Ministerul Finanţelor Publice va transmite o notificare companiilor de stat pentru a respecta Ordonanţa 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, deoarece este nevoie de un management profesionist, cu mandat clar, a declarat luni seara ministrul de resort, Florin Cîţu.

„Avem discuţii cu toate companiile. Îi asigur pe toţi românii că toate companiile de stat vor primi o notificare din partea Ministerului Finanţelor Publice pentru a respecta OUG 109. Trebuie management profesionist, trebuie management cu mandat clar. Avem inspecţia economică şi va controla la sânge modul în care banul public este folosit. Avem şi ANAF care se uită pe partea cealaltă. (…) Îi vom notifica pe toţi că trebuie să respecte legea, Ministerul Finanţelor este cel care supervizează aplicarea 109 în economie. Îi vom notifica pe toţi că trebuie să respecte legea. În acest moment este cel mai important. Acum, mai mult ca niciodată, că trecem prin această criză, este vorba de bani publici care vor merge către anumite companii sau anumite sectoare din economie şi trebuie să vedem clar cum se vor folosi aceşti bani. Trebuie transparenţă şi profesionalism şi acest lucru se poate face doar cu management profesionist”, a spus Cîţu la Realitatea Plus.

El a precizat că luni a avut discuţii, împreună cu premierul Ludovic Orban, cu reprezentanţii TAROM şi Blue Air, pentru a discuta despre un ajutor pentru cele două companii.
„Ambele companii au primit câte un ajutor printr-un împrumut. Cei de la TAROM ajutor de salvare, care, dacă în perioada următoare nu poate fi plătit înapoi, se va transforma într-un ajutor de restructurare. Despre asta am discutat azi, pe restructurarea TAROM. De cealaltă parte, este vorba de garanţii care au fost date până acum. Există un împrumut de la Eximbank pentru cei de la Blue Air şi se discuta în continuare ce facilităţi putem să mai găsim pentru a vedea dacă şi această companie poate să funcţioneze în acest context. Aceste discuţii le avem împreună cu Comisia Europeană. Nu putem să avem discuţii cu aceste companii fără să avem acordul Comisiei Europene”, a precizat ministrul Finanţelor.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/07/27/citu-toate-companiile-de-stat-vor-primi-o-notificare-pentru-a-respecta-oug-109-trebuie-management-profesionist–546823

MARTICO REEFER SOLUTIONS, companie specializată în transportul de containere refrigerate își extinde amprenta globală și deschide un nou birou în România, la Constanța. Subsidiara din România este condusă de către Cristian Lascu, numit totodată și Global Accounts Director în cadrul grupului spaniol.

Înfiinţată în 2004, compania se clasează pe o poziţie de top în sectorul logisticii globale, având o traiectorie ascendentă, rezultată în primul rând din experienţa acumulată în decursul celor 30 de ani, dar şi din extinderea dinamică a legăturilor comerciale între expeditorii şi destinatarii din diferite regiuni ale lumii.

Cu peste 10 milioane tone de mărfuri refrigerate sau congelate transportate anual, MARTICO a ajuns astăzi la o reţea vastă de birouri, agenţi şi operatori, oferind un pachet complet de servicii ce acoperă întregul lanț logistic de la servicii de import containere de marfă refrigerată pe cale aeriană, maritimă sau rutieră, la proiecte speciale, managementul asigurărilor, consultanță legală prin departamentul intern de claims& legal, servicii online de monitorizare prin sistemele proprii.

La nivel global, MARTICO oferă soluţii complete de logistică prin cele 18 birouri ale sale: Iberia, Benelux și Germania, Italia, Rusia, Egipt, Polonia, Mexic, Maroc, La Plata, Turcia, Marea Britanie și Irlanda, SUA, Africa de Sud, Chile, Senegal, Adriatica, România și China.

În România toti angajații companiei au experiență vastă dobândită atât lucrând în cadrul agențiilor maritime, cât și în cadrul caselor de expediții cu preponderență în logistica orientată în deservirea clienților.

