Interviu cu directorul general al Autorității Navale Române

– Domnule Mihai Andrei, ați revenit la „cârma” ANR după o pauză de aproape patru ani. Ce v-ați propus să realizați în acest nou mandat?

– Am în vedere mai multe obiective și, dacă mandatul meu va dura cel puțin un an, sper ca măcar să le demarez pe toate. În primul rând, vreau să realizăm o reorganizare din temelii a Autorității Navale Române. Actuala organizare corespunde cerințelor anului 2000, când România trebuia să îndeplinească, urgent, condițiile aderării la Uniunea Europeană. La acea vreme, au fost create niște structuri care să îndeplinească obiectivele respective. Cum acestea au fost îndeplinite de peste zece ani, rolul structurilor respective s-a diminuat și e nevoie să ne concentrăm forțele în alte direcții de dezvoltare.

– Care anume?

– Vom studia problema înființării celui de-al doilea pavilion maritim al României, subiect pe care l-am discutat, deja, la Ministerul Transporturilor. Toată lumea este de acord cu necesitatea lui. Dar trebuie să fie sub autoritatea ANR, nu a unei firme private, care să preia atribuțiile statului român. Un alt obiectiv este să ajungem la o formulă de organizare a porturilor, împreună cu administrațiile acestora, cu operatorii portuari, cu companiile de pilotaj și remorcaj, cu toți ceilalți actori din industria portuară. Trebuie să se ajungă la o legislație mult mai coerentă, care să aducă un coeficient mai mare de siguranță a navelor și porturilor. Vom avea mai multe întâlniri cu toți cei interesați, pentru a ajunge la niște concluzii, după care vom începe să le punem în practică.

– Vă gândiți cumva la înființarea autorităților portuare?

– Este o soluție la care mă gândesc de multă vreme.

– Ce model aveți în vedere?

– Sistemul autorităților portuare funcționează în porturile europene, în porturile moderne.

– În privința investițiilor, ce proiecte aveți?

– Este rușinos faptul că ANR nu are o navă proprie pentru inspecție, control, patrulare în apele naționale române…

– Spre deosebire de Bulgaria…

– Da, spre deosebire de Bulgaria, care are trei astfel de nave, spre deosebire de alte țări care sunt foarte bine dotate din acest punct de vedere, noi nu avem nicio navă. Ne gândim la viitor, când va începe exploatarea rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră. Zonele respective țin tot de autoritatea ANR, dar cum să ajungem acolo? În prezent, ne rugăm de unul sau altul ori închiriem un elicopter, pentru a ajunge în zona câmpului petrolier, să constatăm dacă e ceva în neregulă.

– Platformele petroliere sunt considerate nave?

– Sunt considerate teritoriu al unei țări, ca și navele. Fiind în zona economică exclusivă a României, se află sub autoritatea Guvernului României, care a delegat, către ANR, prerogativele de inspecție, control, supraveghere a întregii zone maritime a țării, care include și zona economică exclusivă.

– La această oră, cum verificați dacă platformele petroliere poluează sau nu apele mării?

– Apelăm la imaginile prin satelit, dar nu putem merge să colectăm probe. Dacă am avea o navă de mare viteză, în maxim două ore am ajunge la locul poluării. Am putea să urmărim evoluția petei de hidrocarburi și să luăm probe din apă, dar și de la platforma petrolieră, pentru a afla sursa poluării. În prezent, doar Grup Servicii Petroliere are asigurată legătura maritimă și aeriană cu platformele petroliere. Să ne imaginăm că o platformă a GSP a provocat o poluare. Ce va face ANR în acest caz? Se va ruga de GSP să-i dea o navă, pentru a face control la platformă și a o sancționa? Ar fi ridicol.

– Cum apreciați nivelul de dezvoltare și eficiență al ANR față de instituțiile similare din Europa? Reușește ANR să-și îndeplinească atribuțiile privind siguranța navigației?

