Comisia Europeană a adoptat astăzi, 29 aprilie, un pachet de măsuri menite să sprijine întreprinderile din sectoarele aviatic, feroviar, maritim şi rutier pentru a face faţă consecinţelor epidemiei de coronavirus. Măsurile vor reduce sarcina de reglementare şi costurile pentru societăţile de transport şi ar putea fi urmate de mai multe propuneri în următoarele săptămâni.

Comisara pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat: „Propunerile de astăzi prezintă modalităţi concrete de facilitare a operaţiilor zilnice din sectorul transporturilor, pentru toate modurile de transport. De asemenea, acestea ar trebui să le permită întreprinderilor din sector să înceapă să se concentreze pe redresarea care le este atât de necesară.”

În ceea ce priveşte aviaţia, măsurile vor facilita serviciile de handling la sol şi vor modifica normele de acordare a licenţelor destinate transportatorilor aerieni în caz de probleme financiare cauzate de epidemia de coronavirus.

Cu privire la porturi, autorităţile pot decide să amâne sau să nu perceapă taxele de utilizare a infrastructurii portuare.

În legătură cu sectorul feroviar, Comisia propune prelungirea cu trei luni a termenului până la care statele membre trebuie să transfere anumite competenţe, inclusiv către Agenţia UE pentru Căile Ferate.

În cele din urmă, toate modurile de transport vor beneficia de o propunere care să permită prelungirea anumitor certificate şi licenţe, întrucât, din cauza măsurilor sanitare, unor operatori şi lucrători din domeniul transporturilor le-a fost mai dificil să îndeplinească anumite formalităţi prevăzute de legislaţia UE.

Propunerile de astăzi se succed unei serii de măsuri deja puse în aplicare de Comisie, de exemplu, cele menite să asigure siguranţa lucrătorilor din domeniul.

https://www.bursa.ro/comisia-europeana-a-adoptat-un-pachet-de-masuri-pentru-sprijinirea-transporturilor-28894931

Infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică a statului român, după trecerea pandemiei de coronavirus, consideră Dragoş Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, responsabil pe partea de comunicaţii şi digitalizare. Acesta a precizat: „Suntem un minister extrem de dinamic care se implică, se vede prin proiectele pe care ni le-am asumat şi pe care le avem deja în dezvoltare.

Infrastructura şi comunicaţiile pot să reprezinte sursa de relansare economică sau cel puţin una din principalele astfel de surse ale statului român. (…) Avem şansa să redinamizăm experienţa noastră post-criză. Guvernul României a luat o serie de măsuri de sprijin economic (real), dar am aprobat şi digitalizarea serviciilor publice prin instituirea obligaţiei autorităţilor publice să primească şi să accepte documente în format electronic”.

Potrivit acestuia, comunicaţiile sunt un domeniu care contribuie major la dezvoltarea socială şi economică a unei societăţi.

Preda: „Prin investiţii avem acum şansa să-i ţinem în ţară pe românii care s-au întors”

El a mai spus că România ar putea să aibă parte chiar de o revenire economică în V după pandemie.

Continuarea articolului la:

https://www.bursa.ro/videoconferinta-bursa-the-post-pandemic-world-dragos-preda-ministerul-transporturilor-infrastructura-comunicatiile-si-digitalizarea-pot-reprezenta-sursa-de-relansare-economica-44105932

”Trebuie să acționăm de urgență pentru stabilirea unui pachet substanțial de măsuri de sprijin economic și financiar din partea UE, pentru tot ce înseamnă sectorul transporturilor”, a declarat miercuri Lucian Bode la videoconferința miniștrilor Transporturilor din UE.

Miercuri a avut loc cea de-a doua videoconferință informală a miniștrilor Transporturilor din Uniunea Europeană privind implicațiile noului coronavirus (SARS CoV-2) asupra domeniului transporturilor. La videoconferința informală au participat și miniștrii din Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein (membri ai AELS) cu responsabilități în domeniul transporturilor, precum și comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

Miniștrii Transporturilor au evaluat măsurile luate până în prezent pentru a combate efectele negative ale pandemiei COVID-19 pentru acest sector şi pe baza noilor provocări apărute, în urma analizei, vor propune măsuri suplimentare atât de necesare la nivel UE/AELS pentru reducerea impactului negativ al crizei. De asemenea, miniștrii Transporturilor au discutat și despre modul de coordonare a relaxării măsurilor existente în acest moment în contextul strategiei de ieșire din această situație. Dezbaterea s-a desfășurat și în contextul în care Comisia va prezenta în perioada imediat următoare liniile directoare privind reluarea activității.

