CN Administrația Porturilor Maritime Constanța a atribuit un contract pentru revizuirea Master Planului Portului Constanța

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime„ SA Constanța a atribuit un contract, în urma unei licitații publice pentru achiziția serviciului de consultanță privind „Revizuirea Mater Planului Portului Constanța”.

Atribuirea a avut loc la data de 23 septembrie 2021, iar rezultatul final a fost făcut public pe 29 septembrie 2021. Valoarea finală a achiziției este de 2.449.000 lei, iar câștigător este Allplan Proiect SRL.

Despre Allplan Proiect SRL

Societatea a fost înființată în anul 2001, cu sediul social în municipiul Constanța, pe bulevardul Mamaia. Asociați sunt Ionel Asanache, care deține 47% din capitalul social, Daniel Crăciun, care deține tot 47% și Dragoș Cătălin Stan, care deține 6%. Administratori sunt Ionel Asanache și Daniel Crăciun.

În anul 2020, societatea a raportat 17 salariați, cu o cifră de afaceri de 3.503.359 lei, cu un profit de 766.237 lei. Compania Allplan Proiect S.R.L. a încheiat 36 contracte de achiziții publice in valoare totală de 4.495.326,01 lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra județului Constanța, cine și ce cumpără, cine și cât câștigă puteți citi accesând categoria „Combaterea criminalității în achizițiile publice“.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-contract-pentru-revizuirea-master-planului-portului-constanta-759569.html

Acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat termenii cheie ai unui nou mandat de administrator pentru Franklin Templeton International Services SRL pe o perioadă de doi ani, începând cu 1 aprilie 2022, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, organizată marţi, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, acesta este al unsprezecelea an de când Franklin Templeton administrează Fondul Proprietatea, mandatul iniţial de administrare fiind semnat în 2010. În această perioadă, Fondul a susţinut continuu piaţa de capital din România şi a generat valoare substanţială pentru acţionarii săi.

„Comitetul Reprezentanţilor apreciază rezultatele obţinute de Franklin Templeton în calitate de administrator al Fondului Proprietatea şi eforturile sale în vederea îmbunătăţirii standardelor de guvernanţă corporativă, transparentă şi profitabilitate ale companiilor din portofoliu. Odată cu atragerea a numeroşi noi investitori locali şi internaţionali, privaţi şi instituţionali, Fondul a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieţei de capital din România şi va continua acest lucru în vederea susţinerii listărilor ulterioare ale companiilor de stat româneşti la Bursa de Valori Bucureşti”, a declarat Ilinca von Derenthall, preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor.

La rândul său, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea a susţinut că misiunea Franklin Templeton este de a-şi ajuta clienţii să obţină rezultate mai bune datorită expertizei de peste 70 de ani în administrarea investiţiilor.

„În România, acest lucru are o relevanţă deosebită, deoarece lucrăm îndeaproape cu companiile din portofoliu de mai bine de un deceniu, pentru a genera valoare pentru acţionarii Fondului Proprietatea. Sunt deosebit de recunoscător echipei foarte talentate şi dedicate din Bucureşti, fără de care aceste rezultate nu ar fi fost posibile. Este încurajator să vedem că Franklin Templeton a obţinut din nou sprijinul acţionarilor pentru continuarea mandatului de administrator al Fondului Proprietatea. În viitor, vom continua să ne concentrăm pe administrarea participaţiilor în companiile din portofoliu pentru a genera cele mai bune rezultate posibile pentru investitori. Avem un angajament ferm privind susţinerea profesionalismului, guvernanţei corporative şi transparenţei şi credem că acest lucru ne va permite să generăm mai multă valoare pentru acţionari prin iniţiative precum listarea companiilor din portofoliu, cum ar fi Hidroelectrica şi Salrom”, a precizat Johan Meyer.

În perioada următoare va fi organizată o nouă Adunare Generală a Acţionarilor, care va fi convocată în săptămânile următoare şi la care acţionarii vor fi chemaţi să voteze cu privire la condiţiile detaliate ale mandatului incluse în proiectul contractului de administrare.

