„Suntem din ce în ce mai puţini în România. Grâul rămâne pentru export în ţările unde oamenii se înmulţesc.“

Comerţul cu cereale, seminţe, furaje şi tutun neprelucrat, un sector în care activează traderii de cereale şi distribuitorii de materii prime agricole, a crescut de aproape trei ori în perioada 2008-2016, de la 8,5 mld. lei în 2008 la circa 24,5 mld. lei anul trecut, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

„Suntem din ce în ce mai puţini în România. Oamenii pleacă în lume sau pe lumea cealaltă şi atunci ce să mai facem cu atâta grâu, cu atâta pâine? Rămâne pentru export în ţările unde oamenii se înmulţesc şi au mai multă nevoie de mâncare“, a declarat pentru ZF Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, unul dintre cei mai mari producători agricoli şi traderi români de cereale.

După cifra de afaceri obţinută în 2016, cele mai mari companii care au ca activitate principală comerţul cu cereale, seminţe, furaje şi tutun neprelucrat sunt ADM România Trading, Ameropa Grain, Cargill Agricultură, Glencore Agriculture România, COFCO International România, Brisegroup, CHS Agritrade România, Cerealcom Dolj, Bunge Danube Trading, Monsanto România şi alţii.

Cei mai mari zece jucători din comerţul cu ridicata al cerealelor au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 15 mld. lei, ceea ce reprezintă 60% din cifra de afaceri totală a companiilor active pe această piaţă.

http://www.zfcorporate.ro/zf-print/prima-pagina/comertul-cu-cereale-a-crescut-de-trei-ori-in-ultimii-zece-ani-16805416

Maersk Tankers România SRL, care desfăşoară activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă, a fost lansată oficial, ieri, la Constanţa. Firma va fi administrată de Nicolae George Frâncu. Maersk este cea mai mare agenţie de crewing de pe piaţa românească. „În prezent, în România sunt, potrivit informaţiilor Autorităţii Navale Române, 104 agenţii. Noi suntem cea de-a 105-a agenţie. Maersk este o agenţie mare, serioasă, daneză, care funcţionează cu succes de 114 ani. Maersk Tankers România SRL va furniza servicii la fel de bune“, a explicat Nicolae-George Frâncu. Fandatorii Maersk Tankers România SRL sunt Maersk Tankers A/S şi Maersk Tankers MR General Partner A/S, ambele cu sediul social în Danemarca, la Copenhaga.

Care este principiul după care se ghidează conducerea Maersk Tankers România SRL?

Tommy Thomassen, Chief Technical Officer and Vice-president of Maersk Tankers A/S: Principiul după care se ghidează Maersk Tankers A/S este reprezentat de valorile noastre. Compania are valori foarte puternice şi ele sunt cele care ne guvernează toate deciziile de zi cu zi, inclusiv entitatea Maersk Tankers România şi angajaţii săi. Am lucrat intens la perfecţionarea acestor valori de-a lungul anilor şi lucrăm în continuare pentru a le defini şi a le transpune în tot ceea ce presupune luarea deciziilor.

Sunteţi printre puţinele agenţii de crewing de pe piaţa românească ce angajează şi cadeţi. Ce oferte aveţi pentru cadeţii care vor apela la dumneavoastră?

Nicolae George Frâncu, Director General Maersk Tankers România: Maersk Tankers este o companie care recrutează anual cadeţi, atât punte, cât şi maşină. Oferta constă în servicii pe termen lung, prin urmare, nu doar îi recrutăm, ci, după efectuarea stagiului, aceştia au garanţia unei poziţii de ofiţer în flotă. De altfel, avem deja şefi-mecanici şi comandanţi care s-au alăturat companiei în urmă cu zece, respectiv 11 ani, în calitate de cadeţi. Cam aceasta este perioada pe care o parcurg de la cadet până la ocuparea funcţiilor de conducere la bordul navelor Maersk Tankers.

Tommy Thomassen: Aş dori să adaug faptul că ceea ce facem cu cadeţii recrutaţi în România este similar cu ceea ce facem şi cu cadeţii din alte zone importante în care avem agenţii de crewing. Avem o lungă tradiţie în acest domeniu. Suntem o companie daneză şi am procedat la fel în trecut şi cu cadeţii danezi, în continuare procedăm la fel, ceea ce înseamnă că ajutăm oamenii care au fost alături de noi în ultimii 30-40 de ani, adică oferim locuri de muncă pe termen foarte lung la Maersk Tankers. Vom face la fel şi la Maersk Tankers România: vom recruta cadeţi, îi vom instrui, îi vom dezvolta şi, desigur, vom perfecţiona împreună valorile în care credem. Acesta este scopul nostru.

Care sunt cele mai căutate funcţii şi ce remuneraţie au marinarii români care apelează la Maersk?

Nicolae George Frâncu: Nu avem doar un post anume disponibil sau grade specifice în procesul de recrutare a navigatorilor, ceea ce vă pot spune însă este că noi recrutăm doar personal brevetat în funcţie de necesităţi. Maersk Tankers are şi alte regiuni-cheie de unde recrutează pentru celelalte posturi. În ceea ce priveşte remuneraţia pe care o pot primi navigatorii recrutaţi de Maersk Tankers România, vă pot spune că nu este vorba de a oferi cel mai mare sau cel mai mic salariu, ci, aşa cum a spus mai devreme şi domnul Tommy Thomassen, având angajaţi în companie cu o vechime de peste 40, 30 sau 20 de ani, este vorba de a oferi cel mai bun mediu de lucru şi păstrarea conceptului de „Safety Culture“. Desigur, salariile oferite sunt bine cotate pe piaţă. Oferim salariul corect, astfel încât să ne păstrăm angajaţii pe termen lung. Evident, dacă oferta noastră nu ar fi fost una bună, nu am fi avut în cadrul companiei angajaţi cu peste 40 de ani vechime.