Lucian Bode la videoconferința miniștrilor Transporturilor. Problema coridoarelor de tranzit

Ministrul Lucian Bode a supus atenției colegilor săi din UE problema transportului internațional de persoane, crearea unor coridoare de tranzit pentru Austria și Ungaria, dar și asigurarea unor măsuri unitare de siguranță și securitate.

“În primul rând țin să mulțumesc statelor membre care au înțeles și au aplicat recomandările privind implementarea culoarelor verzi pentru transportul de marfă la nivel european, agreate în cadrul ultimei întâlniri. Consider că această măsură a fost crucială pentru economia Europei și pentru asigurarea circuitelor de aprovizionare cu mărfuri esențiale. Apreciem măsurile luate până acum la nivelul UE, dar consider că trebuie susținut în continuare sectorul de transport și prin finanțarea din fonduri suplimentare, altele decât cele aferente politicii de coeziune. E nevoie de soluții legislative la nivel european adaptate la noile realități socio-economice generate de această pandemie, pentru diminuarea substanțială a sarcinilor administrative și financiare ale întreprinderilor din domeniul transporturilor”, a spus Lucian Bode.

VIDEO Ce a propus Lucian Bode la videoconferința miniștrilor Transporturilor

După recordul istoric înregistrat în anul 2019, traficul de mărfuri din porturile maritime românești a avut o evoluție fluctuantă în primul trimestru din 2020.

Mai întâi, în luna ianuarie, a fost consemnată o creștere insignifiantă, de numai 0,10%. În februarie, porturile au apăsat pedala de accelerație, astfel că, la finalul primelor două luni, creșterea a urcat la 4,28%. În schimb, în luna martie, pe măsură ce epidemia Covid-19 a cuprins întreaga lume, afectând economia și comerțul mondial de mărfuri, porturile maritime românești au fost nevoite să reducă viteza, astfel că, la sfârșitul primului trimestru al anului, creșterea traficului de mărfuri a coborât la 2,79%.

În intervalul ianuarie – martie 2020, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat un trafic total de 15.468.175 tone de mărfuri, față de 15.048.264 tone, în aceeași perioadă a anului precedent. Traficul maritim s-a ridicat la 11.905.627 tone (în creștere cu 3,86% față de aceeași perioadă din 2019), iar cel fluvial a fost de 3.562.548 tone (mai mic cu 0,64%).

Viitorul e sumbru
Previziunile pentru perioada următoare sunt pesimiste. Tendința descrescătoare a traficului de mărfuri s-a accentuat, în luna aprilie, în întreaga industrie portuară mondială, nu doar în porturile românești. Cât timp se vor menține măsurile speciale de prevenire a răspândirii coronavirusului, declinul exporturilor internaționale pe mare se va accentua. Mai apoi, relansarea economiei mondiale va dura destul de mult, astfel că porturile nu vor putea recupera până la finalul anului 2020 pierderile de trafic.

În cazul portului Constanța, vom asista la un al doilea șoc începând din al doilea semestru al anului, din cauza reducerii dramatice a cantităților de cereale și semințe uleioase pentru export. Seceta extremă din acest an a compromis total sau parțial culturile de grâu, orz, ovăz și rapiță, estimându-se că recolta acestui an va fi cu 50% mai mică decât în 2019. În plus, sunt afectate și culturile de porumb și floarea soarelui înființate în această primăvară.

Cerealele duc greul la Constanța
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 13.878.343 tone de mărfuri, cu 6,94% mai mult față de ianuarie – martie 2019. Au influențat pozitiv creșterea cantităților de: cereale (+41,92%), îngrășăminte (+22,34%), petrol brut (+261,52%), produse chimice (+43,58%) și ciment (creștere de 8,5 ori).

În structura fluxurilor de mărfuri, nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase au reprezentat 44,19% din totalul fluxurilor de mărfuri derulate. Ponderi importante au înregistrat: mărfurile containerizate (11,38%), îngrășămintele și produsele chimice (10,23%), hidrocarburile (12,43%), minereurile și deșeurile metalice (9,15%), combustibilii solizi (5,59%) și produsele metalice (3,74%).
În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 1.580.604 tone, respectiv 161.403 TEU (containere standard), fiind mai mic cu 1,19%, în tone, dar mai mare cu 1,72%, în TEU.