Cristian Lascu, Managing Director MARTICO România declară:“MARTICO este unul din liderii mondiali în logistica aferentă produselor care necesită o temperatură controlată pe durata transportului. Ne mândrim cu o experiență vastă în acest sens și suntem parteneri tradiționali pentru foarte mulți clienți pe plan global, având volume de peste 80.000 reefere pe an.
Atât în Europa, cât și în România avem în plan diversificarea portofoliului de servicii în sectorul de transport rutier folosind camioane frigorifice, dar și în transportul aerian, ca parte a strategiei globale de dezvoltare.”

Planuri de expansiune la nivel global

De la înfiinţarea primului său birou în anul 2004, MARTICO îşi urmăreşte permanent planul de expansiune globală. Astfel, această expansiune globală a inclus şi România, începând cu luna iulie 2020, împreună cu Africa de Sud. De la 1 septembrie va fi înființat un nou birou în Franța, de la 1 octombrie un birou în Mauritania, iar către finalul anului compania se va concentra pe înființarea unei unități comerciale în Brazilia. 2021 va însemna un nou început în Grecia și Ucraina, urmând ca alte noi birouri să fie înființate în China, ca parte a viziunii grupului spaniol.

“Romania este o piaţă de importanţă strategică pentru MARTICO, întrucât mulți din clienții săi globali achiziționează marfă de pe piața locală, iar compania se dezvoltă oferindu-le servicii acolo unde au nevoie de noi. Piața de mărfuri congelate și refrigerate se află în plină dezvoltare în România. Multi producători au început să își expună produsele pe pieţele internaţionale sau la târgurile mondiale de profil pentru a se promova, iar acest aspect a dus la creșterea exporturilor de astfel de produse.

Totodată, vom urmări dezvoltarea întregii regiuni din care face parte România, concentrându-ne astfel pe extinderea afacerilor în Bulgaria, Serbia şi Ungaria, în viitorul apropiat. Ca o noutate pe piaţa logisticii din Romania, putem să spunem că suntem singura firma care furnizează clienţilor dispozitive de tip data logger, pentru a ne asigura că transportul acestor mărfuri se realizează în cele mai bune condiții și la temperaturile optime aferente fiecărui tip de marfă,“ adaugă Cristian Lascu.

Pe lângă atribuțiile în cadrul subsidiarei din România, Cristian Lascu a preluat și rolul de Global Accounts Director în cadrul grupului spaniol, având atribuții prin care stabilește strategia comercială în ceea ce privește contractele globale cu toți partenerii care utilizează serviciile companiei pentru transportul mărfurilor către diferite destinații ale lumii.

“Rolul vizează abordarea şi menţinerea clienţilor strategici ai companiei, care dispun de cele mai mari volume de marfă. Acest rol important pe care mi l-am asumat, face parte din strategia companiei de dezvoltare în segmentul comercial. Având vizibilitate la nivel global, îmi este mult mai ușor să integrez și serviciile oferite de biroul din România clienților globali, dar și să creez sinergiile necesare între rețeaua de birouri și activitățile de transport la nivel mondial solicitate de clienții noștri” subliniază acesta.

https://www.intermodal-logistics.ro/martico-isi-extinde-echipa-de-management-global-si-deschide-un-birou-in-romania

În primele 6 luni din 2020, portul Rotterdam a manipulat 218,9 milioane tone mărfuri, respectiv cu 9,1% mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Consecințele economice ale crizei COVID-19 reprezintă principalul motiv pentru această scădere.

Allard Castelein, Managing Director al Autorității Portuare a Portului Rotterdam a declarat: “Economia olandeză și portul Rotterdam sunt dependente de dezvoltarea comerțului global. Impactul economic negativ al pandemiei COVID-19 a fost simțit la nivel global. Astfel, nu ar trebui să fie o surpriză că volumele din ultimele 6 luni sunt semnificativ mai mici comparativ cu cele din aceeași perioadă a anului trecut.”