– La nivel de porturi, da. Serviciul de Port State Control este foarte bine organizat și lucrează cu profesionalism. La rândul ei, Administrația Porturilor Maritime supraveghează foarte bine modul de exploatare a domeniului public portuar. Căpităniile urmăresc, 24 din 24 de ore, ca navigația în porturi să se desfășoare în siguranță. Dar toate acestea se opresc la porțile de acces în porturi, întrucât nu avem cu ce ieși afară, în larg. Sunt instituții, precum Garda de Coastă, care dețin nave, dar ele au alte competențe. ANR este cea care se ocupă de siguranța navigației, a navelor și platformelor petroliere, de siguranța vieții pe mare, de evitarea poluării și diminuarea ei, de controlul poluări și măsurarea efectelor ei. ANR ar trebui să fie pregătită pentru toate situațiile ce pot să apară, să poată da un răspuns. (Va urma)

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-clc-mihai-andrei-vrea-reorganizarea-din-temelii-a-anr-si-infiintarea-celui-de-al-doilea-pavilion-maritim-i-341594?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Fondul Proprietatea (FP) a înregistrat, în 2017, un profit net de 1,289 miliarde de lei, comparativ cu 447 milioane lei în anul 2016, reprezentând o creştere de 188,56% potrivit unui raport al companiei.

„Conform situaţiilor financiare statutare întocmite în conformitate cu IFRS, Fondul a înregistrat un profit net pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2017 în valoare de 1.289.896.039 lei. În conformitatea cu Legea Companiilor, Fondul este obligat să transfere în categoria rezerve legale până ce aceste rezerve vor atinge echivalentul a 20% din valoarea capitalului social subscris al Fondului Proprietatea. În urma transferului din 2017, în sumă de 64.494.802 lei, valoarea acestor rezerve este de 330.578.801 lei (reprezentând 7,09% din capitalul social subscris de la data de decembrie 2017)”, se menţionează în document.

Conform raportului, propunerea administratorului Fondului, ce va fi supusă aprobării AGA în conformitate cu prevederile legale, privind repartizarea profitului net contabil aferent exerciţiului financiar 2017 în sumă de 1.289.896.039 lei este următoarea: 64.494.802 lei la rezerva legală; 591.087.324 lei la dividende; 634.313.913 lei rămâne la dispoziţia acţionarilor Fondului, în rezultatul reportat.

„România a fost în anul 2017 ţara cu cea mai performantă economie din Uniunea Europeană. În prezent, creşterea economică este de 6,5%, o creştere mai mare decât cea preconizată iniţial, ce se datorează în special consumului domestic. Pentru 2018, se aşteaptă ca PIB să menţină un ritm de creştere solid estimat la 4,8%, mai aproape de potenţialul real al economiei. Consumul privat ar trebui să rămână principalul motor al creşterii PIB, stimulat de creşterea salariului minim, a salariilor şi pensiilor din sectorul public şi privat”, se spune în raport, cu privire la perspectivele pentru anul 2018.

Potrivit documentului, cadrul macroeconomic continuă să fie pozitiv – în 2017 datoria publică a fost mai mică de 40% din PIB, iar deficitul bugetar a fost ţinut sub control, sub pragul de 3%. Şomajul a continuat să scadă la mai puţin de 5%. Cu toate acestea, ritmul ridicat de creştere a PIB, alături de fundamentele actuale puternice şi de perspectivele pozitive regionale şi globale, ar trebui susţinut de un mediu politic mai stabil.

„Creşterea suplimentară a cheltuielilor bugetare şi continuarea nerespectării legislaţiei privind guvernanţa corporativă poate duce la o deteriorare semnificativă a sentimentului investitorilor, cu implicaţii nu numai asupra sectorului financiar, ci asupra economiei în ansamblu. Este important ca lupta împotriva corupţiei să continue, deoarece ar trebui să conducă la îmbunătăţirea guvernării şi creşterii eficienţei instituţiilor de stat, care reprezintă coloana vertebrală a activităţii economice”, se arată în raport.

Reprezentanţii Fondului precizează că sectoarele unde rămân încrezători privind potenţialul de creştere sunt cel energetic, al transporturilor, sectorul IT, sectorul bancar, al construcţiilor, cel agricol şi cel al sănătăţii. Sectorul IT şi sectorul agricol, spre exemplu, au o pondere în creştere în PIB datorită puternicei infrastructuri IT, şi costurilor reduse, precum şi aptitudinilor forţei de muncă, în primele şi prin absorbţia fondurilor europene.