Midia – în suferință
În lunile ianuarie – martie, zona petrolieră Midia a derulat un trafic de mărfuri total de 1.525.164 tone, cu 24,73% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019. Hidrocarburile, care dețin o pondere de 89,92% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, au înregistrat un declin de 28,20%, ca efect al reducerii cererii de carburanți.

Surpriza o reprezintă micuțul port Mangalia, care a manipulat 64.668 tone de mărfuri, cu 58,87% mai mult decât în ianuarie – martie 2019. În structură, cimentul reprezintă 43,99% din traficul total.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 64,1 milioane de tone de mărfuri, în creștere cu 3,4% față de perioada ianuarie – martie 2019. Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 39,7 milioane tone de mărfuri, cu 0,5% mai mult decât în același interval de timp al anului precedent.

În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 6,5 milioane de tone (+12,2%), Kavkaz – 3,1 milioane de tone (-0,1%), Taman – 5,6 milioane de tone (+25,92%), Rostov pe Don – 4,2 milioane de tone (+19,5%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-traficul-de-marfuri-din-porturile-maritime-romanesti-resimte-efectul-pandemiei-covid-19-401591?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia, în primele trei luni ale anului 2020, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2019):

a) în creștere față de anul precedent

– cereale – 5.700.721 tone (+41,88%);

– petrol brut – 1.818.855 tone (+18,40%);

– îngrășăminte – 1.296.152 tone (+22,29%);

– produse chimice – 208.812 tone (+46,26%);

– minerale brute sau prelucrate – 144.070 tone (+13,96%);

– ciment – 133.937 tone (+107,60%);

– echipamente, mașini – 92.375 tone (+13,79%);

– lemn, plută – 68.055 tone (+9,66%);

– celuloză și deșeuri de hârtie – 15.702 tone (+93,51%);

b) în scădere față de anul precedent

– articole diverse – 1.580.664 tone (-1,43%);

– produse petroliere – 1.296.412 tone (-24,48%);

– minereuri de fier, deșeuri de fier – 917.795 tone (-37,44%);

– cărbune – 775.582 tone (-14,77%);

– produse metalice – 520.689 tone (-5,69%);

– semințe uleioase – 435.698 tone (-8,28%);

– minereuri și deșeuri neferoase – 352.160 tone (-67,08%);

– produse alimentare – 89.133 tone (-30,13%);

– animale vii – 19.338 tone (-1,79%).

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-401590

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră organizează o licitație pentru mentenanța evolutivă a sistemului SCOMAR.

Valoarea achiziției este de 11.538.000 de euro, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 15 iunie 2020. Proiectul își propune modernizarea tuturor componentelor Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră – SCOMAR, Centrului de Comandă și Control CCC, stațiilor de senzori locale SSL și a soluțiilor tehnice existente, prin implementarea unor tehnologii de ultimă generație în cadrul tuturor subsistemelor acestuia, respectiv radiolocație, supraveghere, soluție informatică integrată, comunicații, securitate perimetrală și infrastructură.

Proiectul își propune achiziția:
– a minim 4 – maxim 7 radare
– a minim 7 – maxim 12 senzori optoelectronici
– a unei aplicații informatice integrate (SW, HW, videowall, etc.)
– a 12 link-uri radioreleu
– a 10 sisteme de securitate perimetrală (CCC, SSL)
– lucrărilor de reabilitare a Centrului de Comandă și Control și consolidarea turnurilor de supraveghere și comunicații.

SCOMAR a fost realizat prin proiecte PHARE 2003, PHARE 2004 si PHARE 2005 în trei faze: faza I – infrastructură staţii de senzori şi comunicaţii, faza II – studiu de fezabilitate pentru sistemul integrat, faza III – senzori şi centrul de comandă şi control. Până în octombrie 2017, mentenanţa sistemului s-a asigurat prin contractarea serviciilor integrate de mentenanţă post garanţie cu finanţare asigurată din fonduri europene – Fondul pentru Frontierele Externe şi Fondul pentru Securitate Interna. Pentru restabilirea funcţionalităţilor sistemelor optoelectronice de supraveghere se vor achiziţiona servicii de mentenanţă corectivă cu mentenanţă preventivă asociată.