Maersk Tankers este implicat şi în transportul de petrol şi gaze naturale?

Tommy Thomassen: În privinţa transportului de gaze naturale nu mai suntem implicaţi. Ne-am ocupat şi de transportul de gaze, dar în prezent ne axăm pe transportul de mărfuri, o gamă largă de produse, de la maşini şi carburant pentru avioane până la produse chimice. Este o gamă foarte largă de produse care pot fi transportate pe navele noastre. Suntem foarte implicaţi în această activitate. Din punct de vedere comercial, la nivel global, controlăm mai mult de 160 de petroliere, iar dintre acestea, operăm practic jumătate dintre ele. În ceea ce priveşte ofiţerii, avem 850 de ofiţeri seniori şi intenţionăm să dublăm numărul acestora în următorii 4-5 ani, astfel încât să ajungem la 1.600-1.700 de ofiţeri seniori. Şi da, suntem foarte implicaţi în transportul de produse petroliere.

Veţi avea o anume predilecţie către ofiţerii pregătiţi la una sau alta dintre instituţiile de învăţământ superior de profil din Constanţa, respectiv UMC sau Academia Navală „Mircea cel Bătrân“?

Nicolae George Frâncu: Mă voi întoarce puţin la cadeţi. Nu avem preferinţe în ceea ce priveşte unitatea de învăţământ de la care provin, dar suntem interesaţi de cele care au cursuri cu o durată de studii de patru ani. Aceasta este o cerinţă globală la care se aliniază toate agenţiile de crewing Maersk Tankers, care recrutează cadeţi. Mai sunt şi diverse colegii şi alte universităţi de la care putem recruta, dar suntem interesaţi doar de cele care au durata studiilor de patru ani pentru punte şi maşină.

Care este strategia Maersk Tankers?

Tommy Thomassen: Strategia pe care o aplicăm acum a fost lansată în 2013 şi o numim strategia „Taking Lead“. Ideea este că ne dorim să preluăm conducerea în industria transportului cu petroliere la nivel global. Avem trei mari domenii de acţiune: unul este acela că dorim să ne întrecem competitorii de la vârf, atât din punctul de vedere al câştigurilor, cât şi al volumului de mărfuri, utilizând date în procesul de luare a deciziilor într-o proporţie mai mare decât se folosesc acum în această industrie. De aceea, am angajat oameni cu competenţe noi şi încercăm să lucrăm cu unelte noi, unelte care ne pot ghida în luarea deciziilor corecte şi să batem concurenţa. Aceasta este una dintre acţiuni. Cea de-a doua acţiune este aceea că ne dorim să fim lideri de preţ. Ne dorim să livrăm produsele la un cost cât mai eficient. În ultimii ani am reuşit să reducem foarte mult costurile, astfel că astăzi putem spune că suntem lideri de preţ. Aceste două acţiuni, împreună, maximizează profitul nostru. Folosim aceste strategii atât în privinţa celor 80 de vase pe care le deţinem, cât şi în a celorlalte pe care le operăm pentru alţi armatori. Momentan, operăm în total 160 de vase şi dorim să atragem mai multe nave pe platforma noastră, atât din punct de vedere comercial, cât şi tehnic. Aceasta este aspiraţia noastră. Suntem foarte fermi atunci când spunem că siguranţa este una dintre marile noastre priorităţi. Lucrul la bordul unul petrolier este foarte periculos şi nu ne dorim ca oamenii noştri să se rănească atunci când muncesc pe navele noastre. Şi mai avem o acţiune de care ne preocupăm: cea digitală. Felul în care folosim informaţia digitală în domeniul transportului petrolier astfel încât să eficientizam activitatea. Acesta este punctul principal al strategiei noastre.

Era necesară înfiinţarea unei noi entităţi Maersk Tankers în România?

Tommy Thomassen: Da, era necesară. Ceea ce s-a întâmplat recent în cadrul Grupului Maersk, vânzarea internă a Maersk Tankers A/S de la A.P. Moeller A/S către A.P. Moeller Holding Invest. Ca parte a acestei separări de grup, trebuie să vedem cum realizăm activitatea de crewing. Avem un birou de recrutări în România, în Singapore, unul în Mumbay, care furnizează forţă de muncă pentru zona asiatică, şi unul în Danemarca. La început am fost o companie locală daneză, acum suntem una internaţională, astfel că avem multe locuri de muncă disponibile. Şi când ne întrebăm unde dorim să fim pe viitor, este foarte clar că România este o zonă-cheie pentru noi. Prezenţa noastră aici, accesul la personal foarte bine pregătit în domeniul transportului petrolier prin propriul nostru birou din România au o importanţă foarte mare. De aceea am înfiinţat acest birou, de aceea îl avem aici pe George Frâncu, directorul biroului din România, pentru a ne asigura de recrutarea de ofiţeri şi cadeţi cu care să mergem mai departe şi să ne dezvoltăm. Foarte important este faptul că suntem pregătiţi pentru acest lucru şi de aceea am şi deschis biroul din România. Din punct de vedere strategic, este foarte important pentru noi să fim aici. Pot să vă spun că am şi alte aspiraţii, acum ne concentrăm pe îmbunătăţirea acestora, dar, de asemenea, putem să dezvoltăm partea tehnică. Avem personal foarte pregătit aici, gata să ofere mai multe servicii. Este un bun început pentru dezvoltare acum.