Volumele de marfă containerizată au scăzut cu 7%, ceea ce reprezintă cu 527.000 TEU mai puțin față de cele 7 milioane TEU manipulate în primele șase luni din 2019.
Numărul de containere goale a fost semnificativ mai mic în 2020 ca urmare a scăderii importurilor din Asia și a creșterii exporturilor. Pe segmentul breakbulk scăderea înregistrată a fost de 11%, până la 13,68 milioane tone. Volumele RoRo au scăzut cu 12,3% până la 10,8 milioane tone. Cel mai mare declin s-a produs la începutul celui de-al doilea trimestru, când s-au făcut simțite efectele stării de urgență în țările din Europa de Vest. Volumele și-au reluat creșterea la finalul celui de-al doilea trimestru.

Reprezentanții portului Rotterdam se declară nesiguri privind durata recesiunii și când va începe recuperarea. Pentru comunitatea portuară mai există și întrebarea dacă UE și Marea Britanie vor putea ajunge la un acord comercial. Cu toate acestea, o ușoară revenire economică este așteptată pentru acest an, dar o recuperare a volumelor este foarte puțin probabilă.
https://www.intermodal-logistics.ro/portul-rotterdam-a-pierdut-527-000-teu-in-prima-jumatate-a-anului-2020

Din clipa în care și-a început aventura în era informaticii și a digitalizării, industria maritimă a pătruns într-o lume bântuită de amenințări și riscuri nemaivăzute până atunci. Pirații cibernetici i-au declarat război total, provocându-i pierderi din ce în ce mai grele.
Primul atac a fost consemnat în anul 2003. Autorul lui, Aaron Caffrey, a fost adus în fața justiției, fiind acuzat că a piratat sistemul informatic al portului Houston, cel de-al doilea mare port al SUA. De la un computer, de acasă, el a reușit să afecteze website-ul care furniza date despre vreme, șenalele navigabile și adâncimi. Acțiunea lui a pus în pericol siguranța navelor care intrau și ieșeau din port.

Victimele războiului cibernetic
De-a lungul anilor, atacurile cibernetice împotriva industriei maritime s-au înmulțit. Spre exemplu, pirații somalezi și-au ales victimele folosindu-se de datele de navigație vizualizate online și au utilizat mijloacele informatice pentru a face ca navele lor să pară a fi altceva decât erau.
În 2014, hackerii au oprit funcționarea unei platforme petroliere, iar computerul alteia a fost atât de afectat, încât a fost nevoie de 19 zile pentru a-l reporni.
Într-unul dintre atacurile cibernetice lansate din China, au fost furate înregistrări financiare, date despre clienți și documente de expediție a mărfurilor de la șapte companii de shipping și logistice.
Cele mai multe dintre cazurile de piraterie cibernetică rămân necunoscute, fie pentru că sunt invizibile pentru companiile-victimă, fie pentru că acestea evită să le raporteze, temându-se să nu alarmeze investitorii și asiguratorii.
Porturile Barcelona și San Diego au fost victimele atacurilor cibernetice în 2018. În același an, constructorul australian de nave Austal a fost lovit de hackeri, iar atacul asupra armatorului american COSCO a paralizat jumătate din rețeaua informatică a acestuia.
În anul 2020, operatorul unei rețele de conducte de gaze din Statele Unite și compania de transport maritim MSC au fost afectați de atacurile piraților cibernetici. Recent, sistemele de operare tehnologică din portul Shahid Rajee din Iran au fost lovite de hackeri, fiind date peste cap toate operațiunile portuare. Zeci de nave au fost nevoite să aștepte pentru a intra în danele de încărcare-descărcare, în timp ce, pe uscat, la intrarea în port, camioanele așteptau la cozi ce se întindeau pe mai mulți kilometri.