Finanţarea este asigurată parţial din fonduri europene – Fondul pentru Securitate Internă. Conform caietului de sarcini, fac obiectul contractării 13 tipuri de servicii de mentenanţă corectivă, numite reparaţii, pentru sistemele optoelectronice de tip GMOSP/L şi echipamentele de codare şi decodare digitală a imaginilor video.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/sistemul-integrat-de-supraveghere-la-marea-neagra-scomar-va-fi-modernizat-costuri-si-conditii-document-718180.html?imagini=1&open

Comisia Europeană trebuie să stabilească reguli privind fiecare mod de transport, care să fie valabile pentru toate ţările Uniunii Europene, a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

„Ce se va întâmpla după 14 mai? În cadrul Consiliului miniştrilor de Transporturi din statele membre UE pe 18 martie, am susţinut şi eu şi foarte mulţi miniştri de Transporturi necesitatea emiterii unor recomandări de către Comisia Europeană privind realizarea în condiţii optime a transportului de marfă la nivelul tuturor statelor membre. Acele recomandări au fost date de Comisie şi toate statele membre, România bineînţeles respectă aceste recomandări şi avem acele culoare verzi, acele culoare de tranzit pentru transporturile de marfă vitală în această perioadă. La fel, voi susţine mâine (miercuri, n.r.), în cadrul reuniunii tuturor miniştrilor de Transport din statele membre, promovarea de către Comisia Europeană a unor linii directoare, a unor standarde de efectuare a traficului aerian de persoane. Este valabil, desigur, şi pentru celelalte moduri de transport. Eu cred că aplicarea acestor recomandări ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte măsurile specifice de protecţie sanitară obligatorii pe tot lanţul de transport aerian, de la aeroport la furnizorii de servicii la companii aeriene, va conduce la cel mai important lucru: la câştigarea încrederii pasagerilor. Acest lucru trebuie să-l urmărim”, a afirmat Lucian Bode la Digi24.

Ministrul Transporturilor a susţinut că reglementările naţionale emise în timpul crizei vor trebui clarificate la nivelul Uniunii Europene, pentru ca toate companiile de transport să poată ştie cum se va efectua activitatea de transport după încheierea crizei.

„Problemele la nivelul industriei de transport din toate statele membre UE sunt aceleaşi. Aşadar soluţia nu poate fi decât una comună. Eu şi echipa din Ministerul Transporturilor am solicitat tuturor direcţiilor din minister, pe toate modurile de transport, un punct de vedere, o opinie, să spună fiecare cum vede modul în care se va desfăşura transportul de persoane, pe fiecare mod de transport, în etapa post-criză. Putem să identificăm soluţii la nivel naţional şi să spunem, de exemplu: transportul feroviar de persoane se va desfăşura conform regulilor deja stabilite în perioada stării de urgenţă, şi anume un loc liber, un loc ocupat, pentru a menţine distanţa socială. Dar, până la urmă cred că aceste reguli trebuie clarificate la nivelul Uniunii Europene şi trebuie respectate de către toate statele membre şi în opinia mea aşa se va întâmpla şi vom şti foarte clar cum se vor ocupa locurile în aeronavă, cum se vor emite biletele pentru transportul rutier de persoane intrajudeţean sau interjudeţean, sau cum se va desfăşura transportul cu metroul. Toate aceste lucruri vor trebui clarificate la nivelul Comisiei Europene şi am încredere că acest lucru se va întâmpla. (…) Toate aceste lucruri trebuie lămurite prin standarde foarte clare pe fiecare mod de transport, şi atunci şi companiile, şi agenţiile de vânzare a biletelor, toată lumea trebuie să ştie cum se va desfăşura transportul post-criză, pe toate modurile de transport, nu numai cel aerian”, a menţionat Lucian Bode.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/04/28/bode-comisia-europeana-trebuie-sa-stabileasca-regulile-pentru-transporturile-post-criza-in-toate-tarile-ue–495004

UIRR (Uniunea Internațională pentru Transport Combinat) recomandă o creștere a rolului transportului combinat feroviar-rutier în eforturile de recuperare post-criză economică ale statelor membre UE.

Asociația propune redactarea unui plan de către Comisia Europeană, motivând că prin utilizarea transportului combinat se poate transporta orice tip de marfă nu doar între continente, dar și pe același continent. Prin accentuarea rolului intermodalității, statele membre își pot atinge mai ușor obiectivele de decarbonizare și reducere a poluării.