De ce aţi ales România şi nu altă ţară din Europa de Est?

Tommy Thomassen: Ceea ce am găsit în România şi ce avem aici sunt oamenii, care sunt pe aceeaşi lungime de undă atât cu necesităţile Companiei noastre, cât şi cu valorile noastre. Am găsit oameni foarte buni, care înţeleg şi sunt dornici să muncească aşa cum muncesc angajaţii Maersk Tankers la nivel global. Avem un brand foarte puternic, ţinem foarte mult la cultura şi la valorile noastre, iar românii par să aibă aceeaşi mentalitate.

Ce planuri aveţi pentru noua entitate din Constanţa?

Tommy Thomassen: Ne dorim o creştere pe partea de recrutare de personal brevetat, digitalizare, suport tehnic, poate şi alte funcţionalităţi adiacente Companiei. Acestea sunt planurile!

Facem precizarea că interviul a fost realizat în limba engleză, iar ulterior a fost tradus în limba română.

Date de contact:

Adresa: Bd. Mamaia, nr. 175, Clădirea Alpha Bank, etaj 2, cp. 900565, Constanţa
Adresa de e-mail: crewrecmtrom@maersktankers.com
Mobil: 0731.311.096

http://www.ziuaconstanta.ro/informatii/magazinul-de-business/maersk-tankers-romania-srl-lansata-oficial-la-constanta-interviu-cu-vicepresedintele-companiei-tommy-thomassen-si-george-francu-directorul-general-al-642839.html

Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, organizează, în acestă seară, cea de-a XXIV-a ediţie a Festivităţii Topul judeţean al societăţilor din judeţul Constanţa 2016”, cel mai important eveniment anual al comunităţii de afaceri din judeţul Constanţa.
Evenimentul are loc la Complexul „Melody” din Mamaia. Pe acordurile muzicii de jazz, invitaţii sunt întâmpinaţi de de Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) și de Dănuţ Jugănaru, directorul CCINA Constanţa.

La acest eveniment exclusivist sunt aşteptaţi peste 400 de oameni de afaceri constănţeni, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi naţionale, reprezentanţi ai Consulatelor străine din România. Sunt prezenți Decebal Făgădău – primarul Municipiului Constanța, prefectul Ioan Albu, Nicolae Tivilichi – director CN APMC Constanța, Aurel Papari – președintele Universității Andrei Șaguna, Costin Răsăuțeanu – viceprimarul Constanței, Constantin Dancu, inspectorul șef al IPJ Constanța, Radu Rusen de la SNC, Florin Cârstocea de la RIG SRL, Mirela Matichescu- administratorul județului.

Conducerea CCINA va premia firmele constănţene situate pe primele trei locuri si va acorda Trofee de excelenta unui numar de 67 de societati care au ocupat, fara intrerupere, primul loc in top-ul judetean in ultimii 5 ani. Topurile judeţene de firme sunt structurate pe şase domenii de activitate: Cercetare – Dezvoltare şi High – Tech; Industrie; Agricultură; Silvicultură, Pescuit, Construcţii; Servicii; Comerţ; Turism.

”Este un eveniment de marcă al CCINA Constanța. Am ajuns iată la o nouă ediție. Încercăm să ținem steagul sus și să vă reprezentăm cu succes. Mai ales că în ultimul timp sunt tot felul de scenarii fiscale. Firmele din topuri reprezintă oglinda economiei. Sunt motoarele economiei naționale. În acest an avem șapte domenii de activitate în top” – spune Mihai Daraban, directorul Camerei de Comerț a României.

”Agenții economici au o importanță pentru economia județului, de aceea vă asigur de tot sprijunul meu și al instituției prefectului judetului” a transmis prefectul Ioan Albu.

Și primarul municipiului Constanța, Decebal Făgădău a vorbit despre importanța evenimentului.

„Avem nevoie de parteneri și de un dialog. Din acest an și Primăria Constanța este membru al CCINA. Sunt convins că în acestă sala sunt cei care dau viațăa economiei județului. Creșterea economică din județ se datorează dumneavoastră. Constața este o putere economică și va fi puternică datorită dumneavoastră, oamenii de afaceri” a menționat Decebal Făgădău.

Directorul CCINA Dănuț Jugănaru prezintă metodologia după care se face acest top.

„Îmi pare rău să aud că mai există voci că CCINA ia bani de la stat. Nu. Noi plătim la fel ca dumneavoastră taxe și impoxite” a dezvăluit Dănuț Jugănaru care a mai precizat că există o comisie de validare a clasamentului.

Premiul de succes a fost oferit pentru Crama Viișoara. Firma care deține Crama Viișoara este Nostalgic SRL și este deținută de Gheorghe Albu, tatăl prefectului Ioan Albu.

Premiile sunt acordate de președintele Mihai Daraban, primarul Decebal Făgădău, prefectul Ioan Aalbu, Mirela Matichescu -administratorul judetuui și directorul CCINA Dănuț Jugănaru.

Primăria Constanța acordă și ea premii următoarelor societăți: CN APM Constanța, Șantierul Naval SA, Chimpex SA, Socep SA si COMCM Constanța SA. Premiile au fost înmânate de către primarul Decebal Făgădău.

Din totalul de 26.977 societăţi din judeţul Constanţa, care au depus bilanţurile financiar – contabile pentru anul 2016, au fost selectate pentru „Topul judeţean“, în conformitate cu criteriile cuprinse în metodologia aprobată de Comisia constituită la nivel naţional, un număr de 6.858 societăţi, care au îndeplinit aceste criterii, acoperind cele 7 domenii de activitate economică, divizate în 351 de subdomenii.

