Cinci state membre UE din Europa de Est, printre care şi România, cer Comisiei Europene să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, citând concurenţa incorectă creată de aceste cereale, a anunţat luni Ministerul ungar al Agriculturii, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă, Ministerul ungar al Agriculturii a informat că miniştrii Agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, susţinând că produsele agricole ieftine din Ucraina le afectează pieţele lor de export.

Cele cinci ţări semnatare se numără printre statele membre UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât necesarul intern, un element crucial pentru siguranţa alimentară a Europei şi suveranitatea strategică a UE, susţin miniştrii Agriculturii semnatari, potrivit Agerpres.

“Acesta este motivul pentru care Bruxelles-ul trebuie să introducă măsuri care să protejeze pieţele statelor membre care au graniţă cu Ucraina şi în acelaşi timp să le ajute să îşi folosească la maximum potenţialul de export. Una dintre acestea ar putea fi introducerea de taxe de import la cele mai sensibile produse agricole”, se arată în scrisoarea semnată de miniştrii Agriculturii, printre care şi cel ungar Istvan Nagy.

Sectorul agricol important din Ucraina face exporturile de cereale ale ţării vecine mai ieftine şi asta îi scoate pe fermierii din UE de pe pieţele lor tradiţionale de export, adaugă miniştrii semnatari. Potrivit acestora, fermierii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia “au suferit pierderi semnificative”, după ce anul trecut UE a suspendat cotele la import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina.

De asemenea, miniştrii Agriculturii au făcut un apel către Comisia Europeană să examineze într-un raport dacă orientările de producţie din Ucraina sunt în linie cu standardele UE.

Plângerile au fost adresate comisarului european pentru Comerţ, Valdis Dombrovskis, şi comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Exporturile de cereale sunt o sursă de tensiuni între Kiev şi ţările vecine membre UE, în condiţiile în care Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene, în ideea de a contracara diminuarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră după invazia rusească care a început în februarie 2022.

Fermierii din aceste state au protestat faţă de aceste livrări, susţinând că distorsionează pieţele locale.
În luna septembrie a anului trecut, Polonia, Ungaria şi Slovacia au anunţat că vor introduce propriile restricţii vizând importurile de cereale din Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis să nu mai prelungească un embargou cu privire la cerealele ucrainene în cele cinci state membre din Europa de Est. Toate restricţiile impuse în cele trei ţări vizează importurile interne şi nu afectează tranzitul spre alte pieţe. Ucraina a răspuns prin plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva celor trei ţări, în timp ce alte state membre UE au condamnat măsurile cu carcater unilateral.
Sursa: https://financialintelligence.ro/cinci-state-membre-ue-din-europa-de-est-cer-taxe-de-import-pentru-cerealele-din-ucraina/

ASTANA – Kazakhstan and Romania expressed readiness to promote cooperation in the development of the Trans-Caspian International Transport Route (TITR), or Middle Corridor, during talks between Kazakh Deputy Transport Minister Talgat Lastayev and Romanian Ambassador to Kazakhstan Mădălina Lupu, reported the ministry’s press service on Jan. 10.

The sides addressed cooperation in transport, logistics and aviation, and the international route’s development to improve transport links with Europe.

According to Lastayev, as part of Kazakh Transport Minister Marat Karabayev’s upcoming visit to Romania, the sides are expected to agree on the advancement of cooperation within the TITR. He emphasized the importance of Romania’s role in the development of the route, the effective involvement of companies from the two countries and stable ties between cargo carriers.

Lastayev also proposed holding the first meeting of the Joint Commission on International Road Transport in Romania in the first half of the year.

Ambassador Lupu underlined that cooperation within the Middle Corridor is the key to relations between Kazakhstan and Romania.

In 2023, nearly 2.75 million tons of cargo were transported via the TITR, which is 64% more than in 2022.
To develop the route, a Kazakh logistics center in the dry port of Xi’an in China opened last month, and projects have been launched to construct a multimodal terminal in the port of Poti in Georgia and a trade and logistics hub in the Almaty Region.
Sursa: https://astanatimes.com/2024/01/kazakhstan-romania-keen-to-explore-middle-corridor-cooperation/

Transportatorii și fermierii continuă protestele pentru a șaptea zi la rând, în țară, asta după ce luni, 15 ianuarie, zeci de TIR-uri și autoturisme au blocat drumurile de acces spre Poarta 7, 8, și 9 din Constanța. La Constanţa, protestele fermierilor şi transportatorilor continuă marţi seară, pentru a patra zi consecutiv, ei începând să se deplaseze către Portul Constanţa Sud – Agigea. În stradă a ieșit și poliția, dar și jandarmeria. Protestatarii și-au dat întâlnire la Jumbo, ulterior au mers către Portul Constanța, reușind să blocheze majoritatea intrărilor.