Listarea companiilor pe bursa de valori reprezintă factorul cheie în dezvoltarea pieţei de capital locale. Noile companii listate la bursă nu doar ar stimula lichiditatea şi ar atrage noi investitori, ci ar putea asigura, de asemenea, o expunere mai mare a fondurilor de pensii la piaţa de capital locală, precum şi continuarea creşterii sectorului fondurilor mutuale. Noile listări ar contribui semnificativ la promovarea pieţei de capital locale de la statutul actual de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă.

„Deoarece dorim să generăm în continuare valoare pentru acţionarii Fondului, şi nu doar să atingem, ci şi să depăşim obiectivele de performanţă incluse în Declaraţia de Politică Investiţională (discount egal cu sau mai mic de 15% şi o VAN ajustată pe acţiune mai mare), vom continua să administrăm Fondul în mod activ, să colaborăm cu Guvernul pentru a asigura implementarea cu succes a codului de guvernanţă corporativă şi continuarea procesului de listare a celor mai mari companii din portofoliul Fondului care sunt pregătite pentru listări iniţiale: Hidroelectrica SA şi Aeroporturi Bucureşti SA”, se spune în raport.

https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/15/fondul-proprietatea-a-inregistrat-un-profit-net-in-crestere-cu-188-5-la-1-289-miliarde-de-lei-in-2017–55667

Rompetrol Rafinare, compania care administrează rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România, a terminat anul trecut, conform rezultatelor preliminare, cu un business, la nivel individual, de circa 11,2 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), cu 27,5% mai mare comparativ cu 2016.  Însă creşterea profitului este cu adevărat semnificativă, rafinăria terminând anul cu un profit net de 419,5 milioane de lei, de şase ori mai mare faţă de rezultatul de 70 de milioane de lei din 2016.

Operaţional, compania nu a generat mai mult profit ca în 2016, nivelul profitului operaţional fiind de 223 de milioane de lei în 2017  faţă de 276 de milioane de lei cu un an înainte. Ceea ce a făcut însă diferenţa au fost câştigurile din evoluţia cursului valutar.

Astfel, Rompetrol Rafinare a avut câştiguri financiare de 308 milioane de lei faţă de pierderile de 140 de milioane de lei din 2016.

În 2016, grupul chinez CEFC a semnat cu kazahii de la KazMunayGas, cei care au cumpărat în 2007 grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu, un acord pentru achiziţia a 51% din KMG International, entitatea prin care este controlat grupul Rompetrol. În decembrie 2016 a fost semnat acordul privind vânzarea pachetului de 51% din acţiunile KazMunayGas International, dar în acest moment este neclar dacă transferul de proprietate a fost realizat.

http://www.zf.ro/eveniment/rompetrol-ii-asteapta-pe-chinezi-cu-un-profit-net-de-sase-ori-mai-mare-la-petromidia-cea-mai-mare-rafinarie-din-romania-16994146

Firma care se ocupă de aproape un deceniu şi jumătate de salubrizarea Portului Constanţa îşi prelungeşte monopolul în spaţiile companiei de stat. Portul a atribuit la începutul lunii februarie un contract de un milion de euro, în urma unei licitaţii care a durat aproape un an de zile. De-a lungul timpului, firma care strânge gunoaiele din aproape tot judeţul Constanţa a primit de la stat în valoare de 150.000.000 de euro.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) a atribuit pe 02.02.2018 un contract privind „servicii de salubrizare a căilor publice şi pietonale, a platformelor de circulaţie, a spaţiilor verzi amenajate şi a terenurilor pe care sunt amplasate liniile CF aparţinând C.N A.P.M S.A din porturile Constanţa, Constanţa Sud şi Constanţa Nord, Midia şi Mangalia; Exploatarea şi monitorizarea depozitului ecologic de deşeuri”.