“Transportul intermodal funcționează în mod optim, dacă pe piața de transport marfă nu există condiții specific unui singur mod de transport. Din păcate, acest lucru se întâmplă astăzi. UIRR a fost însărcinat de către membrii săi să aducă în atenția factorilor de decizie anomaliile existente pe piață și să pledeze pentru un cadru legal mai corect, mai puternic axat pe neutralitatea modurilor de transport. Repornirea economiei europene post-coronavirus și regândirea inerentă a lanțurilor de aprovizionare globale, care s-au dovedit a fi prea ușor de întrerupt, constituie mediul ideal pentru o regândire fundamental a reglementării pieței de transport marfă în Europa,” a declarat Ralf-Charley Schultze, Președinte al UIRR.

Asociația, ce reprezintă sectorul intermodal în Europa a trimis o serie de scrisori către instituțiile de transport europene, punctând importanța transportului combinat, care ar trebui declarat, în opinia UIRR, un pilon al recuperării economiei Uniunii Europene.

Reprezentanții UIRR militează și pentru o măsură unică ce ar urma să corecteze dezechilibrul creat pe piața europeană de transport de marfă ca urmare a scăderii prețului petrolului în urma pandemiei și a unor reglementări ce facilitează și favorizează transportul rutier de marfă. Prin schema propusă, statele membre UE ar urma să extindă compensarea financiară și expeditorilor care utilizează transportul combinat în locul celui rutier pe distanțe lungi.

Asociația încurajează regândirea politicilor de transport existente și includerea unei abordări holistice și bazate pe neutralitatea modurilor de transport care ar putea conduce la rearanjarea lanțurilor de aprovizionare globale. Tarifele de transport care reflectă în totalitate resursele utilizate pentru a produce serviciile de transport marfă ar trebui, în opinia UIRR, să stea la baza alegerii modului de transport pentru producătorii care se aprovizionează cu materii prime din piețe îndepărtate și al felului în care aceștia își proiectează lanțurile de aprovizionare din perspectiva impactului de mediu și al rezistenței.

https://www.intermodal-logistics.ro/uirr-transportul-intermodal-unul-din-pilonii-recuperarii-economice-in-ue

România se confruntă cu unul dintre cei mai secetoși ani ai ultimei decade, culturile de toamnă fiind afectate în proporții mari. Luând în considerare și celelate tipuri de culturi, specialiștii Comisiei Europene prognozează că cea mai drastică scădere a producției la hectar va fi la orz. În schimb, am putea avea producție record la sfecla de zahăr.

Europa de Vest experimeantează una dintre cele mai secetoase începuturi de primăvară din 1979, ploile lipsind aproape în întregime începând cu mijlocul lunii martie, avertizaeză ultimul raport al Comisiei Europene privind producțiile agricoole din UE. România, Ungaria și Polonia se confruntă, de asemenea, cu aceeași lipsă de precipitații încă de la finele ierii. Efectele se resimt atât asupra culturilor de toamnă, dar și asupra condițiilor în care se vor putea semăna culturile de primăvară și vară. „În România, aceste condiții nefavorabile au afectat negativ însămânțarea și apariția culturilor de primăvară”, notează experții UE. Ce se întâmplă cu principalele culturi agricole Potrivit acestora, cele mai afectate culturi în România anul acesta vor fi cele de orz, porumb, grâu și triticale. Randamentele la hectar vor fi însă extrem de bune la sfeclă și cartofi. Mai exact, Comisia Europeană estimează că fermierii români vor reuși o medie de 4,75 tone de grâu la hectar, cu 0,9% în minus față de anul trecut, dar cu 7% peste media ultimilor cinci ani. Raportat la celelalte state membre, scăderea este nesemnificativă. În Estonia, spre exemplu, producția la hectar s-a prăbușit cu 24% comparativ cu 2019, iar media UE indică o diminuare a prodicției la hectar de 2,3%. Totuși, România rămâne una dintre țările cu cele mai mici randamente, Belgia, Olanda, Irlanda sau Danemarca producând aproape dublu pe aceeași suprafață.