Oamenii s-au mobilizat pe reţelele de socializare, iar după lăsarea întunericului au pornit cu camioane sau cu autoturisme către intrările din Portul Constanţa. Ei susţin că au reuşit să blocheze porţile de acces 7, 9, 10 bis şi 14, dar fac apel ca oamenii să vină în continuare pentru ca traficul să fie închis şi la alte intrări ale portului. Şoferii care au ieşit la manifestaţie sunt împărțiți la mai multe porți – 7, 8, 9 şi 10 şi au plimbat în maşină, în semn de protest, un manechin, un sicriu şi coroane de flori.

Mai mulţi şoferi au venit să protesteze de la Agigea şi Medgidia. Au încercat să vină și de la Mangalia, dar poliţia i-a întors din drum. Protestatarii nu vor să renunţe la acţiunea lor revendicativă, ei anunţând continuarea acesteia şi în weekend.

Update:
Și Poarta 10 bis a fost blocată de protestatari.
Premierul Ciolacu a declarat luni seară că protestele sunt îndreptățite, dar i-a criticat pe manifestanți pentru că, înainte să recurgă la blocarea drumurilor, ar fi trebuit să vină la dialog.
„Orice grevă aduce şi prejudicii economice, aduce şi un disconfort populaţiei. Ar fi trebuit căutat un dialog întâi şi dacă nu am fi găsit împreună soluţiile, cum se pare că până în acest moment le-am găsit, atunci să fi recurs la astfel de lucruri”, a spus Ciolacu.
El a spus că „aproape 99% dintre solicitările de la Ministerul Agriculturii s-au închis” și a susținut că „90% dintre ele erau bugetate pe anul în curs”, doar că nu a mai fost timp în această perioadă ca ele să fie transpuse în hotărâri sau în ordonanțe de Guvern.