Valoarea totală a contractului este de 3.519.203,8 lei, fără TVA, echivalentul a circa un milion de euro cu TVA. Înţelegerea a fost semnată după aproape un an de zile de la declanşarea procedurii de achiziţie, pe 28.04.2017. Firma câştigătoare este Iridex Group Salubrizare SRL din Schitu, cea care asigură salubrizarea porturilor maritime din 2004 până în prezent.

Face curat în jumătate din judeţ

Grupul de firme Iridex este deţinut de familia fostului senator Corneliu Pascu, filiala din Costineşti fiind condusă de Dan Tiberiu Anghel. Iridex asigură salubrizarea în aproape 40 de localităţi din Constanţa, adică mai bine de jumătate din câte numără judeţul, fără a mai pune la socoteală porturile şi plajele. De-a lungul timpului, Iridex a primit peste 300 de contracte de la stat, în valoare totală de circa 150.000.000 de euro.

https://www.replicaonline.ro/mogulul-constantean-al-gunoaielor-isi-prelungeste-monopolul-din-portul-constanta-345874/

Ziua de 13 februarie 2018 s-a dovedit a fi cu ghinion pentru tancul petrolier „Delfi”, sub pavilion Moldova. Nava, încărcată cu 800 tone de motorină și având un echipaj ucrainean, se deplasa în afara apelor teritoriale ale României, la 12 mile marine tranvers de portul Constanța Sud Agigea, când a început să aibă probleme.

„Vasul era ținut sub observație pe radar, de serviciul VTMIS, din portul Constanța – relatează Mihai Andrei, directorul general al Autorității Navale Române. Pe la ora 19.30, s-a observat că nu se mai mișcă și a rămas în derivă. Nava a fost contactată și a comunicat că are probleme la motor. Dar problema era apa care intra continuu în compartimentul mașini.”

Cele două servicii MRCC și VTMIS din cadrul Centrului Maritim de Coordonare al ANR au acționat imediat, constituindu-se un grup de coordonare care a conlucrat operativ și eficient cu partenerii implicați efectiv în operațiunea de salvare a echipajului și navei aflată în pericol, și anume: ARSVOM, cu nava SAR „Topaz”, pentru o eventuală preluare a echipajului, capacitatea ei fiind prea mică pentru a efectua salvarea totală; Grup Servicii Petroliere, cu nava „GSP King”, pusă la dispoziție de Vasile Răceanu, manager naval, și Valentin Băluță, manager ERCC.

Între timp, vremea s-a înrăutățit, iar tancul petrolier a continuat să ia apă în cantități nepompabile, ceea ce l-a determinat pe comandantul acesteia să solicite salvarea. La ora 23:30, la cererea MRCC Constanța, nava „GSP King” (avându-l la comandă pe căpitanul Fănel Capbun) a plecat din dana 34 a portului Constanța spre nava „Delfi”, iar în jurul orei 1:40, au început manevrele de remorcare a navei avariate, cu echipajul la bord, spre portul Constanța Sud – Agigea (dana 126), cu o viteză de 5 noduri. Navele au reintrat în portul Constanța în jurul orei 4:30, iar operațiunea de salvare s-a încheiat la ora 5:00, când nava „GSP King” a predat nava „Delfi”, în rada interioară, remorcherelor portuare Canal Services 11 și Asia.

În zona de acostare, în jurul navei a fost instalat un baraj antipoluare, pentru a preveni împrăștierea eventualelor scurgeri de hidrocarburi.
„Scafandrii au făcut o inspecție subacvatică și se pare că bordajul navei prezintă o fisură în dreptul compartimentului mașini. Tancul petrolier va trebui să fie descărcat și inspectat. Vor fi stabilite deficiențele și măsurile de remediere”, afirmă șeful ANR.