LISTA FIRMELOR CLASATE PE LOCUL 1 ÎN TOP ÎN ULTIMII 5 ANI

ECO FIRE SISTEMS SRL
NAVTRON SRL
ROPAMIAL SRL
DURO SRL
ELION IMPORT• EXPORT SRL
SULTAN PRODEXIM SRL
DALGECO CONFECTII TEXTILE SRL
TRANS-BLAN MOROSAN SRL
FLORADI LUX SRL
INAINTE SOCIETATE COOPERATIVA MEȘTEȘUGĂREASCĂ
GEMELLI 2002 SRL
MAGISTRA C&C SRL
STERK PLAST SRL
CELCO SA
TEMPO INVEST SRL
ASFALT DOBROGEA SRL
AL PROMT SRL
ALPROF SA
DA-CONA SRL
PRODIS EST SRL
CERESERV CONSULTING SRL
SMIRNEOS & CO SRL
RIG SERVICE SA
E-DISTRIBUTIE DOBROGEA SA
RAJA SA
TOLIL COMPANY SRL
OIL SIMEX TRADING SRL
UNIFY CO LTD SRL
POLARIS M.HOLDING SRL
OIL DEPOL SERVICE SRL
MAGIC SRL
ENVIROTECH SRL
ECO BIO MAGIC SRL
ESCLUSIV AUTO ENB SRL
TEHNOTRANS FEROVIAR SRL
EUROFER TRANS SRL
ROMAR SHIPPING AGENCY SRL
REGIONAL AIR SERVICES SRL
MAGURA SIL0Z SRL
SUD-EST PRESS SRL
MEDIA EST VISION SRL
EXPLOATAREA DOMENIUL PUBLIC SI PRIVAT RA
DNV GL ROMANIA SRL
NIPPON KAIJI KYOKAI SA JAPON1A SUCURSALA CONSTANTA
CONSIG CONS SRL
CMA SHIPS ROMANIA SRL
STAR SHIPPING SRL
ZIP ESCORT SRL
PROGRES STYLE SRL
ȘANTIERUL NAVAL 2 MAI SA
EUROMATERNA SA
MEDIMAR IMAGISTIC SERVICES SRL
POZ1TRON MEDICAL INVESTIGATION SRL
MEDICAL CERMED SRL
CRUCIAL SYSTEMS & SERVICES SRL
NS COMERS SRL
PROGRESS CONSULTING SA
AGRITRANS SERVICE INTERNATIONAL SRL
TRITON SRL
PROAGROSERVICE SRL
BLACK SEA SUPPLIERS SRL
XACT CONSULTING SRL
SAFARI EXPRES SRL
STOP SRL
NOVANIS CONF SRL
TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRA SA
STIHLL SRL
GRUP PETROL MARINE SA

Topul celor mai importanți exportatori din județul Constanța, anul 2016

SC ROMPETROL RAFINARE SA
DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES
AMEROPA GRAINS SA
MARIA TRADING SRL
SC AL KASTAL CHARTERING SRL
SC ALNASER SRL
TOLIL COMPANY SRL
UNITED FOR FOUD & LIVESTOCK SRL
BRISEGROUP SRL
SC TAR TRADING DIVISION SRL

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/ccina-constanta-premiaza-performanta-in-afaceri-topul-judetean-al-societatilor-la-cea-de-a-xxiv-a-editie-cine-a-ocupat-primele-locuri-642808.html

O navă-cargo cu un echipaj format din 11 membri s-a scufundat în Marea Neagră, în apropierea părții asiatice a metropolei Istanbul, a anunțat miercuri premierul turc Binali Yildirim, informează Agerpres.

Nava-cargo Bilal Bal transporta fontă dinspre provincia Bursa (nord-vestul Turciei) către Zonguldak, provincie situată în nordul țării, potrivit agenției de presă independente Dogan.

La operațiunile de salvare participă trei ambarcațiuni, un elicopter și un avion.

http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/salvatorii-in-alerta-nava-cargo-scufundata-in-marea-neagra-642693.html

Terminalul petrolier pe care americanii de la Archer Daniels Midland (ADM) voiau să-l construiască în Portul Constanţa mai are de aşteptat, după ce autorităţile române au respins proiectul din motive de securitate. Investiţia de sute de milioane de euro se află acum în stand-by, dar oficialii Ministerului Energiei spun că vor aproba proiectul, odată ce va fi refăcut, astfel încât să respecte toate normele de siguranţă. ADM este una din cele mai mari companii din lume, care a ajuns să deţină, prin achiziţiile din ultimii doi ani, jumătate din Portul Constanţa.

„În avizul de principiu al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) este specificat clar că terminalul petrolier are nevoie de aviz de la Oil Terminal, privind securitatea instalaţiilor. Noi am văzut proiectul şi nu era în regulă, le-am solicitat să-l regândească, să-l refacă şi să ne pună la dispoziţie o nouă variantă, care să respecte în totalitate normele de securitate”, ne-au declarat oficiali din Ministerul Energiei.
350.000.000 de euro este valoarea terminalului petrolier pe care americanii vor să-l construiască în Portul Constanţa

„Încă nu am primit proiectul refăcut. Dacă va dovedi că e absolut sigur şi respectă reglementările, vom aproba investiţia, nu avem nici un motiv s-o respingem”, au completat reprezentanţii ministerului.