Fondul Proprietatea a fost listat pe două burse (Bursa de Valori Bucureşti în 2011 şi London Stock Exchange în 2015) şi a contribuit semnificativ la promovarea României şi a pieţei sale de capital pe scena internaţională, către cei mai mari investitori din lume.

Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea (Fondul) a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010.
Fondul este o companie de investiţii alternative, iar obiectivul său investiţional este maximizarea randamentelor către acţionari şi creşterea valorii activului net pe acţiune prin investiţii realizate, în principal, în acţiuni şi valori mobiliare româneşti.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/09/29/actionarii-fondului-proprietatea-au-aprobat-reinnoirea-mandatului-franklin-templeton–788033

Fabricile din cel puțin zece provincii chineze au redus producția sau au închis temporar luna aceasta, după întreruperile curentului impuse de guvern pentru a reduce emisiile de carbon. Până vineri, 24 septembrie, cel puțin 10 companii au declarat burselor din Shanghai și Shenzhen că producția lor a fost afectată de întreruperile de curent, iar câștigurile lor din 2021 ar putea fi afectate negativ. Măsurile sunt conforme unui plan de „control dual” pentru a restricționa activitățile și consumul intensiv de energie, impus de Agenția de planificare economică a Chinei, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă.
Planul le-a impus provinciilor să raţionalizeze consumul de energie electrică pentru a controla emisiile, în conformitate cu obiectivul președintelui Xi Jinping, ca emisiile de carbon să respecte ţinta până în 2030 și să atingă neutralitatea carbonului până în 2060. Provinciile afectate includ Jiangsu, Guangdong și Zhejiang, care sunt printre cele mai industrializate din China, fabricile lor producând materiale plastice, electrocasnice, produse chimice şi din oţel și textile. Toate cele trei provincii au primit „ratinguri roșii” pentru neatingerea obiectivelor de consum.
Provinciile găzduiesc, de asemenea, cele mai aglomerate porturi din China – Ningbo, Guangzhou, Nansha, Yantian și Shekou. Provincia Jiangsu se află de-a lungul deltei râului Yangtze, iar exporturile sale de containere sunt de obicei procesate de Shanghai sau Ningbo.
Deoarece acesta este sezonul de vârf pentru transporturile de containere către retailerii din SUA și Europa, noile mișcări ar putea agrava întârzierile din porturi, mai ales dacă întreruperile de curent durează şi după sfârșitul lui septembrie. Și aglomerația de pe coasta de vest a SUA a frânat transporturile, aproximativ 70 de nave așteptând în afara Los Angeles și Long Beach din cauza importurilor în creștere și a insuficienței camioanelor și logisticii terestre. „Va exista un impact asupra producției din fabrici, iar acest lucru va afecta cu siguranță volumul transporturilor de containere pe termen scurt. Încă nu este clar cât timp va fi în vigoare restricţia, deci nu putem şti impactul pe termen mai lung“, a declarat analistul Linerlytica, Tan Hua Joo, pentru Loadstar.
Cea mai mare parte a aprovizionării cu energie electrică a Chinei este alimentată cu cărbune și, deși industriile afectate pot folosi energia regenerabilă ca înlocuitor, schimbarea nu va avea loc peste noapte, chiar dacă guvernul a investit puternic în energia eoliană.

Întreruperea curentului electric loveşte fabricile din China și afectează masiv transportul de containere

Delegația efectuează o vizită în municipiul Constanța în perioada 26-29 septembrie 2021, în virtutea relațiilor de colaborare existente între cele două municipalități încă din anul 2015.
Directorul general al CN APM SA Constanța, Florin Goidea, a primit astăzi vizita unei delegații oficiale din partea primăriei metropolitane Eskișehir (Turcia), delegație condusă de Ayse Ünlüce, secretarul general al primăriei metropolitane, Ahmet Ataç, primarul municipalității Tepebaşı și Kazım Kurt, primarul municipiului Odunpazari.

Reprezentanții primăriei metropolitane Eskişehir sunt interesați să ajute la fructificarea posibilităților de dezvoltare a colaborării între comunitatea de afaceri turcă și cea din portul Constanța.