Printr-un comunicat de presă ANR mulțumește tuturor celor ce au contribuit la finalizarea cu succes a operațiunilor de salvare și, în mod special, companiei GSP, care a răspuns prompt apelului de urgență lansat de navă și ANR. „Echipajul navei „GSP King” a dat dovadă de mult profesionalism și curaj deosebit, realizând activitățile de salvare într-un timp foarte scurt, sub amenințarea furtunii care s-a declanșat spre dimineață – se arată în mesaj. GSP este singura companie română care deține dotările corespunzătoare pentru a efectua operațiuni de salvare în sectorul maritim al României. Menționăm că nava „GSP King” a mai fost implicată și în operațiunea de salvare a cargoului panamez „Basel Express”, în luna decembrie 2016. Construită în anul 2005, „GSP King” este o navă tehnică tip AHTS (ancorare – remorcare – aprovizionare) și deține certificat ABS (American Bureau of Shipping).”

Nava „Delfi” are capacitatea de 1.634 tdw, lungimea de 59 metri, lățimea de 10 metri, pescaj de 3 metri și viteză medie de 5,7 noduri. Este o navă veche, fiind construită în 1977. Ar fi trebui să fie scoasă din exploatare de multă vreme.

Trebuie precizat faptul că pavilionul Moldovei, în care e înregistrată nava, se află pe lista neagră a organizației Paris Memorandum, din care face parte și România. Aceasta a pus în practică un sistem armonizat de inspecții al căror scop este eliminarea navelor sub standard, cu pavilion străin, care vizitează porturile europene și ale Americii de Nord. Anual sunt realizate peste 18.000 de inspecții la bordul navelor străine, care intră în porturile Paris Memorandum, pentru a se constata dacă acestea respectă standardele internaționale de siguranță, securitate și mediu, iar echipajele au condiții adecvate de viață și muncă. De fiecare dată, când se constată existența unor deficiențe, controlul se soldează cu măsuri.

Pavilionul Moldovei este considerat a fi de mare risc. În perioada 2014 – 2016, au fost efectuate 515 inspecții pe navele sale, în porturile Paris Memorandum, soldate cu 85 de rețineri. Din acest motiv, navele moldovene ocolesc aceste porturi, vizitând porturile permisive.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-petrolierul-moldovenesc-delfi-a-fost-salvat-de-nava-gsp-king-341495?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Administrația Canalelor Navigabile a lansat la apă o șalupă de măsurători hidrografice

Pe cheul Canalului Dunăre – Marea Neagră, în vecinătatea sediului administrației, șalupa de măsurători hidrografice „Iulia” așteaptă, nerăbdătoare, lansarea la apă.

La ceremonie sunt prezenți Ionel Minea – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Daniel Georgescu – directorul general al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, Ovidiu Cupșa – președintele consiliului de administrație al CNACN, Nicolae Dan Tivilichi – directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și o mulțime de ziariști.
Ambarcațiunea, din fibră de sticlă cu cabină semi-închisă, este dotată cu un motor outboard, de 30 CP, pe benzină și are o autonomie de aproximativ 8 – 10 ore. La bord a fost montat un sistem hidrografic pentru măsurarea adâncimii apei și scanarea laterală, așa-numita sondă single beam portabilă.

„Te numesc «Iulia» și îți urez vânt bun din pupa!” – îi adresează nașul – secretarul de stat Ionel Minea – urarea marinărească tradițională și sparge sticla de șampanie, lovind-o de peridoc.
În aplauzele asistenței, șalupa se înalță, mai întâi, spre cer, legată cu chingi de cârligul unei macarale, de parcă ar vrea să salute cerul și soarele ascuns după nori. Apoi, coboară lin spre apa care o îmbrățișează clipocind.

Motorul prinde viață la prima cheie și ambarcațiunea, trepidând de nerăbdare, se pune în mișcare. Asistența o urmărește, încântată, cum se îndepărtează, tăind apa.