Certificat de urbanism expirat
Potrivit raportului depus în martie 2017 la APM, operatorul Minmetal, deţinut de ADM, „doreşte realizarea şi operarea unui terminal marin pentru desfăşurarea activităţilor de încărcare/descărcare vapoare, barje, vagoane cisternă, încărcare cisterne auto şi depozitare produse petrochimice în unităţi de stocare (20 rezervoare de înmagazinare)”. Obiectivul a primit certificat de urbanism de la Primăria Constanţa încă din iulie 2014, dar care a expirat între timp, pe 16.07.2017.

Terminalul urma să fie construit pe un teren de 81.766 metri pătraţi, din care suprafaţa destinată activităţii industriale este de 75.566 metri pătraţi. Viitorul obiectiv va avea 20 de rezervoare de stocare a produselor, fiecare cu o capacitate de 16.000 metri cubi, în care vor fi stocate şi vehiculate benzine, motorine, păcură (LFO), uree lichidă, biodiesel şi ulei vegetal.

De asemenea, proiectul avea avize pentru sănătatea populaţiei, de securitate la incendiu, autorizaţii de la Regionala CFR, Statul Major General şi acordul vecinilor din port, Comvex şi Chimpex. Singurul acord care lipsea era cel de la Oil Terminal, compania controlată de Ministerul Energiei care operează cel mai mare terminal petrolier la Marea Neagră.

Epopeea americană la Constanţa
Americanii au fost nevoiţi să cumpere practic jumătate din Portul Constanţa pentru a putea demara proiectul terminalului petrolier. Un consorţiu alcătuit din patru companii anunţa în 2015, la New York, că aşteaptă de ani de zile un acord de la Guvernul României pentru concesionarea unui teren în Portul Constanţa pe care să fie construit acest terminal. Negocierile au eşuat, astfel încât americanii au trecut la planul de rezervă: ADM a cumpărat terminalele de cereale North Star Shipping şi Minmetal, printr-o tranzacţie estimată la 90 de milioane de euro.

ADM este cel mai mare producător de etanol din SUA, unul dintre cei mai mari producători de biodiesel din Europa, cel mai mare procesator de porumb, grâu şi cacao din lume şi deţine una dintre cele mai mari reţele de transport şi logistică din lume. ADM este prezent în 60 de ţări şi a înregistrat în 2016 venituri de 62,35 miliarde de dolari.

Cele două terminale de export, cu o capacitate de stocare de 145.000, respectiv 138.400 tone, reprezintă, practic, jumătate din facilităţile de acest tip din Portul Constanţa. În acest fel, ADM a căpătat acces direct la terenurile din port şi nu mai trebuia să aştepte acordul de concesiune din partea guvernului.

Statul îşi pierde monopolul
Depozitele de 320.000 metri cubi ale americanilor de la ADM nu ar însemna o concurenţă serioasă, din moment ce Oil Terminal dezvoltă o capacitate de 1,7 milioane de tone. Chiar şi aşa, reticenţa companiei pare de înţeles, pentru că ar pierde monopolul vehiculărilor cu produse petroliere pe care îl deţine în Portul Constanţa.

1,5 miliarde de euro ar putea fi valoarea finală a investiţiei ADM în Portul Constanţa, în funcţie de complexitatea facilităţilor

Ulterior primirii tuturor autorizaţiilor, terminalul american ar urma să fie finalizat în trei ani, dar putea fi utilizat după doar un an şi jumătate, ADM având deja clienţi. În primul trimestru al acestui an, Oil Terminal SA a înregistrat un profit net de peste 11,417 milioane de lei, în scădere cu 21,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Principalul acţionar al societăţii este statul român care, prin Ministerul Energiei, deţinea 59,62% din capitalul social.

Insistenţa uneia din cele mai mari companii din lume de a construi un terminal petrolier în Portul Constanţa reflectă interesul sporit al americanilor de a-şi consolida prezenţa în România

http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/americanii-de-la-adm-blocati-in-portul-constanta-de-autoritati-756211.html

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti înregistrează profituri uriaşe, însă aeroportul Otopeni rămâne în continuare supraaglomerat. Deşi ar avea nevoie de construirea unui terminal nou, profiturile CNAB merg către stat prin distribuirea de dividende, iar listarea companiei pe bursă întârzie.

Aproape 810 milioane de lei au fost veniturile CNAB, care administrează aeroporturile Otopeni şi Băneasa, în primele nouă luni ale acestui an, cu 20,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. De asemenea, profitul brut înregistrat în perioada ianuarie — septembrie 2017 a fost de 320 milioane lei, cu 34% ori mai mare faţă de cel aferent aceleiaşi perioade din 2016. Potrivit unui comunicat al CNAB, remis Agerpres, acest rezultat s-a datorat în primul rând veniturilor din exploatare obţinute în urma creşterii traficului aerian de pasageri, dar şi a acţiunilor de optimizare a activităţii aeroportuare întreprinse începând cu al doilea trimestru al acestui an. Sufocat de pasageri Şi, în ciuda acestor cifre, investiţiile pentru extinderea aeroportului Otopeni, care a devenit în ultimii ani supraaglomerat, întârzie să apară. Potrivit reprezentanţilor CNAB, aeroportul a avut anul trecut un trafic de pasageri de 10,99 milioane persoane, iar în acest an, conform oficialilor companiei, va depăşi Budapesta, care anul trecut a avut 11,43 milioane. Terminalul nou e încă la stadiul de plan Recent, reprezentanţi ai CNAB au anunţat, într-o întâlnire cu mai mulţi investitori aduşi de Fondul Proprietatea, că Aeroportul Internaţional Henri Coandă va găzdui un nou terminal. Valoarea investiţiei se va ridica la 818,5 milioane euro, urmând ca acest nou terminal să dubleze capacitatea traficului de persoane, potrivit lor. „Această sumă nu include şi exproprierile care trebuie făcute. Intenţionăm să începem lucrările în 2022, iar terminalul va fi gata în trei ani de la începerea acestora”, au precizat reprezentanţii CNAB, potrivit Agerpres. Potrivit acestora, noul terminal urmează a avea 25 de noi porţi de îmbarcare şi 56 locuri de parcare. Ce se întâmplă cu banii În momentul de faţă, banii care ar putea fi folosiţi pentru această investiţie lipsesc. Asta pentru că statul a încercat să acopere gaura de la buget şi cu bani ai CNAB, care a virat 200 de milioane de lei către buget, dividende suplimentare. În 27 ianuarie, Guvernul a aprobat un Memorandum prin care companiile controlate de stat şi regiile autonome sunt obligate să transfere la bugetul de stat cel puţin 90% din profitul net realizat anul trecut. Totodată, nici bani care ar putea fi obţinuţi din listare nu vin, deoarece procesul întârzie. Abia la începutul acestui an a lansat Ministerul Transporturilor, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede listarea la bursă a CN Aeroporturi Bucureşti (CNAB), printr-o ofertă publică iniţială (IPO) ce presupune vânzarea unui pachet de 20-25% din acţiuni către investitori privaţi. Potrivit Fondului Proprietatea, un pachet de 20% din acţiunile CNAB deţinut de FP era evaluat, la 31 decembrie 2016, la 761 milioane lei, astfel că întreaga companie valora de cinci ori mai mult, adică 3,8 miliarde lei (circa 845 milioane euro).

