doar ecologic şi eficient din punct de vedere energetic; el este, de asemenea, singurul mod de transport care şi-a redus aproape în permanenţă emisiile de CO2 începând din 1990, şi aceasta în pofida creşterii volumelor de transport, mai informează sursa.

Transportul feroviar conectează cetăţeni, regiuni şi întreprinderi din întreaga UE. Mai mult, el este o dovadă a experienţei europene în domeniul ingineriei, făcând parte din patrimoniul nostru european.

Anul european al căilor ferate din 2021 va contribui la accelerarea ritmului de modernizare a sectorului feroviar, de care este nevoie pentru ca acesta să devină o alternativă mai populară la moduri de transport mai puţin durabile.

https://www.bursa.ro/comisia-europeana-propune-ca-anul-2021-sa-fie-anul-european-al-cailor-ferate-87811939

 

Prefectul județului Constanța, George Niculescu a purtat o discuție cu prim-ministrul Ludovic Orban despre malul surpat al Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Ieri, la Palatul Victoria, am avut o întâlnire cu dl. prim-ministru Ludovic Orban, cu care am purtat o discuție de maximă importanță pentru județul nostru. Malul surpat al Canalului Dunăre-Marea Neagră va fi reabilitat cu fonduri de la Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor.

În cel mai scurt timp, sumele necesare reabilitării vor fi alocate, iar lucrările vor demara cât de curând posibil, pentru a elimina orice risc de accentuare a surpării survenite în zona localității Cumpăna. Așa cum bine știți, de aproape un an, malul s-a surpat pe o distanță considerabilă, punând în pericol inclusiv casele oamenilor din Cumpăna. De când am fost numit Prefect al Județului Constanța, reabilitarea malului surpat a fost unul dintre obiectivele mele principale.

Consemnăm, astfel, un pas semnificativ în vederea remedierii unei probleme importante care afectează comunitatea locală, a menționat prefectul George Niculescu.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/malul-surpat-al-canalului-dunare-marea-neagra-va-fi-reabilitat-cu-fonduri-de-la-guvernul-romaniei-713776.html

 

Autoritatea Navala Română cumpără gaze naturale de la Nova Power & Gas SRL din Cluj-Napoca. Valoarea totală a achiziţiei (fără TVA) este de 247.047,95 lei. Gazele naturale vor fi furnizate pentru alimentarea a opt locuri de consum aflate în exploatarea autorităţii contractante, respectiv Autoritatea Navală Română.

Nova Power & Gas SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2007, Nova Power & Gas SRL are sediul social în municipiul Cluj-Napoca. Firma provine din schimbarea sediului din alt judeţ. Capitalul social subscris, de 26.797.280 de lei, integral vărsat, este compus din 2.679.728 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Asociat unic este Electrogrup SA, reprezentată de Mureşan Teofil Ovidiu. Administratorul societăţii, care se ocupă de comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte, este Bica Ioan Mircea.

În anul fiscal 2016, societatea cu 33 de salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 157.642.715 lei şi un profit de 2.191 lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, societatea cu 36 de salariaţi a înregistrat un profit de 844.022 lei şi o cifră de afaceri de 154.563.948 lei. Situaţia financiară pe anul 2018 este următoarea: 40 de salariaţi, un profit de 7.298.252 lei şi o cifră de afaceri de 16.9827.762 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/nova-power-gas-srl-din-cluj-napoca-va-furniza-gaze-naturale-catre-autoritatea-navala-romana-document-713785.html

 

Operatorul portuar Socep a realizat aul trecut un câștig net de aproape 24 milioane lei. Anul trecut, societatea a inițiat proiectul de fuziune cu Casa de Expediții Phoenix. Socep Constanța (SOCP) a procesat în 2019 venituri de 76,92 milioane lei, cu 3,00% mai mari decât cele de 74,68 milioane lei din anul precedent. Acesta este contextul în care profitul net aferent exercițiului a explodat cu 88,64%, ajungând la 23,92 milioane lei, de la 12,68 milioane lei. Compania raportează și un impact al cheltuielilor cu impozite amânate care aduce un rezultat net global de 17,60 milioane lei.