Delegația efectuează o vizită în municipiul Constanța în perioada 26-29 septembrie 2021, în virtutea relațiilor de colaborare existente între cele două municipalități încă din anul 2015.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/oaspeti-din-turcia-vizita-in-portul-constanta-759460.html

Începând de luni, 27 septembrie 2021, România a intrat în rândul țărilor comunitare cărora Comisia Europeană le-a aprobat Planul național de redresare și reziliență. În baza lui, țara noastră va putea primi, de la UE, 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro.

Tranziția verde

41% din suma totală este alocată măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, printre care: eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032; decarbonizarea transportului rutier; impozitarea ecologică; stimulente pentru vehiculele cu emisii zero; transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă; îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general.

Se prevede achiziționarea a 1.135 vehicule noi, nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament, dintre care: 715 autobuze electrice sau cu hidrogen, 50 de tramvaie, 50 de troleibuze cu baterii, 320 de microbuze electrice sau cu hidrogen. Totodată vor fi instalate 13.200 puncte de încărcare pentru vehicule electrice.

Tranziția digitală

O cotă de 21% din suma totală este destinată măsurilor de sprijinire a tranziției digitale, printre care: digitalizarea administrației publice și a întreprinderilor; îmbunătățirea conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale; dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină; modernizarea laboratoarelor școlare și creare a unor laboratoare inteligente (smart labs).

Planul include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

Reforme instituționale

Reformele și investițiile în domeniul social și educațional vor aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică.

Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Mari proiecte de investiții

Planul asigură fronturi uriașe de lucru, în întreaga țară, pentru firmele de construcții. Printre investițiile prevăzute a se realiza în următorii ani se numără:

– 1.600 km rețele de apă construite în localități cu peste 2.000 locuitori;

– 2.500 km rețele de canalizare în localități cu peste 2.000 locuitori;

– 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2.000 de locuitori;

– 88.400 gospodării conectate prin programul național „Prima conectare la apă și canalizare”;

– 420 de kilometri de autostradă nou construiți;

– 2 851 km cale ferată construiți sau modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat;

– 110 km de cale ferată electrificată;

– 12.7 km de rețea nouă de metrou: 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj;

– renovarea energetică moderată sau aprofundată a circa 1.000 – 1.500 de blocuri și a circa 2.000 de clădiri administrative;

– instalarea și conectarea la rețea a cel puțin unei capacități suplimentare de 3.000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară);

– finalizarea și punerea în funcțiune a rețelei de distribuție a gazelor regenerabile și decarbonizate din regiunea Oltenia;

– instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice;

– construcția a 4.418 locuințe pentru tineri din comunități și grupuri vulnerabile;

– construcția a 1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație;

– 200 de centre comunitare vor fi construite sau renovate și vor avea dotări noi;

– 3.000 cabinete ale medicilor de familie vor fi echipate sau renovate;

– vor fi înființate 25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti și echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți;

– 25 unități sanitare publice și spitale publice vor beneficia de infrastructură nouă.

Noua unitate de măsură a eficienței guvernării

Cele 29,1 de miliarde de euro vor fi acordate României, începând din acest an și până în 2026, doar dacă proiectele vor fi finalizate la timp. Oare vor reuși partidele politice să asigure o guvernare stabilă și eficientă, care să pună în practică proiectele de reforme și investiții cuprinse în PNRR? Dumneavoastră, stimați cititori, ce părere aveți?

Un lucru este clar: de acum înainte realizarea prevederilor PNRR va fi unitatea de măsură a eficienței guvernării. Politicienii aflați la putere au șansa să demonstreze ce sunt în stare să facă pentru țară. Nu vor mai putea aburi electoratul cu promisiuni, câtă vreme se va vedea că n-au capacitatea de a începe și a duce la bun sfârșit proiectele asumate de România în cadrul PNRR.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pnrr-a-fost-aprobat-vor-reusi-guvernantii-romani-sa-l-puna-in-practica-438258