Cu 900% mai multe atacuri
Compania Naval Dome este cunoscută pe plan internațional prin soluțiile de securitate cibernetică dezvoltate pentru domeniul maritim. Din conducerea sa fac parte foști ofițeri de marină și experți în apărarea cibernetică. Potrivit recentului său raport, atacurile cibernetice asupra sistemelor tehnologice operaționale ale industriei maritime au crescut cu 900% în ultimii trei ani, numărul incidentelor raportate urmând să atingă un volum record până la sfârșitul anului 2020.
Dacă, în anul 2017, au fost raportate 50 de atacuri cibernetice semnificative, în 2018, numărul lor a ajuns la 120, iar în 2019, la peste 310. Se estimează că anul 2020 se va încheia cu peste 500 de încălcări majore ale securității cibernetice, dar și cu multe alte atacuri cibernetice neraportate.
De la NotPetya – virusul care i-a provocat companiei Maersk o pierdere de 300 de milioane de dolari – atacurile cresc cu o rată alarmantă. Un raport publicat de Lloyd’s of London a indicat că, dacă 15 porturi asiatice ar fi piratate, pierderile financiare ar fi mai mari de 110 miliarde de dolari, o sumă semnificativă, ce nu poate fi recuperată prin polițe de asigurare, întrucât atacurile cibernetice asupra sistemului de operațiuni tehnologice nu sunt acoperite cu asigurări.
Hackerii pot accesa macarale și podurile rulante, sistemele de stocare a mărfurilor, cele de control al traficului și de ancorare a navelor, sistemele de manipulare a încărcăturii acestora, cele de siguranță și securitate portuară. Atacatorii pot pătrunde în sistemele operaționale de bază, prin conexiuni celulare, wi-fi și stick-uri USB, atrag atenția experții Naval Dome. Pe măsură ce crește gradul de digitalizare a industriei maritime, se înmulțesc vulnerabilitățile acesteia.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-hackerii-au-declarat-razboi-industriei-maritime-avalansa-de-atacuri-cibernetice-in-ultimii-trei-ani-408001?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Administrația Porturilor Maritime Constanța va moderniza Bursa Noua 9,6 milioane de lei e valoarea contractului Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract, în urma unei licitații publice pentru achiziția serviciului de proiecte, execuție și modernizare, cât și demolare parțială a clădirii Bursa Nouă.
Atribuirea a avut loc la data de 20 iulie 2020, iar valoarea finală a proiectului este în valoare de 9.616.098,1 lei.
Descriere achiziției Obiectul investiției constă în proiectarea reparației capitale a construcției, conform variantei minimale a expertizei tehnice și a lucrărilor solicitate de către Entitatea Contractanta, proiectarea demolării corpului anexă, întocmirea documentațiilor tehnice pentru obținerea Certificatului de Urbanism, Avizelor și Autorizației de Construire și Demolare și întocmirea Certificatului Energetic al Clădirii în vederea recepționării clădirii și execuția lucrărilor.
Clădirea a fost dată în folosința în anul 1940 și în funcție de necesități, asupra ei au fost realizate modificări structurale, fără a se realiza și lucrările de consolidare necesare.
Se intenționează reabilitarea întregii clădiri, eliminarea modificărilor structurale care afectează clădirea, reconfigurarea (compartimentarea pe vertical și orizontal) Sălii Mari și demolarea corpului anexa.
Taca Construcții & Consultanță este firma câștigătoare. Societatea a fost înfiinţată în 2007, cu sediul social în municipiul Constanţa. Capitalul social este de 200 de lei. Asociat unic şi administrator este Alexandru Troia.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cladirea-bursa-noua-va-fi-reabilitata-administratia-porturilor-maritime-investeste-peste-9-5-milioane-lei-document-724982.html?print

Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Naționale de Investiții SA(CNI) din care fac parte și constănțenii Costel Stanca și Daniel Georgescu a adoptat hotărârea nr. 11/19.06.2020, recent publicată în Monitorul Oficial Anca Ileana Ginavar, Victor Banta, Vetuța Stănescu, Gheorghe Păsat și Augustin Cătălin Iapă au primit mandate de de 1 an și 11 luni.
Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Naționale de Investiții SA(CNI) a adoptat hotărârea nr. 11/19.06.2020, recent publicată în Monitorul Oficial.
Astfel, acționarii CNI – Societatea Natională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă”- reprezentată de Traian Preoteasa, reprezentând aport la capitalul social de 25%, Compania Națională „Aeroporturi București”- reprezentată de Florin Dumitrescu, reprezentând aport la capitalul social de 31,25%, Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile” – reprezentată de constănțeanul social-democrat Daniel Georgescu, reprezentând aport la capitalul social de 12,5%, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime Constanța – reprezentată de constănțeanul liberal Costel Stanca, reprezentând aport la capitalul social de 25% și Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Maritime, reprezentată de Alexandru Gabriel Șerban, reprezentând aport la capitalul social de 6,25% au decis: revocarea din funcția de membru al Consiliului de administrație al Companiei Naționale de Investiții a lui Cosmin Mihail Neagu și numirea cu mandat de 1 an și 11 luni a Ancăi Ileana Ginavar, revocarea din funcția de membru al Consiliului de administrație C.N.I. a lui Iustin Daniel Marinescu și numirea în locul acestuia cu mandat de 1 an și 11 luni, a lui Victor Banta, revocarea din funcția de membru al Consiliului de administrație al Companiei a Melaniei Rusnac și numirea pe același post, cu mandat de 1 an și 11 luni, a Vetuței Stănescu, revocarea din funcția de membru al Consiliului de administrație al Companiei Naționale de Investiții a Dianei Doina Țenea și numirea cu mandat de 1 an și 11 luni, a lui Gheorghe Păsat și nu în ultimul rând, revocarea din funcția de membru al Consiliului de administrație al Companiei a lui Carmen Igescu și numirea lui Augustin Cătălin Iapă cu mandat de 1 an și 11 luni.

Cine sunt noii membri ai CA-ului CNI?
Anca Ileana Ginavar este director general adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației, Victor Banța este fost prefect de Gorj, secretar general adjunct al Ministerului Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației, Cătălin Iapă este fost consilier al primarului Timișoarei, numit de premierul Ludovic Orban la începutul anului secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Gheorghe Păsat este secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, fost președinte al CJ Valcea între anii 2014 – 2016 iar Vetuța Stănescu ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării și este fost președinte-director al CAS Hunedoara.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/actionarii-au-decis-compania-nationala-de-investitii-sa-are-un-nou-consiliu-de-administratie-format-din-secretari-de-stat-si-directori-in-ministere-724972.html?print

Așa cum ne-am obișnuit, nu se poate licitație sau achiziție publică fără contestații. Așa au fost întârziate și lucrările de restaurare la Cazinoul din Constanța, dar și cu alte lucrări publice. Cu asta se confruntă și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC) în elaborarea Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al Portului Constanța, un proiect de peste 5 milioane de lei, unul dintre cele mai mari de acest fel, la momentul de față. Contestatorul, o firmă celebră, consideră că punctajul acordat de comisia de evaluare a ofertelor nu a fost unul corect. Societatea respectivă are în derulare, în momentul de față,

La finele anului trecut, mai exact pe data de 13 decembrie 2019, prin anunțul de participare, simplificat, publicat pe e-licitatie.ro, CN APMC a inițiat procedura de achiziție având ca obiect atribuirea contractului de servicii pentru „Elaborare P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia și actualizare P.U.Z. Portul Constanța – Zona Constanța – Lotul 1”. Termenul limită de depunere a ofertelor în SEAP a fost 27.01.2020. Mai departe, analiza ofertelor s-a desfășurat în intervalul 28 ianuarie – 14 mai 2020, când a fost întocmit și raportul procedurii de achiziție.

Un câștigător și un contestator celebru

Au fost depuse mai multe oferte, așa cum era de așteptat, iar câștigătoare a fost desemnată asocierea Project Resolv Consulting SRL – Row Studio SRL.
Numai că a apărut și contestatorul, nimeni alta decât SC Synergetics Corporation SRL, o firmă ”abonată” la bani publici, despre care se știe că are în palmares realizarea mai multor planuri urbanistice prin toată țara. În acest moment, societatea are în derulare încă două proiecte în județiul Constanța, și anume: actualizare Plan Urbanistic General Mihail Kogalniceanu și actualizare Plan Urbanistic General Eforie.