http://adevarul.ro/economie/afaceri/aeroportul-otopeniaglomerat-limita-terminalul-nou-inca-asteaptaconstructia-timp-profitul-cnab-duce-stat-listarea-taraganeaza-1_59fa2c725ab6550cb8b5ee23/index.html

Ministrul Ucrainian al Infrastructurii, Volodymyr Omelyan, si Henrik Hololei, Directorul General UE pentru Mobilitate si Transport, au cazut de acord sa inceapa pregatirile pentru dialogul dintre Ucraina si UE in domeniul transporturilor care ar trebui sa aiba loc in februarie 2018. In timpul intalnirii, au fost discutate obiectivele cheie ale Strategiei Nationale de Transport a Ucrainei, dezvoltarea cooperarii Ucraina-Europa in domeniul feroviar, aviatic si rutier, implementarea experientei europene pentru imbunatatirea sigurantei feroviare si dezvoltarea infrastructurii digitale, inclusiv imbunatatirea sigurantei cibernetice a sectorului de transport.

Henrik Hololei a declarat ca sustine reformele implementate de Ministerul Infrastructurii si a evidentiat importanta vitala a adoptarii legislatiei infrastructurii care are ca scop integrarea europeana. Partile au fost de acord sa colaboreze pentru a accelera procedura de transpunere a legislatiei europene in legislatia nationala.

In timpul unei vizite in Bruxelles, Ministrul Infrastructurii s-a intalnit cu Christian Danielsson, Directorul General pentru Politica de Vecinatate si Negocierile pentru Extindere din cadrul Comisiei Europene (DG NEAR). Partile au stabilit extinderea cooperarii dintre Ucraina si UE, in special, pregatirea studiului de prefezabilitate pentru acele proiecte de infrastructura care pot atrage investitori straini. „Avem in plan sa realizam acest lucru in noiembrie si sa coordonam aceste proiecte cu institutii financiare internationale si sponsori, astfel incat investitorii sa aiba un cadru complet de evaluare a oportunitatilor de investitii”, a declarat Volodymyr Omelyan.

Ministrul Infrastructurii a prezentat viziunea Ucrainei de extindere a retelei de transport cu tarile membre ale Uniunii Europene si dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere.

Ucraina a inceput discutiile cu UE pentru cooperare in sectorul feroviar

Se fac lucrări pe ambele poduri din Agigea. Şoferii care vor să ajungă în sudul litoralului trebuie să ştie că podul nou este complet închis, iar cel vechi sunt restricţii de circulaţie.

Reporter: Deşi pare greu de crezut, acest pod de la Agigea, podul vechi, a fost construit în trei ani, iar lucrările de reparaţii durează de aproximativ 7 ani. Reprezentanţii companiei naţionale de drumuri susţin că muncitorii nu au finalizat încă lucrările de tensionare a uneia dintre hobane, vorbim despre aceste cabluri care susţin podul., aşa că în continuare circulaţia aici se derulează pe un singur fir pe fiecare sens de mers, iar viteza maximă este stabilită la 50 km/oră. Nici noul pod peste canal nu e funcţional în totalitate, este închisă porţiunea care iese către portul Constanţa Sud Agigea şi partea de sud a litoralului. Autorităţile susţin că acest pod este în continuare în garanţie, iar muncitorii trebuie să remedieze anumite probleme care au apărut pe parcurs.

Compania Filip Spedition a fost înfiinţată în anul 1991 la Arad ca o afacere de familie, fiind controlată de Filip Miuţescu.

Transportatorul rutier de marfă Filip Spedition din Arad, cu operaţiuni pe 11 pieţe europene, a ajuns la afaceri de 102 milioane de lei şi un profit net de 3,6 milioane de lei anul trecut, cu 287 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Afacerile companiei au evoluat de la 95 de milioane de lei anul anterior, când transportatorul raporta un profit net de 4,5 milioane de lei şi 272 de angajaţi.