Cererea tot mai mare de transport, dar şi creşterea tarifelor din cauza aprecierii costurilor, în special a celor legate de motorină şi transport maritim, au susţinut majorarea businessului transportatorilor.
DB Schenker, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, a mizat în România pe extinderea capacităţii de depozitare, dar şi pe automatizare în condiţiile în care creşterea puternică a comerţului online a pus presiune pe infrastructura logistică.
„Am început noi proiecte multimodale cu produse atractive pentru clienţi ca preţ şi timp de tranzit. Am lansat proiecte internaţionale de succes, precum Connect 4.0 unde clienţii pot intra pe platformă şi pot vedea preţul pentru transportul în regim de grupaj internaţional sau transportul aerian, plus că au opţiuni multiple pentru grupaj, precum serviciul premium dacă optează pentru livrări într-o anumită zi, serviciul standard dacă există mai multă flexibilitate cu privire la timpul de tranzit“, a explicat Albin Budinsky, CEO, DB Schenker în România.
Chiar dacă 2020 a fost un an atipic, compania se aşteaptă ca din 2021 volumele să revină la un nivel similar cu cel din 2019, de dinainte de pandemie.
„Anul trecut am funcţionat bine, dar precum alte companii anul 2020 nu a fost cel mai bun, am avut o scădere, anul acesta am demarat bine. După 8 luni vedem că sunt şanse să depăşim rezultatul din 2019 de aproximativ 130 mil. euro, în 2020 am avut 114 mil. euro. Este dificil de spus dacă această creştere se datorează şi creşterilor tarifelor de transport. În unele sectoare există şi o cerere mai mare de transport, în altele mai mică“, a spus Albin Budinsky.
El a subliniat că în transportul rutier compania a rămas stabilă, însă în transportul aerian şi naval a existat o creştere semnificativă.
„Pe transportul maritim nu există suficientă capacitate în acest moment şi multe companii se chinuie să livreze produsele în special din Asia-Pacific. Sunt companii care mută producţia în zona Europei – near-shoring, sunt deja trenduri în acest sens“, a spus CEO-ul companiei.
În cazul transportului rutier anul trecut preţul motorinei era unul scăzut, dar acum şi-a revenit şi s-a înregistrat o creştere de 23% la motorină faţă de 2020.
„Costul transportului rutier este stabil, în cazul celui aerian a crescut din cauza cererii, dar nu la fel precum cel maritim. Un container de 40 de picioare transportat de la Shanghai la Constanţa costa 2.400-2.500 de dolari, iar acum poate ajunge la 15.000 de dolari. Situaţia este una dificilă chiar dacă clientul doreşte să plătească preţul, nu se găsesc suficiente containere sau spaţiul la bordul navelor este limitat“, a declarat Albin Budinsky.
În România, DB Schenker deţine 6 spaţii logistice (Bucureşti, Arad, Constanţa, Craiova, Giurgiu, Cluj-Napoca), iar suprafaţa totală ocupată este de aproximativ 60.000 mp.
Cel mai mare spaţiu închiriat este cel din CTPark Bucharest West (autostrada 1, „Cross-docking avem în cinci locaţii şi aproximativ 8.000 mp. Deja construim un nou cross-dock în Cluj de aproximativ 2.000 mp care ar trebui să fie gata până la finalul acestui an, mai avem în plan un nou terminal din acesta şi în Arad“, a adăugat CEO-ul companiei.
DB Schenker, divizia logistică a gigantului Deutsche Bahn are în plan creşterea volumelor derulate în portul Constanţa. Principalele operaţiuni desfăşurate de DB Schenker în terminalul din portul Constanţa sunt reprezentate de descărcări şi încărcări nave, barje, vagoane, containere, servicii logistice, formalităţi vamale, transport rutier din şi spre portul Constanţa şi Agigea (containerizat, prelată etc.); transport feroviar. Platforma DB Schenker din portul Constanţa este tranzitată de circa 900.000 de tone anual, reprezentând marfă de import, export şi tranzit.
https://www.zf.ro/supliment-zf-logistica-2021/albin-budinsky-db-schenker-romania-rezultatul-la-8-luni-indica-20277418

