Cine câștigă din transferul Portului Constanța. Miza este mare: „vorbim de venituri de aproximativ un miliard de euro anual”

Sute de angajați în stradă. Proteste. Mult zgomot și declarații incendiare. Două tabere în conflict. Problemele din Portul Constanța sunt departe de a se fi încheiat.

Ce se va întâmpla cu Portul Constanța? După ce zilele trecute sute de angajați au ieșit la protest, nemulțumiți de faptul că 13 % din acţiunile Administrației Porturilor Maritime ar urma să treacă la Consiliul Local Constanţa, nici acum lucrurile nu par foarte clare. „Există tensiuni. Există temeri. Pe de o parte, angajații protestatari încearcă să oprească procedura prin care Ministerul Transporturilor nu va mai fi acționar majoritar. Pe de alta, sunt cei care susțin această schimbare“, spun surse din Ministerul Transporturilor. Oricum ar fi, este clar că „cineva“ tot are de pierdut. Iar miza este mare: „vorbim de venituri de aproximativ un miliard de euro anual“, punctează aceleași surse.

Încă din toamna anului trecut, reprezentanții sindicatelor din port au cerut oficialilor din Ministerul Transporturilor „să oprească transferul Portului Constanța de la minister la autoritățile locale“.

„O asemenea măsură ar putea avea ca efect o imixtiune sporită a factorului politic în deciziile administrației portuare, ceea ce ar putea duce la o instabilitate economică și la o scădere a încrederii investitorilor străini în mediul de afaceri românesc“, spuneau atunci reprezentanții sindicatelor. Lucru pe care aceștia îl susțin și acum. Nemulțumirile s-au acutizat recent, după ce premierul Victor Ponta a declarat că procedura de transfer a acțiunilor Portului Constanța către Consiliul Local va continua. În același timp, primul- ministru a spus că Portul „se va dezvolta mai bine“ după ce o parte din acțiuni vor fi listate la bursă. „Este vorba de privatizarea a 14% din ce are Guvernul în acest moment. Să scoatem pe bursă, astfel încât să avem la Portul Constanța o treime capital privat“, a spus Ponta.

„Picătura care a umplut paharul“

„Oare chiar va fi așa?“, se întreabă sursele citate. Și continuă: „A fost picătura care a umplut paharul. La scurt timp, 300 de angajați au ieșit în stradă, pentru prima oară în ultimii doi ani. Practic, reprezentanții sindicatelor se tem pentru locurile de muncă și pentru faptul că, în timp, se va ajunge la privatizarea companiei“. În altă ordine de idei, ministrul transporturilor, Dan Şova, a declarat, zilele trecute, că membrii Comisiei Europene se vor pronunţa cu privire la intenţia autorităţilor române de a transfera 13% din acțiunile deţinute la Portul Constanţa la administraţia locală. „Menținerea unui centralism la nivelul Ministerului Transporturilor în Portul Constanţa nu are legătură cu realităţile europene. Mai mult, în anul 2008, atunci când s-a făcut transferul gratuit a 20% din acţiuni, nimeni nu a cerut acordul Uniunii Europene. Pe data de 5 mai, am sesizat CE, am arătat că infrastructura strategică va rămâne în proprietatea statului şi în administrarea ministerului şi am cerut să se pronunţe dacă se creează un avantaj nelegal Consiliului local Constanţa prin acest transfer“, a subliniat Șova.

O scurtă incursiune în istoria portului aduce la lumină momentul-cheie care l-a transformat în „poarta maritimă“ a României. Totul a început acum mai bine de zece ani, când Portul Constanța a devenit operațional, cu facilități vamale. „Inițiativa și adoptarea statutului de port liber a fost o măsură foarte bună față de sistemul anterior care impunea o limitare a activităților de comerț exterior și, implicit, a activității economice desfășurate acolo“, spunea, citat de Agerpres, Viorel Panait, președintele Asociației „Operatorul Portuar“.

Lucru ce a condus la o dublare a veniturilor și o creștere de până la 80% a traficului de mărfuri, în tot acest timp. Cu o mențiune: Portul Constanța, al patrulea ca mărime din Europa, ocupă o suprafață de peste 3.900 de hectare, dintre care 1.313 hectare uscat și 2.613 hectare apă, și are o lungime desfășurată a zonei perimetrale externe de peste 30 de kilometri între municipiul Constanța și sudul localității Agigea. Așa se conturează, pe scurt, locul unde se construiesc multe businessuri de către oameni de afaceri români. Între aceștia, Gabriel Comănescu s-a remarcat puternic în ultimii ani și datorită investițiilor din zonă, activități în domeniul petrolier legate direct de Portul Constanța.

Cel mai recent proiect al omului de afaceri este platforma de foraj marin GSP Uranus, în valoare de peste 44 milioane de dolari. Acesta a fost finalizat în urma unui parteneriat între EximBank și Grup Servicii Petroliere (GSP). „Planurile noastre de dezvoltare includ extinderea și modernizarea flotei, menținerea companiei în topul jucătorilor din industria de profil din Marea Neagră, precum și accesarea unor piețe noi. În prezent, forajul marin oferă oportunități deosebite, iar prin finalizarea lucrărilor la GSP Uranus facem primul pas spre îndeplinirea obiectivelor“, a spus Gabriel Comănescu, președinte Grup Servicii Petroliere. Oficialul GSP a adăugat că această investiție se adaugă celor de peste un miliard de euro pe care compania le-a derulat pe parcursul a zece de ani de activitate. Referindu-se la tensiunile din jurul portului, acesta a spus, citat de Evenimentul Zilei, că trecerea portului la Primăria Constanța este „o prostie care continuă să fie perpetuată“.

În prezent, Ministerul Transporturilor este acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60% din acţiuni, Fondul Proprietatea deţine 20% şi tot 20% are şi Consiliul Local Municipal. Guvernul şi autorităţile locale propun ca structura acţionariatului APM să fie următoarea: 33% Consiliul Local Constanţa, 33% Ministerul Transporturilor, 20% Fondul Proprietatea şi 14 % din acţiuni să fie listate pe Bursă.

A fost picătura care a umplut paharul. La scurt timp, 300 de angajați au ieșit în stradă, pentru prima oară în ultimii doi ani. Se tem pentru locurile lor de muncă
Reprezentanți ai Ministerului Transporturilor

Sursa: Capital, Autor: Cătălina Constantin