Activele totale ale Socep erau, la data de 31 decembrie 2019, de 205,74 milioane lei, cu 3,53% peste cele de 198,72 milioane lei de la 1 ianuarie 2019. În același interval de raportare, datoriile totale au fost reduse cu 27,52%, la 27,83 milioane lei, de la 38,40 milioane lei. Operatorul portuar a anunțat luna trecută că a semnat un contract de împrumut în valoare de 13,01 milioane euro destinat finnțării fazei I a proiectului său pentru terminalul de cereale.

Socep Constanța, firmă controlată frații Nicolae și Ion Dușu prin grupul DD și Celco Constanța, este listată la Bursa de Valori București, unde, la ultimul preț de închidere de 0,4860 lei/acțiune, are o capitalizare de piață de 165,53 milioane lei (34,72 milioane euro).

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/socep-constanta-profit-net-aproape-dublu-in-2019-19290246

 

Consiliul de administraţie al Şantierului Naval Orşova (SNO), producător de nave fluviale controlat de trei societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), a convocat acţionarii pe 10 aprilie 2020 pentru a aproba repartizarea profitului net realizat în anul 2020, respectiv suma de 3 mil. lei, potrivit unui anunţ la Bursă.

Astfel, administratorii companiei au propus ca 2,74 milioane lei să fie repartizate acţionarilor sub formă de dividende, ceea ce înseamnă un dividend brut de 0,24 lei pe acţiune. La preţurile curente de tranzacţionare de marţi, randamentul unui dividend este de 7,2%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor de la BVB. De asemenea, suma de 264.784 lei este propusă ca sursă proprie de finanţare.

Compania este controlată în proporţie de 49,9% de SIF Transilvania (SIF3), în timp ce SIF Oltenia (SIF5) deţine 28% din capitalul social, iar SIF Muntenia (SIF4) are o deţinere de 13,17% din capitalul social. Acest lucru înseamnă că SIF3 ar urma să fie remunerat cu 1,37 mil. lei, SIF5 cu 757.900 lei, iar SIF4 cu 361.055 lei. De la începutul anului, acţiunile SNO se tranzacţionează în scădere cu 10,3%, pe fondul unui rulaj de 108.200 lei, emitentul ajungând la 37,9 mil. lei capitalizare.

https://www.zfcorporate.ro/burse-fonduri-mutuale/santierul-naval-orsova-companie-controlata-de-trei-sif-uri-vrea-sa-si-rasplateasca-investitorii-cu-dividende-de-2-7-milioane-lei-din-profitul-pe-2019-randament-de-7-2-18930649

 

04.03.2020

 

Operaţiunea de scoatere a cadavrelor a început de câteva zile. Nava Queen Hind, cu peste 14.300 de oi moarte la bord, a fost adusă la mal pe 25 februarie.

Prefectul Judeţului Constanţa, George Niculescu, a anunţat marţi, 3 martie, că au fost scoase până acum 2.829 de cadavre de oi, reprezentând 103,05 tone. Toate au fost transportate la un incinerator din judeţul Tulcea.

De operaţiunile de scoatere a cadavrelor se ocupă firma Grup Servicii Petroliere (GSP), aceeaşi care s-a ocupat şi de ranfluarea epavei Queen Hind.

„Grup Servicii Petroliere lucrează 24 de ore din 24 pentru descărcarea în siguranţă a navei Queen Hind de încărcătura biologică. Punţile suplimentare fac accesul la încărcătură deosebit de dificil, spaţiul de acces nu depăşeşte 1 metru în anumite zone, transmit cei de la GSP.