Furnizorul independent de asigurări și servicii de management al riscului TT Club avertizează în legătură cu faptul că, în condițiile aglomerației din lanțurile logistice și întârzierilor din comerțul internațional de containere va crește și numărul mărfurilor abandonate, și emite documentul StopLoss, care își propune să fie un ghid practic pentru jucătorii din întregul supply chain.
Impactul catastrofal potențial ce rezultă din deteriorarea încărcăturilor abandonate nu poate fi ignorat pe motiv că este un risc îndepărtat, susține TT Club. Totuși, costurile considerabile ce decurg din reținerea, depozitarea și aruncarea periodică a containerelor duc la mărfuri care, din diverse motive, nu mai sunt cerute de destinatari și sunt pur și simplu abandonate în terminalele portuare sau în alte facilități pentru mărfuri. De aici rezultă inevitabil riscuri mai mari pentru siguranță și infracțiuni, precum și nevoia de resurse operaționale și de management suplimentare pentru a soluționa problema.
Mărfurile abandonate au fost întotdeauna o problemă pentru expeditori, operatori logistici și pentru terminalele de containere, comentează oficiali ai TT Club. Dar creșterea cererii de containere din ultimele luni a agravat problema legată de capacitatea navelor de containere, de aglomerarea din porturi, de întârzierile mari din tranzit. Iar unele companii vor prefera uneori să renunțe pur și simplu la drepturile de proprietate asupra încărcăturii.
Cei cărora le revine responsabilitatea de a muta sau arunca bunurile și de a returna containerele transportatorului se pot baza pe TT StopLoss, document ce identifică semnalele de avertizare pe care trebuie să le ia în considerare expeditorii, operatorii logistici și transportatorii: anumite mărfuri, cum ar fi deșeurile, resturile, materialele pentru reciclare și efectele personale, dar și expeditorii necunoscuți, mai ales persoanele fizice. În plus, odată ce încărcătura este definită ca abandonată, StopLoss explică rolul agențiilor de aplicare a legii și responsabilitățile altor persoane implicate în lanțul de aprovizionare. Totul pentru a diminua riscurile asociate cu mărfurile abandonate și cu acțiunile recomandate.

Problema mărfurilor containerizate abandonate se agravează

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va da undă verde, luna viitoare, pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Moldova.
Directorul general BERD pentru Europa de Est și Caucaz, Matteo Patrone, este așteptat la Chișinău în luna octombrie, pentru a semna un acord de împrumut cu Moldova, și anume documentul în sumă de circa 24 de milioane de euro, bani dedicați pentru reconstrucția infrastructurii feroviare din stânga Prutului. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii din Guvernul de la Chișinău, Andrei Spînu, informează site-ul Unimedia.
„Începem săptămâna cu vești bune. Planul de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești se conturează tot mai mult. Astăzi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a semnat decretul privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Amendamentului nr. 2 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și BERD, în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare”, a menționat ministrul.
Modernizarea infrastructurii feroviare din Moldova, pentru un mai bun acces la portul Giurgiulești
Tronsonul de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești este unul dintre cele mai importante din Republica Moldova. Reconstrucția acestuia este planificată pentru a reduce la minimum transportul terestru al cerealelor și al altor bunuri către și dinspre portul Giurgiulești. Traficul greu pe rutier distruge infrastructura rutieră din zonă, care și ea se află în plin proces de reconstrucție.

Undă verde de la BERD pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Moldova