De această dată, Synergetics Corporation a fost declarată necâștigătoare, motiv pentru care a solicitat Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) anularea proceselor verbale de evaluare a ofertelor, precum și anularea întregului raport de procedură.

Consiliul a soluționat contestația formulată pe 25 iunie a.c. și chiar a admis-o, totodată a dispus reevaluarea ofertei contestatorului, prin recalcularea punctajului primit inițial.
Așa cum era de așteptat, nu a lipsit reacția firmei declarată câștigătoare a licitației, respectiv asocierea Project Resolv Consulting– Row Studio. Aceste două firme asociate în acest proiect au formulat plângere, pe data de 13 iulie a.c. împotriva deciziei CNSC, solicitând modificarea acesteia precum și suspendarea procedurii de achiziție, până la soluționarea plângerii.
Litigiul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța – secția ”Contencios administrativ”, termenul de judecată fiind stabilit pe data de 12 august.

Despre acest proiect putem spune că este de departe cel mai mare și complex din această parte a țării, motiv pentru care și procedura de atribuire a fost împărțită în două loturi: ”Elaborare P.U.Z. Port Constanța – Zona Midia”, a cărui valoare se ridică la circa 885.000 lei, iar cel de-al doilea: ”actualizare P.U.Z. Portul Constanța – Zona Constanța”, fiind evaluat la 4.225.693 de lei.

Cine este contestatorul?

Despre SC Synergetics Corporation se pot spune multe. Reprezentanții acesteia se pot lăua că au în portofoliului firmei elaborarea Planului Urbanistic General al Municipiul București, în valoare de peste opt milioane de euro, proiect realizat în 2013. De asemenea, potrivit financialintelligence.ro, compania a mai realizat și Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală București; diagnostic urban pentru un program de regenerare urbană zona Ferentari; Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Ilfov; Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal – Platforma cercetare, dezvoltare și inovare Măgurele; Plan Mobilitate Urbană Durabilă Pitești.

Totodată, printre proiectele în derulare se numără< după cum spuneam, actualizare Plan Urbanistic General Mihail Kogalniceanu – Constanța; actualizare Plan Urbanistic General Eforie; studiu de sustenabilitate și eficientizare a rețelei feroviare din România – Ministerul Transporturilor; actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Craiova; actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj Napoca; actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Brașov.

https://focuspress.ro/puz-ul-portului-constanta-blocat-de-contestatii-o-firma-abonata-la-bani-publici-cere-reevaluarea-ofertei/

Aproximativ 140 de marinari de la bordul a șase nave sunt în carantină în zona de ancoraj a Insulei Lamma din Hong Kong, începând din 13 iulie 2020. Cele șase nave veniseră special pentru efectuarea schimburilor de echipaje. Toți marinarii au fost testați pentru Covid-19, pe fiecare navă fiind găsit cel puțin un marinar la care testul a ieșit pozitiv.

XXX

Pe data de 26 iulie, autoritățile din Hong Kong au anunțat interzicerea tuturor schimburilor de echipaje în acest teritoriu, cu excepția navelor care vin la Hong Kong pentru a încărca sau descărca mărfuri.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-covid-19-a-ajuns-pe-mare-407923?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

În noaptea de 24 iulie 2020, în Marea Java, nava „Km Djo No 3” a fost surprinsă de furtună și împinsă spre țărm, unde s-a lovit de stâncile Insulei Masalembu (Indonezia). Vasul a început să ia apă și s-a scufundat parțial. 9 dintre cei 16 membri ai echipajului au fost evacuați. 7 marinari au rămas la bord pentru a proteja încărcătura și a ajuta la salvarea navei.

XXX

Tancul de produse chimice „Harbor First” a lovit podul Petit Maroc, în timp ce intra în portul Saint-Nazaire, Franța. Podul a suferit avarii serioase și a fost închis pentru traficul rutier.