v v v

„Având în vedere necesitatea menținerii adâncimii apei pe cele două canale la cotele de navigație, nava va executa, periodic, măsurători hidrografice pe toată lungimea Canalului Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia, Năvodari, dar și pe canalul de derivație pentru stația de pompare complexă de la km 4. Zona de confluență cu Dunărea la Cernavodă, până la stație, este zona critică de depuneri de aluviuni în cantități mai mari decât în alte zone. Astfel, apar zone cu adâncimi critice, unde folosirea navei specializate de măsurători hidrografice «Izvoru Mare» nu este posibilă din cauza pescajului acesteia de 1,10 metri. În aceste zone se impunea folosirea unei ambarcațiuni ușoare, cu pescaj foarte mic, de maxim 0,3 m, așa cum este cazul ambarcațiunii de măsurători hidrografice «Iulia». Pe de altă parte, nava «Izvoru Mare» execută măsurători doar pe șenalul navigabil, în vreme ce «Iulia» va scana întreaga albie a canalului. Rezultatele măsurătorilor vor fi transmise în timp real către nave”, a declarat Daniel Georgescu, la conferința de presă organizată cu acest prilej.

Achiziționarea sondei a putut fi realizată în cadrul proiectului FAIRway Danube, în care CNACN este partener cu alte șapte administrații, din șase țări riverane Dunării, având ca lider de proiect compania Viadonau, Austria. Obiectivul principal al proiectului este implementarea master-planului de reabilitare și întreținere a șenalului navigabil al Dunării și a afluenților săi navigabili.

„Această realizare demonstrează că, la Administrația Canalelor Navigabile, continuă procesul de modernizare”, subliniază Ionel Minea.
CNACN poate fi considerată, pe bună dreptate, o campioană în accesarea fondurilor europene. „Compania are în vedere o serie de alte proiecte cu finanțare europeană, precum achiziționarea unei nave multifuncționale (pentru depoluare, stins incendii și spargerea ghețurilor), reabilitarea porturilor Midia, Ovidiu și Luminița, mărirea capacității portului Ovidiu, care are o cerere tot mai mare din partea agenților economici”, a precizat Daniel Georgescu.

În primele 45 de zile din anul 2018, traficul pe canalele navigabile a fost cu doar 1,3% mai mic față de program, dar a depășit cu mult nivelul atins în aceeași perioadă a anului precedent.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-te-numesc-si-171-iulia-si-187-si-iti-urez-vant-bun-din-pupa-341491?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Elena Petrascu, director general interimar al Postei Romane, si-a inaintat joi, 15 februarie, demisia de la conducerea operatorului national postal, a anuntat compania, care a prezentat si un raport de activitate in cele 4 luni de mandat ale acesteia. Contactati de HotNews.ro pentru a afla motivele demisiei, reprezentanti ai Postei au declarat ca aceasta a fost numita in cursul acestei zile secretar general la Ministerul Transporturilor, condus de Lucian Sova, cel care a condus anterior Ministerul Comunicatiilor si care a si numit-o pe Elena Petrascu la conducerea Postei Romane.
Datele publicate joi in Monitorul Oficial arata ca Elena Petrascu a depus in data de 12 fefruarie 2018 o cerere la Secretariatul General al Guvernului  (SGG) pentru reluarea activitatii in functia publica de inspector guvernamental in cadrul SGG, cerere care i-a fost aprobata joi, 15 februarie prin decizia primului ministru Vasilica-Viorica Dancila.

Tot joi, 15 februarie, printr-o decizie separata a premierului Viorica Dancila, Elenei Petrascu i s-a aplicat mobilitatea din functia publica de inspector guvernamental in cadrul Secretariatului General al Guvernului in functia publica temporar vacanta de secretar general in cadrul Ministerului Transporturilor.

https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-22288741-numita-secretar-general-ministerul-transporturilor-elena-petreascu-inaintat-demisia-conducerea-postei-romane-facut-cele-4-luni-mandat.htm

România şi-a manifestat interesul de a se conecta la aşa-numitul Coridor Sudic de Gaze (SGC), din Rusia spre Europa, a anunţat joi Maros Sefcovic, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar european pentru Uniunea Energiei, relatează site-ul agenţiei de ştiri Trend.

Sefcovic a făcut aceste declaraţii ca urmare a unei reuniuni ministeriale la Baku a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. România a fost reprezentată de către Iulian-Robert Tudorache, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.