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie pus rapid în aplicare iar guvernul trebuie să demareze în cel mai scurt timp lucrările de infrastructură mai ales în zona Moldovei pentru a permite accesul mai facil al investitorilor.
„Moldova, când vine vorba de depozite şi industrial, atunci când se fac simulări de business problema o reprezintă lipsa infrastructurii de transport. Sunt jucători din automotive care se uită spre Moldova, atât regiunea de la noi cât şi Rep. Moldova. Am avut discuţii şi evaluări din punct de vedere logistic iar dincolo de distanţă, lipsa infrastructurii reprezintă un impediment“, a subliniat Viorel Leca, director general, Gebrüder Weiss Romania în cadrul teleconferinţei Supliment ZF – Logistică & Vehicule comerciale Cum evoluează piaţa de transport şi logistică în 2021? Realizată de ZF în parteneriat cu Element Industrial, DB Schenker, E-P Rail, Garanti BBVA Leasing, Ford Trucks prin Cefin Trucks, Gebruder Weiss, MOL, Trans.EU şi VGP.
Marile proiecte de infrastructură trebuie accelerate urgent, în condiţiile în care România a inaugurat în ultimii ani numai cioturi de autostradă, iar mai mulţi kilometri de cale ferată se degradează anual decât sunt reparaţi.
Mai mult, deja ţări din regiune precum Serbia intră pe radarul investitorilor atraşi atât de forţa de muncă disponibilă determinată de şomajul de aproape 8% la nivelul anului 2020.
„Jucătorii din automotive au resimţit lipsa de forţă de muncă în zona de vest a ţării şi a apărut interesul pentru Moldova, zone unde sunt „filoane“ de forţă de muncă neexploatate. Dacă nu ne mişcăm repede cu infrastructura, astfel de proiecte nu stau pe loc. Sunt clienţi care se uită acum spre Serbia, care are însă problema faptului că nu este în UE, dar este competitivă din punct de vedere al forţei de muncă şi dacă proiectele noastre de infrastructură vor întârzia, şi o parte dintre aceste oportunităţi le vom pierde“, a explicat Viorel Leca.
În cazul transporturilor digitalizarea a fost cuvântul de ordine, mai ales în condiţiile în care a crescut cererea pentru comerţ electonic.
„Pandemia a accelerat procesul de digitalizare şi aici sunt două direcţii – am identificat mai rapid soluţii hardware şi software care să permită mai rapid unui număr cât mai mare de angajaţi să lucreze de acasă, având acces la toate aplicaţiile, nu doar la e-mail şi dezvoltarea trebuie făcută şi în condiţii de siguranţă cibernetică. A doua direcţie este dezvoltarea unor aplicaţii precum myGW care să permită o trasabilitate mai bună a mărfurilor dar şi acces la documente pentru clienţi“, a explicat Viorel Leca.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/cum-evolueaza-piata-de-transport-si-logistica-in-2021-romania-are-20280115