XXX
Tancul petrolier „Seatrust” a fost nevoit să își întrerupă voiajul spre Corpus Christ SUA și să se îndrepte spre Bermuda, având nevoie urgentă de asistență medicală, după ce unul dintre membrii echipajului a făcut atac de cord. Din păcate, marinarul a decedat cu câteva ore înainte ca nava să ajungă în port.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-incidente-si-accidente-pe-mari-si-oceane-407925?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Coronavirusul a lovit puternic transportatorii europeni de marfa, in special in aprilie si mai, doua luni in care in mod traditional volumele sunt mari. Aceasta este concluzia barometrului de transport al TimoCom, care in a doua jumatate a lui 2020 a inregistrat o scadere de 45% a incarcarilor fata de aceeasi perioada din 2019, cu un varf de 49% in Germania. Situatia cea mai grava a fost in aprilie, cand s-a inregistrat o scadere de 67%, urmata de mai, cu -53%. In iunie, in cele patruzeci si patru de tari luate in considerate de barometru, incarcarile au crescut cu 69% fata de mai, insa diferenta fata de aceeasi luna a lui 2019 este, in sens negativ, de 17%.

Analizand situatia pe tari, TimoCom arata ca ofertele de marfa pentru rutele din Germania spre Franta au scazut cu 84% in aprilie si, din nou, cu 67% in mai, fata de aceeasi perioada a anului precedent. La jumatatea lunii mai, Franta a decis sa relaxeze frontierele, ceea ce a facut ca cererea de transport sa creasca cu 16%, comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, in iunie.
O situatie similara s-a produs in Austria, care a redeschis granitele cu Germania in iunie. Aici ofertele din Germania scazusera cu 70% in aprilie si cu 59% in mai, fata de aceleasi luni ale anului precedent, in timp ce in iunie scaderea a fost de 18% fata de iunie 2019. In aprilie 2020, volumele de trafic din Polonia catre Germania s-au redus la jumatate fata de aprilie 2019 (-53%), insa, la sfarsitul trimestrului, s-a manifestat o crestere de 96% in iunie fata de aceeasi luna a anului precedent.

https://www.traficmedia.ro/ro/289-ambele-limbi/romana/news/2020/16713-dupa-caderea-din-aprilie-si-mai,-transportul-european-de-marfa-a-dat-semne-de-revenire-in-iunie.html

De ani întregi, guvernul ungar încearcă să clădească o relaţie mai apropiată cu China, însă avantajele lipsesc. Un exemplu grăitor în acest sens este proiectul de mondernizare a legăturii feroviare Budapesta-Belgrad. Neavând nicio logică din punct de vedere economic, proiectul poate fi mai bine înţeles ca una dintre mişcările neobişnuite de politică externă ale premierului ungar Viktor Orban, scrie Index.

Proiectul este neobişnuit din mai multe puncte de vedere. De exemplu, în timp ce costurile sunt foarte mari, potenţialele beneficii par extrem de reduse.
Toate dezavantajele relevă problemele mai mari privind politica referitoare la China a Ungariei. Deşi guvernul ungar investeşte resurse diplomatice şi fiscale considerabile pentru a atrage China, acesta nu se poate lăuda cu rezultate tangibile. În ciuda acestui lucru, guvernul ungar pare şi mai determinat să-şi întărească legăturile cu Beijingul, chiar în condiţiile în care aliaţii săi occidentali şi vecinii regionali devin mai îngrijoraţi cu privire la influenţa în creştere a Chinei.

Laudele aduse Beijingului nu reprezintă ceva nou pentru premierul ungar. În ultima vreme, însă susţinerea Beijingului de către Budapesta a luat forme mai directe. La începutul anului 2018, de exemplu, Orban a sugerat că dacă UE nu este dispusă să finanţele dezvoltarea infrastructurii în Ungaria, Budapesta îşi va întoarce privirile către China.
Relaţiile economice Ungaria-China sunt limitate de o serie de probleme de ordin structural. Iar deşi politica de „deschidere către Est“ a avut drept obiectiv impulsionarea comerţului şi investiţiilor între China şi Ungaria, aceasta a eşuat în mod remarcabil, notează Index. Iar abordarea diplomatică a guvernului ungar a determinat ţările vest-europene care profită cel mai mult de pe urma comerţului cu China să acuze Ungaria că face voia Chinei.