De asemenea, compania transmite că echipele GSP nu au întrerupt, nici măcar o clipă, lucrul la operaţiunile de descărcare, după ranfluarea cu succes a Queen Hind, nu există cadavre din încărcătura Queen Hind în apele portului. De asemenea, firma dă asigurări că toţi oamenii care participă la această operaţiune sunt protejaţi, vaccinaţi şi au echipament complet de protecţie, iar analizele făcute de experţii în sănătate publică arată că apele sunt curate în zonă.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a transmis că monitorizarea acvatoriului portuar pe perioada descărcării navei Queen Hind de cadavrele animalelor rămase în corpul acesteia.

Monitorizarea se face în vederea prevenirii unei eventuale poluări accidentale ce poate surveni în timpul acestei operaţiuni.

Nava MV Queen Hind a fost ranfluată şi ancorată în dana 10 a Portului Midia, încă din data de 25.02.2020, în vederea ecarisării şi curăţirii acesteia.

„De la data incidentului (24.11.2019) care a avut loc în Acvatoriul Portului Midia, şi anume eşuarea navei încărcate cu cca. 14.600 capete ovine A.B.A.D.L. a monitorizat calitatea apei acvatoriului Portului Midia, precum şi a Mării Negre, din punct de vedere fizico-chimic prin prelevarea de probe”, transmite administraţia bazinală.

În perioada 29.11.2019 – 28.02.2020 au fost efectuate 15 campanii de prelevare din următoarele puncte:
1. Marea Neagră – Intrare Port Midia – Zona Far izobata de 5m
2. Acvatoriul Portului Midia – 50 m Tribord navă Queen Hind
3. Acvatoriul Portului Midia – 50 m Babord navă Queen Hind
4. Zona de sud a digului Portului Midia (în afara acvatoriului) – punct de referinţă, unde A.B.A.D.L. monitorizează cu frecvenţă trimestrială toţi indicatorii fizico-chimici şi cu frecvenţă lunară metalele.

„Specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral au analizat rezultatele obţinute cu valorile caracteristice apei Mării Negre, respectiv cu limitele naţionale şi s-a constatat că probele de apă prelevate îşi păstrează valorile caracteristice apelor costiere.

Potrivit celor prezentate mai sus, până în prezent, calitatea apei Mării Negre nu a fost afectată de incident”, dau asigurări cei de la ABADL.

https://adevarul.ro/locale/constanta/video-cadavrele-mii-oi-descarcate-epava-queen-hind-deruleaza-operatiunea-1_5e5e2aa85163ec4271ab7123/index.html

 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a atribuit societăţii Marine Research SRL contractul privind urmărirea comportării în timp a digului Prelungire Dig de Larg. Valoarea contractului atribuit este de 369.000 lei.

Incinta Portului Constanţa s-a prevăzut a fi apărată de două diguri, denumite Digul de Larg şi Digul de Sud. Traseele digurilor respective au fost stabilite ţinând seama de direcţia vânturilor predominante, de traseele favorabile pentru intrarea navelor în port, de condiţiile hidro-geologice locale şi au fost verificate şi definitivate pe baza studiilor pe model. Între cele două diguri a fost lăsată o gură de intrare în port de 1100 m (la piciorul taluzurilor). Digul de Larg a fost prevăzut să aibă o lungime de 5.900 m, începând de la capătul digului de nord – zona Farului Alb (punctul de plecare fiind considerat Km0+000), în această lungime fiind inclus şi capul digului.

Direcţia generală a acestui dig este nord vest-sud est, traseul acestuia având două frânturi, una în dreptul Km 3+300 şi alta în dreptul Km 4+000), pentru a orienta gura de acces spre S-SE. Digul de Sud are o lungime de 5.560 m, inclusiv capul acestuia, şi un traseu sub forma unei linii frânte, fiecare segment având orientări diferite.