Lista finală a revendicărilor transportatorilor și fermierilor

1. Recunoașterea transportului rutier drept sector economic strategic și elaborarea unor măsuri care să susțînă acest sector economic pentru a rămâne competitiv și a aduce în continuare venituri directe la bugetul Statului (este cel mai mare exportator de servicii din România, aduce peste 5 miliarde de euro anual în economia românească, contribuind la reducerea deficitului valutar).
2. Diminuarea RCA la 5.000 de lei la B0 la MMTA 40 tone fără implicații BAAR și introducerea în polița RCA a tractarilor și asistență națională / internatională.
3. Diminuarea asigurărilor rca cascadat în tonaj mai mic.
4. Audierea ASF privind costurile componenței RCA.
5. Posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licențiate direct din pompă .
6. Introducerea unei alocaţii de hrană pentru lucrătorii detaşaţi, neimpozabilă, în valoare de 60 EUR/zi, care să se adauge la plafonul maxim de 87,5 EUR/zi în limita căruia se poate acordă indemnizaţia de detaşare și mărirea plafonului neimpozabil de la 3 la 4 salarii de baza.
7. Scurtarea timpilor de trecere a frontierei prin modificarea OG 43 şi respectarea Regulamentului European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor și dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere).
8. Reintroducerea toleranțelor la depăşirile de greutate/gabarit la vechea lege , aşa cum prevăd şi normele europene şi evitarea dublei taxări.
9. Mutarea controalelor rovinietei, cântarului şi al măsurării gabaritului pe teritoriul naţional/la cel puţîn 15 km de punctul de trecere a frontierelor , respectând astfel şi Regulamentul European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor și dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere).
10. Echitate fiscală. Acordarea alocației de cazare neimpozabilă de 265 lei/zi pentru salariaţii bugetari să se acorde şi angajaţilor din privat, fără documente justificative.
11. Reglementarea unui mediu de concurenţă loială în transporturi, respectiv o lege anti-dumping prin care se pedepseşte prestarea unui serviciu la un tarif care nu acoperă costurile implicate (poate fi aplicată la nivelul întregii economii pentru interzicerea activităţii economice sub costuri). Impunerea unui tarif minim de referinţă (model Spania, Ungaria ) . Această măsură oferă protecție transportatorului.
12. Revenire E-transport / E-sigiliu doar la mărfurile cu risc ridicat și introducerea cerealelor și a lemnului în mărfuri cu risc ridicat. Transportatorul să nu fie sancționat dacă nu facilitează monitorizarea mărfii , ci să fie responsabilitatea beneficiarului transportului de a organiza transportul cu un operator care poate asigura această monitorizare.
13. Obligația plății timpilor de așteptare a camioanelor la încărcare/descărcare care depăşesc 2 ore.
14. Interzicerea serviciului prestat de șofer de încărcare/descărcare a mărfii în/din camion.
15. Posibilitatea de a nu plăti TVA-ul la stat în situația în care o companie nu își achit către transportator facturile și intră în insolvență.
16. Revizuirea taxei de drum care intră în vigoare în 2026, prin diminuarea la minim a prețului pe km.
17. Revizuirea caselor de expediții și obligarea acestora la amenzi drastice în cazul neplăților.
18. Furnizorul bunurilor să răspundă până la suma prețului de transport în cazul în care speditia intră în faliment sau nu plătește (cum este în Franța).
19. Măsuri pentru blocarea externalizării profitului multinaționalelor.
20. Intensificarea controalelor camioanelor ucrainene pe teritoriul României pentru combaterea concurenței neloiale.
21. Rezolvarea problemelor de acces în Portul Constanța care au devenit din ce mai acute de când sunt atât de multe camioane ucrainene care intră zilnic în port.
22. Eliminarea taxei de acces în terminalul CSCT.
23. Creare de condiții în terminalele de containere Socep și CSCT (la Socep șoferii pot sta și până la 4-5 ore în frig la ghișeu pentru a face actele să între în terminal, la CSCT programarea pin pentru a putea intră în terminal poate dura în unele cazuri până la 48 h).
24. Reglementarea transportului containerizat și oprirea abuzului liniilor de shipping (libertatea preluării containerelor pe auto propriu restricționată de anumite linii maritime).
25. Eliminarea taxei M/H din portul Constanța.
26. Posibilitatea suspendării acoperirii polițelor (RCA/CMR/casco) când un camion nu este în uz și prelungirea automată a valabilității.
27. Revizuirea sistemului bonus-malus.
28. Pornirea asigurărilor de la B8, nu de la B0.
29. Nivelul Malus să depindă de valoarea pagubei nu de numărul incidentelor.
30. Efectuarea plății primei RCA în rate indiferent de nivelul acesteia pentru reducerea efortului financiar.
31. Revizuirea modalității de stabilire a tarifului de prima RCA pentru contractele încheiate pe perioade mai mici de 12 luni.
32. Monitorizarea electronică prin rețeaua de camere de supraveghere în trafic a valabilității RCA.
33. Posibilitatea diminuării valorii primei prin introducerea franșizei plătibilă doar în caz de dauna.
34. Certificat de daunalitate – similar cu procesul de interogare existent în sistemul bancar (biroul de credite). Se introduce posibilitatea că acesta să poată fi solicitat și de către persoanele juridice care au un interes legitim cu acordul potențialului asigurat și respectarea legislației privind GDPR. Se urmărește responsabilizarea conducătorilor auto cu efect în timp asupra reducerii tarifului
35. Referitor la veniturile din cedarea de folosință bunurilor (venitul din arendă) revenirea la nivelul anterior, adică modificarea deducerii la venitul din arendă de la cota 20% la 40 la% asupra venitului brut, fapt ce implică micșorarea cantității de arendă acordate proprietarului de teren (arendatorului).
36. Anularea articolului din legea 296/2023 privind TAXARE PFA-urilor referitor la contribuția de sănătate .