Businessul Filip Spedition a crescut de două ori şi jumătate faţă de anul 2011, când compania raporta o cifră de afaceri de 38,9 milioane de lei şi un profit net de 2,3 milioane de lei, la 111 salariaţi, arată aceeaşi sursă. Oficialii companiei nu au răspuns la solicitarea ZF până la închiderea ediţiei.

Transportatorul rutier de marfă din vestul ţării a investit constant în dezvoltarea flotei şi extinderea pe cele mai importante pieţe, ajungând la o flotă formată din 320 de megatrailere şi la 11 pieţe din Europa (Germania, Italia, Ungaria, Spania, Portugalia, Franţa şi alte ţări) pe care activează, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

Filip Spedition transportă marfă de volum, role din tablă, bobine din oţel inoxidabil, dar şi deşeuri feroase sau neferoase şi marfă periculoasă, arată aceeaşi sursă. Doar în primele şase luni din acest an compania a investit 5,3 milioane de euro în parcul auto, iar în 2015-2016 a investit 11,6 milioane de euro în dezvoltarea flotei, mai arată cifrele de pe site-ul transportatorului.

Anul trecut compania a efectuat 16.000 de curse în Europa. În 2014, Filip Spedition a achiziţionat 20 de camioane noi DAF de la compania clujeană EVW Holding, unicul dealer DAF în România, valoarea contractului ridicându-se la 1,5 mil. euro, potrivit ultimelor date.
Creşterea consumului a contribuit la dezvoltarea businessurilor companiilor de transport marfă. Pe piaţa locală de transport marfă pe calea rutieră mai activează Dumagas, unul dintre cei mai mari transportatori de marfă de pe piaţă, cu afaceri de 30 milioane de euro anul trecut, controlat de fondul britanic de private equity Bancroft. Compania a înregistrat în primele opt luni din acest an o creştere cu 20% a volumului de marfă.

Un alt jucător mare este Dunca Expediţii, un transportator controlat de Romeo Duncă. Compania a ajuns la afaceri de 38 de milioane de euro anul trecut şi a făcut investiţii în înnoirea flotei, cumpărând 100 de camioane şi 140 de remorci, luate parţial în leasing. Investiţia totală era estimată la 9 milioane de euro.

În România, piaţa de transport mărfuri pe calea rutieră este estimată la 5-6 miliarde de euro, fiind formată din din 1.350 de firme. Din acestea, circa 100 de companii au o flotă de peste 100 de camioane, în timp ce peste 2.300 de firme au o flotă formată sub 50 de camioane, arată ultimele date de la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

În total, în sectorul de transporturi rutiere, care contribuie cu 5% în Produsul Intern Brut (PIB-ul ţării), potrivit UNTRR, activează peste 35.000 de companii de transport marfă şi persoane.

http://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/un-transportator-rutier-din-arad-ruleaza-peste-100-mil-lei-din-transportul-marfurilor-pe-11-piete-europene-16803793

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, i-a demis în această dimineaţă pe directorul general şi directorul de exploatare de la Metrorex, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit acestora, ministrul a dispus şi o anchetă severă la metrou.Circulaţia metroului este oprită pe tronsonul Izvor – Politehnica – Grozăveşti, iar între staţiile Gorjului şi Politehnica se circulă în sistem pendulă, după ce un jgheab de scurgere a infiltraţiilor a căzut din plafon şi a produs un scurt circuit, informează reprezentanţii companiei.

Într-un comunicat al companiei se transmite: „Metrorex informează ca astăzi la ora 5:24, pe tronsonul Eroilor-Politehnica, pe firul 1, un jgheab de scurgere a infiltraţiilor a căzut din plafon, pe şina a 3-a (responsabilă cu transmiterea tensiunii ) şi a produs un scurt circuit. Din acest motiv, a fost scoasă tensiunea de pe şină, trenul care tranzita zona a fost oprit, călătorii din tren fiind evacuaţi în siguranţă de către echipele Metrorex prin staţia Eroilor. Directorul general al Metrorex se află la faţa locului pentru coordonare şi remedierea rapidă a situaţiei.

La acest moment echipele Metrorex lucrează pentru remedierea situaţiei”.

Ca urmare a scoaterii tensiunii din şină, pe tronsonul Izvor – Politehnica – Grozăveşti nu se circulă, iar între staţiile Gorjului şi Politehnica se circulă în sistem pendulă, informează sursa.

Trenurile de la Republica circulă până la Piaţa Unirii şi cele de la Anghel Saligny până la Izvor, se precizează în comunicat.

„Metrorex cere scuze călătorilor pentru disconfortul creat şi depune toate eforturile pentru remedierea rapidă a situaţiei”, dă asigurări Metrorex.

http://www.bursa.ro/directorul-general-si-cel-de-exploatare-de-la-metrorex-demisi-334508&s=companii_afaceri&articol=334508.html

Presa bulgara analizeaza situatia autostrazilor din unele tari din Balcani, ajungand la concluzia ca Bulgaria construieste cam la fel de repede ca Serbia, desi oficialii de la Sofia prezinta rapoarte triumfaliste, dar este mult in urma Croatiei. Romania, spre exemplu, are tot 747 de km de autostrada, cati numara in 2015, Bulgaria a construit in total 740 (cu jumatate din populatia Romaniei) iar Croatia se lauda cu 1310 km (tara de doua ori mai mica decat Bulgaria).

La sfârşitul anului 2009, (an în care Borisov vine pentru prima dată la putere) autostrăzile în Bulgaria au o lungime totală de 418 km. Şapte ani mai târziu, lungimea acestora a crescut la 740 de km, conform datelor INS şi Eurostat. În anul 2017, nu au fost inaugurate tronsoane de drum. Asta înseamnă că, în perioada 2009-2016, în Bulgaria au fost construiţi şi daţi în exploatare 322 de km de autostradă, transmite site-ul Mediapool, citat de Rador.