Prelungirea Digului de Larg (km 4+850 – 5+900) are o lungime de 1.050 metri şi include zona de racordare cu digul existent, zona de trunchi a digului nou şi zone cap dig. Secţiunea transversală este cu taluzuri, elementele de protecţie fiind de tip Accropode II din beton. Cota zidului de gardă – +9.00 m şi a mentalei de protecţie +10 metri. Dala de comnament are lăţimea de 7.00 m, cota proiectată a dalei lângă zidul de gardă este de +7.03 m şi 31+6.95 m la marginea dalei spre port.

Gura de intrare în port este de 1.100 metri. La dimensionarea taluzurilor s-a ţinut seama de cea mai importantă caracteristică a acestora, respectiv faptul că taluzurile obligă valurile incidente să se spargă, de unde rezultă o disipare a energiei şi o reflexie parţială a energiei valurilor. Urmărirea comportării în timp este o activitate impusă de legislaţia în vigoare, o activitate sistematică de culegere şi valorificare a datelor rezultate din observaţiile şi măsurătorile efectuate pe toată durata de existenţă a construcţiilor. Aceasta cuprinde un ansamblu de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare speciale.

Urmărirea comportării în timp în perioada de exploatare a construcţiei are un caracter permanent. În timpul urmăririi curente se observă şi se înregistrează fenomenele sau situaţiile care pot să ducă şi la scăderea capacităţii construcţiei privitoare la siguranţa în exploatare şi la scopul pentru care a fost proiectată, pentru a se putea lua măsurile de intervenţie necesare menţinerii cerinţelor de rezistenţă, stabilitate si durabilitate, precum şi pentru obţinerea informaţiilor necesare optimizării activităţii în construcţii. Mantalele de protecţie sunt alcătuite dintr-un singur strat de elemente Accropod care lucrează prin „încleştare” cu blocurile Accropod învecinate, de aceea sunt foarte importante depistarea oricărei defecţiuni în stare incipientă şi efectuarea lucrărilor de remediere la timp, altfel defectele vor avea un caracter evolutiv ce vor conduce la lucrări de reparaţii mai ample şi implicit la cheltuieli mai mari.

Responsabili de atribuirea procedurii Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, precum şi persoanele din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Şerban Daniela – administrator, Murgeanu Gabriela – administrator, Pascu Bogdan – administrator, Petraşcu Elena – administrator, Burlacu Mircea – administrator, Bătrâncă Ghiorghe – administrator, Naftali Daniel-Adrian – administrator, Baz Adina Iuliana – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Crăciun Mădălin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tanase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetica Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii-Secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic reparaţii – Secretar CTE(rezervă), Gămalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Erna Silvia Brăileanu – Departament Achiziţii Publice, Constantin Brandi – şef Serviciu Patrimoniu.

Marine Research SRL, în datele Registrului Comerţului

Înfiinţată în anul 2010, Marine Research SRL are sediul social în Bucureşti. Capitalul social subscris, de 72.000 lei, integral vărsat, este compus din 720 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 100 de lei. Asociaţi persoane fizice sunt:

Ionescu Alexandru Dan, cu 51,39% din capitalul social, şi Surleanu Constantin Adrian, cu 48,61% din capitalul social. Administratorul societăţii, care se ocupă de activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, este Surleanu Constantin Adrian.

În anul 2016, societatea cu 15 salariaţi a raportat o cifră de afaceri de 309.842 lei şi o pierdere de 1.733.252 lei. De asemenea, în anul fiscal 2017, firma cu 19 salariaţi a declarat o cifră de afaceri de 2.654.099 lei şi o pierdere de 524.627 lei. Situaţia financiară pe anul 2018 arată astfel: un profit de 762.495 lei, un număr de 15 salariaţi şi o cifră de afaceri de 3.159.501 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/comportarea-in-timp-a-digului-prelungire-dig-de-larg-urmarita-de-marine-research-date-din-contract-document-713707.html

 

În Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea nr. 1 din data de 22 ianuarie 2020 a Companiei Naţionale de Investiţii – CNI SA.