37. Permiterea deductibilității cheltuielilor cu sponsorizările cum era în vechea lege.
38. Conform actualei legi Pierderea fiscală se compensează la 70% în următorii cinci ani. Solicităm compensare integral în următorii cinci ani.
39. Anularea Legii 296/2023 și păstrarea impozitului pe venituri la 1% în loc de 3%, cu respectarea condițiilor de număr de angajați.
40. Anularea Legii 370/2022 prin care se modifică plafonul pentru stabilirea tipului de impozitare la microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro și revenirea la același plafon de 1.000.000 euro conform vechii legi.
41. Anularea Legii 296/2023 și păstrarea facilităților privind CASS la nivelul anterior pentru sumele din venitul brut lunar până la 10.000 lei din sectorul agricol, conform Legii inițiale 135/2022 prin care se asigura facilități fiscale și pt agricultură până în decembrie 2028 , cu condiția că firmele să realizeze 80% din venituri din agricultură.
42. Acordarea subvențiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii Ianuarie a următorului an , inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție , precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plata directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
43. Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare cât și relaxarea condițiilor bancare și regândirea sintagmei ‘rău platnic ‘, și includerea în refinanțarea creditelor existente în aceste proiecte investiționale cu dobânda subvenționată fără taxarea de preluare a acestor credite cu comisionul de plata anticipată.
44. Reducerea cu 50% a impozitului pe venit a salariaților din agricultură.
45. Eliminarea programului E-Factură până la nivelul de 1.000.000 EUR cifra de afaceri.
46. Eliminare accizei la motorină folosită în agricultură direct de la pompă, crearea unei platforme cu fermierii care beneficiază de această facilitate (Numai plătim că să numai așteptăm să primim).
47. Crearea unui pachet de ajutor pentru fermierii care doresc să achiziționeze terenuri/ferme pentru încurajarea investițiilor în domeniul agricol , cât și a întregului sector și interzicerea vânzării terenurilor către străini sub orice formă chiar dacă unul din acționari este român ( interzicerea oricărei forme de capital străin în a cumpără terenurile țării ).
48. Reglementarea comerțului în piețe prin prioritizarea comerțului local, eliminarea falșilor producători.
49. Simplificarea acordării ajutoarelor din agricultură prin debirocratizare modului de depunere a cererilor unice.
50. Credite garantate prin FGCR pt fermieri, cu dobânda subvenționată similar IMM invest, pentru relansarea activității fermierilor și acoperirea datoriilor neplătite.
51. Rating bancar separat pentru fermierii aflați în dificultate.
52. Relansarea producției de fertilizanți pentru piață internă.
53. Acordarea de facilități pentru producătorii de fertilizanți, destinați pieței interne.
54. Tarife stabilite pentru transportul de cereale și fertilizanți pe calea ferată.
55. Plata RCA pentru perioada de folosință echipamente agricole și camioane proporțional.
56. Creșterea subvenție pe suprafață la minim 250 euro ha.
57. Compensare de urgență pentru pierderile înregistrate de fermieri că urmare a războiului din UCRAINA.
58. Taxe vamale și TVA de protecție pentru produsele din Ucraina pentru a nu se mai repetă situație de acum.
59. Introducerea TVA la produsele agricole importate din Republica Moldova.
60. Completarea legii prevenției cu toate domeniile de activitate pentru a prevenii și apoi a sancționa.
61. Eliminarea impozitului pe subvenție fiind considerate venituri în bilanțul contabil.
62. Anularea tva ului la imputuri pentru agricultură și îngrășăminte.
63. Rambursare tva la maxim 30 zile din momentul aprobării cererii pentru companiile românești.
64. Revenirea la planul că amenzile să fie plătite 1/2 și 15 zile de plată.
65. Crearea cadrului legal pentru schimburile temporare de terenuri agricole pentru comasarea lucrărilor agricole.
66. Renunțarea la a se implementa o lege a arendei întrucât este un contract civil și se poate subrogă codului civil în cadrul reglementat.
67. Creare unui cadru legal pentru a se impune în contractele între părți acordarea de bonificații pentru indicii calitativi de umiditate și de corpuri străine față de stas la cereale.
68. Neimpozitarea profitului reinvestit în firmă.
69. Încurajarea prin facilități fiscale și suport financiar de dezvoltare a fabricilor de procesare în zone preponderant agricole pentru a procesa produsele obținute evitându-se a se vinde marfă brută.
70. Regândirea plafonării produselor finite agricole de baza de la producători la cumpărători incluzând o gamă mai variată de produse agricole.
71. Solicităm intervenția statului prin OUG de a fi interzise solicitările de insolvență pe un termen de 3 ani în agricultură, că efect al impactării războiului din Ucraina a domeniului agricol , fiind în joc siguranță alimentară a României.
72. Scoaterea finanțării partidelor politice de la bugetul de stat întrucât această gaură neagră trebuie să o plătim noi.
73. Respectarea referendumului privitor la reducerea numărului de parlamentari.
74. Rectificarea legii vânătorii prin obligativitatea apartenenței de o asociație de vânătoare și scoaterea adeverinței de poligon că dovadă pentru posesia de armă de vânătoare.
75. Emiterea unei legi a ’ursului’ , întrucât la nivel național mor zilnic oameni în regim de urgență.
76. Toți participanții pașnici independenți care au fost la protest și care pot face dovadă că au fost la protest nu vor fi supuși unor controale suplimentare față de controalele legale ale autorităților , li se vor returna permisele, li se vor anula dosarele penale.
Sursa: https://www.replicaonline.ro/transportatorii-au-reusit-sa-blocheze-mai-multe-porti-din-portul-constanta-video-580575