Într-un discurs din 2016, premierul ungar sugera deja că vrea ca Ungaria să „manevreze“ în jurul marilor puteri ale lumii în loc de a depinde de un set limitat de aliaţi tradeţionali. Discursurile anterioare ale lui Orban ar putea sugera că scopul unei astfel de politici ar fi cel de a întări autonomia politică a Ungariei.

Iar guvernul ungar este nevoit astfel să mulţumească actori ale căror obiective şi interese diferă. Însă aceşti actori nu sunt orbi la ceea ce Orban încearcă să facă. Drept urmare, guvernul ungar s-ar putea regăsi într-o poziţie în care păstrarea unei distanţe egale faţă de toţi polii puterii va fi imposibilă, sau cel puţin va implica costuri în creştere din punct de vedere politic şi financiar.

Problema cu o astfel de abordare nu este numai că Ungaria este pe cale să cheltuiască sume astronomice, dar este imposibil de anticipat în câte acorduri dezavantajoase va fi trasă Ungaria prin astfel de manevre neobişnuite.

În orice caz, nu sunt semne de schimbare. La scurt timp după întâlnirea sa cu Donald Trump şi la numai câteva zile după ce preşedintele american a anunţat sancţiuni împotriva Huawei, Orban l-a pimit pe Li Zhanshu, conducătorul Congresului chinez, şi a lăudat iniţiativa noului drum al mătăsii, companiile chineze cu operaţiuni în Ungaria, şi şi-a declarat susţinerea pentru agenda de politică externă a Chinei.

https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/ungaria-a-luat-o-pe-drumul-matasii-de-ani-intregi-guvernul-ungar-19443439

Compania Roserv Oil, parte a Grupului GRAMPET, a achiziționat platforma industrială a rafinăriei RAFO Onești, în cadrul unei proceduri publice de valorificare, coordonată de Casa de Insolvență Transilvania (CITR). ”Tranzacția de vânzare a activului a fost finalizată conform strategiei de valorificare aprobate de creditorii RAFO Onești, în cadrul procedurii de insolvență, cu obiectivul de a dezvolta cel mai mare centru logistic din Moldova”, spun reprezentanții CITR.

Roserv Oil este o societate nou-înființată care se va concentra pe dezvoltarea la nivel național de terminale logistice atât pe partea de containere, dar și depozite pentru produse petroliere. În acest context, compania a decis cumpărarea activelor platformei RAFO Onești, aflată în faliment, cu obiectivul de a dezvolta cel mai mare centru logistic pentru containere și produse petroliere care va deservi regiunea Moldovei. Această specializare vine să completeze obiectivul principal de activitate al Grupului GRAMPET, transportul feroviar de marfă. Odată cu preluarea de către Roserv Oil, activele RAFO Onești devin active productive, parte din activitatea comercială a Grupului GRAMPET.

Odată cu preluarea de către Roserv Oil, platforma ar putea genera, pe termen lung, cel puțin 600 de locuri de muncă iar prima fază a proiectului care implică activele tranzacționate va genera peste 200 de locuri de muncă. În perioada imediat următoare Roserv Oil va demara un proces de evaluare a instalațiilor existente.
În toată perioada de insolvență, plaforma RAFO Onești a fost păstrată în stare de conservare de către CITRși a facut obiectul unei intense promovări. În ultimii 3 ani CITR a propus spre vânzare platforma RAFO derulându-se peste 10 proceduri de valorificare. Platforma RAFO a fost promovată atât în România, cât și internațional și au existat peste 100 de contacte directe pentru acest activ.

Deși a existat un interes aparent pentru acest activ, din păcate situația rafinăriei care nu funcționează de peste 10 ani, nu a beneficiat de investiții în modernizarea tehnologiilor utilizate la nivelul concurenților și la cerințele pieței, capacitatea de producție relativ redusăși costurile de reluare a activității ridicate, au făcut foarte dificilă această procedură de valorificare.

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24196301-gruia-stoica-preluat-platforma-rafo-unde-dezvolta-cel-mai-mare-centru-logistic-pentru-containere-produse-petroliere.htm