Din Adunarea Generală a Asociaţilor fac parte Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, cu un aport la capitalul social de 25%, CN Aeroporturi Bucureşti SA, cu un aport de 31,25%, CN ACN SA, cu un aport de 12,5%, CN APM Constanţa, cu un aport de 25%, CN APDM Galaţi, cu un aport de 6,25%.

În urma întrunirii, a fost revocat din funcţia de membru CA al CNI Angel Gheorghiu, iar în locul său a fost numită Carmen-Emilia Igescu, pentru un mandat de doi ani şi patru luni. De asemenea, a fost revocat din funcţia de membru şi Alin Chirilă, iar în locul său a fost numit Mihail-Cosmin Neagu, pentru un mandat de doi ani şi patru luni. Din funcţia de cenzor a fost revocată Dumitriţa Tichileşteanu, iar în locul său a fost numită Simona-Adriana Cozma.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/modificari-in-componenta-adunarii-generale-a-companiei-nationale-de-investitii-713710.html

 

Economie

04.03.2020

 

Transportul internaţional de mărfuri şi sectorul IT&C au ţinut sus steagul exporturilor româneşti de servicii şi în 2019, limitând, prin valoarea soldului pozitiv înregistrat (7,7 mld. euro, împreună), derapajul deficitului de cont curent, ajuns anul trecut la 10,5 mld. euro. La polul opus, apetitul în creştere al românilor pentru vacanţele în străinătate au produs un gol însemnat în balanţa serviciilor: minus 2,1 mld. euro.

Derapajul înregistrat în comerţul internaţional cu bunuri a dus deficitul de cont curent în 2019 la 10,5 mld. euro (4,8% din PIB), în creştere cu 17%, an/an, după ce deficitul comercial a înregistrat un salt până la 17 mld. euro (7,8% din PIB). Astfel, deficitul de cont curent din 2019 a ajuns la valoarea înregistrată în 2012, anul în care România începea o consolidare fiscală ce a avut drept rezultat un deficit de cont curent de 1,1% din PIB în 2013 şi 0,7% din PIB în 2014. După aceste rezultate bune ale consolidării fiscale, fostele guverne au adoptat însă politica creşterii economice prin stimularea puternică a consumului, având drept levier majorările de salarii şi reducerile de taxe. Rezultatul acestei politici a fost creşterea veniturilor populaţiei, dar reversul se vede în cifrele macroeconomice de anul trecut: deficit bugetar de 4,46% din PIB, deficit comercial de 7,8% din PIB şi deficit de cont curent de 4,8% din PIB.

La fel ca în anii din urmă însă, deficitul de cont curent a fost ajutat substanţial de excedentul înregistrat în zona comerţului internaţional cu serviciile. Excedentul total înregistrat în comerţul internaţional cu serviciile a fost în 2019 de 8,5 mld. euro (plus 2,3%, creştere faţă de 2018), cu exporturi de 26,32 mld. euro şi importuri de 17,77 mld. euro.

Transportul internaţional a înregistrat exporturi de 7,8 mld. euro şi importuri de 4,3 mld. euro, un sold pozitiv, prin urmare, de 4,3 mld. euro. Însă, în această largă arie a “serviciilor de transport”, transportul rutier de mărfuri nu are concurenţă: exporturi de 5,9 mld. euro şi importuri de 1,2 mld. euro, rezultând de aici un sold pozitiv de 4,7 mld. euro. Întâmplător sau nu, reglementările din UE vizează restricţii privind transportul rutier de mărfuri, iar companiile româneşti de profil s-au plâns constant că, de fapt, Vestul urmăreşte îndepărtarea din această afacere a transportatorilor din estul UE şi, în special, a celor români.