“Dacă trebuie să facem o comparaţie, Serbia a construit – în perioada 2010-2017 – autostrăzi cu o lungime de 110 kilometri, iar Bulgaria a construit 350 de kilometri. Comparativ cu Serbia, construirea de autostrăzi în Bulgaria este de trei ori mai rapidă”, declara pe 25 octombrie ministrul dezvoltării reginale din Bulgaria, Nikolai Nankov.

Ministrul dezvoltării regionale, Nikolai Nankov, anunţă 350 de km, incluzând şi drumul de mare viteză din partea de nord a Sofiei şi şoseaua de centură a capitalei, care are şi ea limită de gabarit. Nu este clar dacă aceste tronsoane sunt incluse în datele INS.

Construirea de autostrăzi în Bulgaria se face cu bani europeni, pe linia politicii de apropiere. Bulgaria co-finanţează proiectele cu 15% din bugetul naţional. În aceeaşi perioadă, din 2009 până în 2017, Serbia a construit şi dat în exploatare252 de km de autostradă, după cum arată datele Institutului de Statistică al Serbiei şi ale companiei Coridoare-Serbia, care răspunde de construcţia autostrăzilor. Eurostat nu deţine date cu privire la drumurile din Serbia.

Asta înseamnă că, în ultimii şapte ani, Bulgaria a construit cu 70 de km de autostradă mai mult decât Serbia, ceea ce, în niciun caz, asta nu înseamnă de trei ori mai mult, după cum susţine ministrul Nankov. Raportul dintre Bulgariaşi Serbia este de 322 la 252 km.

Ministrul dezvoltării regionale spune că, din 2010 până în prezent, Serbia a construit 110 km de autostradă, ceea ce, în mod evident, nu corespunde cu datele oficiale ale statisticii sârbe. Cel mai probabil, ministrul Nankov a luat aceste date de pe site-ul sârb Insinomer, însa ele se referă la o perioadă mai scurtă (după anul 2012) decât cea cu care el face comparaţia (după 2010).

Bulgaria construieşte cu bani europeni, Serbia – cu împrumuturi

Datele de la statisticile naţionale ale celor două state arată că, în Bulgaria şi în Serbia, lucrările de construcţie la autostrăzi au loc mai mult sau mai puţin la fel, anii de lucrări intense alternând cu cei de stagnare.

Finanţarea este diferită. Bulgaria se bazează pe fondurile europene; de aceea, perioadele sale puternice sunt legate de finalizarea financiară a perioadei de program. Serbia îşi construieşte autostrăzile cu împrumuturi de la Banca Mondială, BEI, BERD, de la EXIM şi prin împrumuturi din Azerbaidjan.

Cum evoluează lucrările de construcţie în ultimii zece ani? Serviciul de Statistică din Serbia pune la dispoziţie date online pentru perioada 2006 – prezent. Atunci, Serbia are 374 de km de autostradă, iar Bulgaria, cu 20 de km mai mult.

Până la sfârşitul anului 2011, sârbii avansează serios, cu 595 de km faţă de cei 458 ale Bulgariei. Urmează însă trei ani în care în Serbia nu se construieşte. În acelaşi timp, Bulgaria absoarbe mulţi bani europeni, pentru că perioada 2012-2015 coincide cu finele financiar al precedentei perioade de program şi, la sfârşitul anului 2015, Bulgaria are 734 de km comparativ cu cei 639 km aiSerbiei. În ultimii doi ani, însă, lucrurile se schimbă şi Serbia conduce din nou, cu 777 contra 740 de km.

În aprilie 2017, vecina noastră de la vest are deja 747 de km de autostradă, conform datelor Coridoare-Serbia. Potrivit companiei, în acest an vor fi daţi în exploatare 122 de noi km de autostradă. În luna septembrie, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a tăiat panglica pentru încă 30 de km de autostradă şi, astfel, Serbia are deja 777 de km de autostradă. Vom vedea la sfârşitul anului dacă ambiţiosul plan va fi fost şi dus la îndeplinire.

În acelaşi timp, în Bulgaria avem 740 de km de autostradă la sfârşitul anului 2016, conform datelor INS. În anul 2017, nu au fost date în exploatare noi tronsoane de autostradă. În construcţie sunt doar două segmente din autostrada Struma – între Blagoevgrad şi Krupnik şi de la Kresna la Sandanski.

Croaţia e fără concurenţă în Balcani
Şi dacă Bulgaria se compară cu Serbia în privinţa construirii autstrăzilor, vecina noastră de la vest se compară cu Croaţia, care nu are concurenţi în Balcani. Deşi Croaţia are cea mai mică suprafaţă dintre cele trei state, fiind aproape de două ori mai mică decât Bulgaria, acolo s-au construit 1.310 km de autostradă. În Croaţia însă, este introdus un sistem Toll pentru traversarea contra cost a autostrăzilor, iar taxele sunt mult mai mari decât cele din Bulgaria. În Bulgaria există o opoziţie cu privire la introducerea sistemului de taxare. Turcia are 2.159 de km de autostradă, România – 747 km, iar Macedonia – 259 de km, arată datele Eurostat pentru anul 2015. De mentionat ca Romania nu a inaugurat in 2016 nici un kilometru de autostrada. (sursa: Mediapool, traducere realizata de Rador).

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22089434-bulgaria-construieste-autostrazi-fel-repede-serbia-croatia-fara-concurenta-balcani-cum-sta-romania-capitolul-autostrazi-comparatie-vecinii.htm