Aleksandar Vucic pare cel mai ocupat şef de stat şi de guvern din Balcani şi chiar din Europa. Cu greu trece o săptămână fără ca fostul ministru al propagandei de pe timpul lui Milosevici să nu anunţe sau să fie prezent la deschiderea unei noi fabrici a vreunei companii străine. Dincolo de aspectul electoral, situaţia reflectă realitatea din Serbia. Companiile străine văd în cea mai mare economie din afara UE din Balcani şansa unei producţii ieftine şi de calitate pe care o pot exporta rapid. Ajută faptul că Serbia este străbătută în lungime de o autostradă care leagă ţara de Ungaria, unde marii producători auto germani asamblează maşini şi produc motoare. De asemenea, ajută şi generozitatea guvernului sârb cu investitorii şi salariile mici în comparaţie cu cele din UE.
Serbia nu are cel mai mic impozit pe profit din Europa. Taxa este de 15%. Spre comparaţie, companiile sunt impozitate cu 9% în Ungaria şi cu 10% în Bulgaria. Dar are o autostradă strategică şi o ajută şi poziţionarea pe hartă. Săptămâna trecută, compania italiană Siad IstraBenz a deschis oficial o nouă fabrică de producţie şi îmbuteliere de gaze tehnice la Simanovci, o investiţie de 16 milioane euro. Oraşul este la o aruncătură de băţ de Belgrad, cel mai mare nod rutier al Serbiei. Belgradul este legat şi rutier, şi feroviar de Budapesta, capitala Ungariei, ţară membră a UE.
Producţia de la Simanovci va fi exportată. Cu această investiţie, Italia a devenit al doilea cel mai mare partener de afaceri al Serbiei. Circa 1.600 de companii italiene au operaţiuni în Serbia şi asigură acolo 50.000 de locuri de muncă, potrivit SeeNews. Tot luna aceasta, compania americană Ametek, prin subsidiara Grabner Instruments, a inaugurat o fabrică de instrumente electronice pentru industrie la Subotica, oraş din nordul Serbiei, la graniţa cu Ungaria şi foarte aproape de autostrada spre Budapesta. Fabrica este a şaptea pe care compania o are în Serbia.
Producţia este exportată. Spre începutul lunii, producătorul german de cablaje auto Leoni a deschis o fabrică de 50 de milioane de euro la Kraljevo, de unde are acces facil la o autostradă spre Belgrad. Uzina va avea până la 5.000 de angajaţi şi este a patra pe care Leoni o are în Serbia. Sistemele de cabluri sunt destinate maşinilor Mercedes. Mercedes are o uzină mare în Ungaria.
Terenul pe care a fost construită noua fabrică a aparţinut autorităţilor locale, iar par¬la¬mentul s-a întâlnit într-o sesiune extraor¬dinară pentru a aproba schimbarea statutului acestuia pentru a permite realizarea investiţiei străine. Leoni a devenit astfel cel mai mare angajator industrial privat din Serbia.
Tot în septembrie, compania elveţiană Regent Lighting a deschis o fabrică la Svilajnac, pe autostrada nord-sud. Produ¬cătorul de sisteme de iluminat intenţionează să construiască încă o fabrică în zonă în urmă¬torii patru ani, investiţia totală ridicându-se la patru milioane de euro.
Producătorul de componente auto german Brose, unul dintre cei mai mari, se pre¬găteşte să demareze în octombrie pro¬duc¬ţia la noua sa uzină din Pancevo, oraş de lângă Belgrad, deci cu acces uşor spre Ungaria.
Fabrica de 180 de milioane de euro va avea 1.400 de angajaţi. Directorul uzinei chiar a evidenţiat că a ales Pancevo pentru că este aproape de Belgrad, de unde poate aduce studenţi pentru practică şi pregătire şi unde poate găsi ingineri şi dezvoltători hardware şi software. Dar aceasta este doar lista scurtă cu companii străine care au investit în fabrici sârbeşti în ultimele luni.
Printre ele sunt şi producători chinezi, japonezi, turci, sud-coreeni, cei mai mulţi din industria auto. Cel mai răsunător nume este Continental, colos german al pieţei de profil. Toate aceste investiţii înseamnă locuri de muncă, deşi cele mai multe sunt la banda de producţie, adică sunt slab plătite, dar şi putere de export mai mare şi acumulare de know-how, acolo unde este cazul.
Însă nu toate investiţiile străine au ajuns poveşti de succes. În iulie, discounturile de la magazinele producătorului de încălţăminte italian Geox şi înştiinţări către angajaţi că sunt trimişi în concediu plătit au stârnit speculaţii că investitorul îşi va închide fabrica de la Vranje, după cinci ani de producţie. În lipsa unor informaţii certe, neoficial, sindicatul a speculat că Geox vrea doar să forţeze mâna guvernului şi să primească noi subvenţii, aşa cum a primit două milioane de euro în urmă cu doi ani, într-o altă situaţie de criză, scrie Serbia Monitor.
Cu această ocazie, s-a aflat şi cum atrage guvernul investiţiile străine, sau o parte din ele. De cum a venit în Vranje, Geox a primit de la stat subvenţii de 11,2 milioane euro şi 850.000 de euro pentru pregătirea unui teren în vederea construirii fabricii. Compania italiană a primit gratuit de la autorităţile locale şi un teren în valoare de 555.000 de euro.
În total, Geox a obţinut de la statul sârb 14 milioane de euro în cinci ani şi a cheltuit 42,2 milioane de euro pe salarii. Astfel, unul din trei salarii a fost finanţat de fapt de stat. În cele din urmă, fabrica a fost închisă, iar Vucic a promis că în septembrie se va întoarce cu un nou investitor la cei care şi-au pierdut locurile de muncă. Nu a făcut-o. Unii dintre proaspeţii şomeri au primit în schimb bani, dar tot de la stat.
https://www.zf.ro/business-international/serbia-devenit-magnet-companiile-industriale-straine-isi-construiesc-20279885