Alte servicii de transport internaţional aproape că nu contează în ecuaţia comerţului internaţional: transportul aerian a avut în 2019 un sold negativ de 340 mil. euro (exporturi de 936 mil. euro şi importuri de 1,2 mld. euro), transportul feroviar, un sold negativ de 10 mil. euro (exporturi de 155 mil. euro şi importuri de 164 mil. euro), iar transportul pe canale navigabile o pondere de 86 mil. euro la export şi 43 mil. euro la import (sold pozitiv 44 mil. euro).

Serviciile de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale sunt cea de-a doua categorie de servicii care înregistrează un excedent solid în comerţul internaţional. La exporturi de 5,3 miliarde de euro şi importuri de 2,4 mld. euro, excedentul în IT&C a fost de 2,98 mld. euro, cu o creştere de 10% faţă de 2018, fapt ce indică expansiunea bună a sectorului.

La polul opus, creşterea veniturilor nete ale populaţiei a deschis pofta de călătorii în străinătate, dar pentru deficitul de cont curent această deschidere este o pacoste. Românii au cheltuit în 2019, în străinătate, 5,3 mld. euro, iar străinii au cheltuit în România 3,17 mld. euro, rezultând, prin urmare, un sold negativ de 2,1 mld. euro.

Aceste trei componente ale comerţului internaţional – transporturile, IT&C şi turismul – influenţează cel mai mult contul curent al balanţei de plăţi, pe sectorul serviciilor. Contribuţia celorlalte componente, deşi importantă, este mai redusă (vezi tabelul alăturat).

Deficitul de cont curent a înregistrat în 2029 cel mai înalt nivel din 2012 încoace. Dezechilibrele în creştere pot lovi serios în cursul de schimb şi în dobânzi pentru că investitorii speculează momentele de derută.

Raportul de ţară al Comisiei Europene publicat recent constată: „Fără o corecţie a deficitelor fiscale şi externe şi un angajament puternic de punere în aplicare a reformelor structurale, convergenţa României la nivelul de trai al UE riscă să sufere dezavantaje importante”.

Articolul complet la: https://www.zfcorporate.ro/zf-ro/auto/comertul-international-serviciile-2019-transportul-international-sectorul-it-c-au-adus-plus-valuta-tara-7-6-mld-euro-vacantele-strainatate-au-provocat-gol-2-1-mld-euro-18924927

 

Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, şi Christine Verchere, directorul general al OMV Petrom, au avut astăzi o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Orban şi Ministerul Energiei Virgil Popescu.

Biroul de presă al Guvernului anunţase luni seară această întâlnirea, dar nu a menţionat că la aceasta va participa şi puternicul executiv al grupului austriac.

“​Le-am prezentat Ordonanţa de Urgenţă 1 şi sunt îngrijoraţi că a fost respinsă (de Senat -n.red). Sunt mai multe detalii care trebuie luate în calcul. Prima necunoscută este ce vrea să facă Exxon mai departe, încă nu există acolo un comitet care să ia decizii în acest sens (pentru vânzarea participaţiei Neptun Deep – n.red)”, spune premierul Orban pentru ZF.

La jumătatea lunii februarie Senatul a respins ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, mai exact care modifică prevederi din OUG 114/2018. Ordonanţa de urgenţă cuprinde şi anularea taxei de 2% aplicată companiilor din energie.

https://www.zf.ro/companii/energie/viitorul-gazului-din-marea-neagra-in-joc-seful-omv-si-ceo-ul-petrom-fata-in-fata-cu-orban-si-ministrul-energiei-investitorii-sunt-ingrijorati-ca-oug-1-care-modifica-oug-114-a-fost-respinsa-de-senat-18921840

 

05.03.2020

 

România și-a păstrat în primele luni ale acestui an avantajul competitiv în fața celorlalți exportatori europeni de cereale. La porumb am rămas lider de piață, cu 75% dintre exporturile totale ale UE, în timp ce la grâu suntem pe locul secund, după Franța, iar la orz pe locul trei. Per total, am asigurat peste 22% din cantitatea trimisă la export de statele membre. Prețurile cerealelor românești sunt printre cele mai mari.