Conform declarațiilor ministrului Agriculturii, Adrian Oris, MADR estimează o pierdere a producției de grâu de pâna la 50%. „Vom recolta probabil 50-60% față de anul trecut. În anii foarte buni, România produce aproximativ 9 milioane de tone de grâu și consumăm între 2,5 și 3 milioane de tone, din care 2,2 milioane pentru panificație. Probabil că anul acesta va fi cu 50% mai mic, așadar consumul intern tot va fi acoperit”, preciza Oros. Orzul, cel mai afectat Cei care au mizat pe cultura de orz vor recolta însă și mai puțin. Conform estimărilor, producția la hectar se va limita la 4,26 tone, adică cu 4% sub cea a anului 2019. Raportat la media ultimilor cinci ani, situația este însă bună, cu un plus de 5,4%. Media europeană indică o producție de 4,86 tone la hectar, cu 2,8% mai mică decât în 2019.

Afectate de condițiile meteorologice sunt anul acesta și culturile de porumb, vedeta la export a României în anul acesta de marketing.Comisia Europeană estimează o producție medie la hectar de 6,45 de tone, cu 1,1% sub cea de anul trecut, dar cu 17% peste media ultimilor cinci ani. Suntem însă printre puținele state europene cu producții de porumb în scădere, randamentul mediu la nivelul UE fiind de aproxximativ 8 tone la hectar, cu 1,7% peste 2019. Culturi pe plus. Sfecla de zahăr ar putea bate un nou record Conform declarațiilor ministrului Agriculturii, Adrian Oros, triticala este pe lista culturilor afectate grav de secetă, fiind o cereală de toamnă. Analiștii Comisiei Europene astează că producția la hectar din acest an va fi mai mare cu 3,3% față de 2019, până la 4,26 de tone la hectar. Media în statele UE este de 4,18 tone la hectar, cu 3,1% în plus față de anul trecut.

Randamentul mediu la rapiță va fi cu 8,3% mai mare, până la 2,57 tone la hectar, în timp ce producția medie la hectar la floarea-soarelui va ajunge la 2,6 tone, cu 0,1% peste raportările anului trecut. De asemene, cultivatorii de cartofi au un an bun, cu producții medii de 17,4 tone la hectar, cu 18% mi mult decât în anul trecut.

Cultura vedetă a acestui an, după cum reiese din estimările Comisiei Europene este însă sfecla de zahăr în cazul căreia se va ajunge la randamente de 43,6 tone la hectar, cu 40% mai mult decât în 2019 și cu 14% în plus raportat la media ultimilor cinci ani. În toamna anului trecut a fost însămânțată cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și rapiță o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare.

Anul agricol 2020. Cum arată estimările Comisiei Europene pentru România

Furnizorul de servicii logistice cargo-partner a introdus două noi conexiuni directe săptămânale între Duisburg și Hefei, dar și între Linz și Xi’an, cu un timp de tranzit de aproximativ 16 zile.

Ca urmare a pandemiei COVID-19, a perturbărilor în lanțurile de aprovizionare și a nevoii clienților de a avea la dispoziție un mod de transport mai rapid decât cel maritim, cargo-partner a lansat alternative atractive și de încredere la rutele obișnuite.

Noul serviciu feroviar de consolidare din Duisburg, Germania către Hefei, în centrul Chinei oferă un timp de tranzit de aproximativ 16 zile. Mărfurile pot fi ridicate prin intermediul rețelei de huburi a cargo-partner din Europa de Vest, inclusiv Italia. Primul container a fost încărcat în Duisburg și a plecat pe 21 martie către Hefei, iar al doilea a urmat o săptămână mai târziu. Sisteme modern de monitorizare asigură transparența în lanțul de aprovizionare.

Conexiune Linz către Xi’an în fiecare vineri

În plus, oferta de transport feroviar a fost extinsă cu o conexiune săptămânală din Linz (Austria) către Xi’an. Serviciul include ridicări de marfă din Europa Centrală și de Est și distribuția acestora în China. Timpul de tranzit este de asemenea de aproximativ 16 zile. Acest serviciu direct, fără transbordare permite timpi de tranzit door-to-door reduși și evită riscurile încărcării și descărcării mărfurilor.

Cargo-partner a lansat în 2019 primele transporturi feroviare directe LCL din China către mai multe huburi din Europa Centrală, oferind servicii pentru numeroase destinații din Austria, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Boznia-Herțegovina și Serbia, cu două plecări săptămânale.

https://www.intermodal-logistics.ro/cargo-partner-extinde-serviciile-de-transport-feroviar-lcl-intre-china-si-europa