„2018 va fi o perioadă specială pentru implementarea proiectului Coridorului Sudic de Gaze. Gazele din Azerbaidjan vor ajunge în Europa în 2020. Este un proiect strategic care va consolida securitatea energetică a Europei şi, prin urmare, UE susţine proiectul încă de la început”, a spus vicepreşedintele Comisiei Europene

Maros Sefcovic a mai precizat că, de la începutul implementării strategiei energetice, Uniunea Europeană a discutat cu ţările din Europa de Sud-Est pentru conectarea acestora la Coridorul Sudic de Gaze.

„Exprimarea interesului din partea unor ţări precum Bulgaria şi România are o importanţă deosebită. Europa va fi mai puternică decât oricând datorită implementării acestui proiect”, a mai declarat înaltul oficial european.

Coridorul Sudic de Gaze, de peste 3.500 kilometri, va permite transportul a peste zece miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul azer Shah Deniz II din Marea Caspică până în Italia.

Comisia Europeană: România şi-a manifestat interesul de a se conecta la Coridorul Sudic de Gaze

Conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va fi lansată în vara acestui an, a declarat joi ministrul turc al Energiei şi Resurselor Naturale, Berat Albayrak, la reuniunea consiliului consultativ al Coridorului sudic de gaze care a avut loc joi la Baku, transmite Interfax, ciată de Agerpres. Oficialii români au fost prezenţi la reuniune şi au anunţat susţinerea României pentru acest proiect.

‘Ministrul turc al Energiei a declarat la reuniunea de astăzi de la Baku că ceremonia oficială de inaugurare a TANAP va avea loc în luna iulie a acestui an’, a declarat un participat la reuniune pentru Interfax.

Potrivit lui Berat Albayrak, Turcia este cea mai raţională alternativă pentru transportul de resurse naturale în Marea Mediterană spre Europa şi pieţele mondiale.

Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.

Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, Socar, şi 30% de compania energetică turcă Botas.

Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) este o parte importantă a unui proiect mai mare, în valoare de 40 de miliarde de dolari, destinat extinderii surselor de aprovizionare cu gaze naturale a Europei. Începând din 2020, aşa-numitul coridor sudic al gazelor ar urma să aducă anual în Europa aproximativ 16 miliarde metri cubi de gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz 2 din Azerbaidjan, via gazoducutul TANAP şi conducta Trans-Adriatic Pipeline (TAP), care va ajunge până în Italia.

Potrivit Comisiei Europene, care doreşte să reducă dependenţa energetică a UE de gazul natural rusesc, acest proiect ar putea acoperi 20% din necesităţile de gaze naturale ale Uniunii Europene.
România susţine oficial proiectul

O delegaţie a României, condusă de Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, a fost prezentă la eveniment, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei. România susţine proiectul, în speranţa ca o parte din gaze ar putea ajunge şi în viitoarea conductă BRUA.

“Este prima participare a României la acest eveniment care se desfășoară anual la Baku și care marchează la această ediție progresul semnificativ pe care proiectul l-a înregistrat, în special inaugurarea segmentului TANAP de pe teritoriul Turciei, așteptată în cursul acestui an.

În intervenția sa, domnul Secretar de stat Iulian Robert Tudorache a transmis membrilor Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic sprijinul constant al țării noastre pentru implementarea acestui proiect și pentru planurile sale de extindere”, se arată în comunicat.

“România a propus includerea în planurile viitoare de extindere a Coridorului Sudic a infrastructurii oferite de proiectul BRUA, alături de interconectorul dintre România și Bulgaria, pentru transportul gazelor naturale din Coridorul Sudic, pe teriotoriul României, către Europa Centrală.

Acest lucru a consolidat și mai mult principiul diversificării resurselor și a rutelor de aprovizionare cu gaze naturale, precum și rolul important al Coridorului Sudic în creșterea securității energetice în Europa.

La finalul reuniunii, România a semnat, alături de ceilalți membri, textul Declarației ministeriale, în care, între altele, este recunoscut sprijinul României pentru implementarea Coridorului Sudic de gaze și contribuția sa la conectarea acestui proiect cu Europa Centrală”, mai arată Ministerul Energiei.

Gazoductul TANAP, care aduce gaz caspic în Europa, va fi lansat în luna iulie. România susţine oficial proiectul