România a continuat și în primele săptămâni ale acestui an să exporte masiv cereale în statele din afara blocului comunitar, păstrându-și pozițiile fruntașe în clasamentul exportatorilor UE. Conform ultimelor date ale Comisiei Europene consultate de ECONOMICA.NET,producătorii și traderii români au trimis anul acesta peste granițele UE aproximativ 6,8 milioane de tone de cereale (grâu, porumb, orz, făină de grâu), dintr-un total de 30 de milioane de tone, în care sunt incluse și alte tipuri de cereale, precum malț, orez, sorg și ovăz. În cazul porumbului, am exportat aproximativ 646,6 mii de tone, cea mai mare cantitate din UE. Astfel, de la începutul anului de marketing pentru cereale (7 ianuarie 2019 – 7 iulie 2020), țara noastră a exportat aproximativ 75% din cantitatea totală de porumb trimisă de statele membre în afara granițelor blocului comunitar. Vorbim despre 2,4 milioane de tone, dintr-un total de 3,2 milioane de tone. În total, România a produs anul trecut în jur de 16,9 milioane de tone de porumb boabe.

Cea mai importantă destinație pentru porumbul din Europa a fost Turcia, care a „înghițit” aproximativ 27% din cantitatea totală exportată, de 3,5 ori mai mult decât în perioada similară a anului de marketing 2018-2019. Urmează Egipt și Coreea. Suntem pe locul doi la grâu În ceea ce privește trendul la grâu, România și-a menținut poziția secundă între exportatorii europeni, după Franța care a reușit să vândă peste granițe aproape dublu față de noi-6,6 milioane de tone, dintr-un total de 19,1 milioane de tone, cu aproximativ 60% mai mult față de perioada similară a anului de marketing anterior. Fermierii și traderii din România au livrat peste granițe în perioada analizată 3,5 milioane de tone. Din acestea, în primele săptămâni ale acestui an calendaristic, exporturile au totalizat 206.000 de tone.

Cel mai mai mult grâu a ajuns în Algeria, Arabia Saudită și Egipt. Surpriză la orz. Locul trei la exporturi Bine au mers pentru români și exporturile de orz, astfel că suntem al treilea cel mai mare exportator european, după Franța și Germania. Mai exact, în perioada analizată, România a livrat peste granițe peste 810.000 de tone, dintr-un total de aproximativ 4,8 milioane de tone. Avem cel mai bun preț la grâul de panificație din UE După ce la finele lui 2019 prețurile la cerealele pentru export o luaseră semnificativ în jus, după cum a analizat și ECONOMICA.NET, la începutul acestui an calendaristic vorbim despre o medie europeană de plus 15%. Mai exact, la grâu, exporturile FOB în principalele porturi europene s-au realizat la prețuri între 197 și 228 de euro tona (la 25 februarie), în medie cu până la 15% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În portul Constanța, prețul grâului pentru panificație a ajuns (27 februarie) la 204 euro tona, față de 209 euro tona cu un an în urmă, deci pentru români grâul s-a depreciat. Este însă cel mai mare preț dintre statele UE. Prețul din Banat a crescut la 176 de euro tona, de la 163 de euro tona. La porumb, prețurile medii sunt însă în scădere, cu 2 și respectiv 7% față de perioada similară a anului trecut, până la 174 de euro tona în Gulf SUA și de 187 de euro tona la Bordeaux. În România, prețurile au crescut. Erau în data de 27 februarie de 168 de euro tona în portul Constanța și de 146 de euro tona în Banat, față de 163 de euro tona și respectiv 135 de euro tona cu un an în urmă.
https://www.economica.net/export-cereale-2020_180560.html