Nici evoluția nefavorabilă a prețurilor cerealiere de pe piețele internaționale și nici scăderea adâncimilor Dunării, din cauza secetei ce s-a abătut asupra Europei în a doua jumătate a anului, n-au reușit să împiedice creșterea traficului fluvial de mărfuri. Exportatorii și importatorii sunt tot mai conștienți că, în ciuda dificultăților, transportul pe apele interioare este mai atractiv decât cel rutier și feroviar, tariful pe tona de marfă transportată fiind mult mai mic. 

Drept urmare, 2018 se dovedește a fi un an bun pentru canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari. „În primele zece luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 27,433 milioane tone capacitate, cu 3,0% mai mare față de intervalul ianuarie – octombrie 2017. Au fost transportate cu 2,0% mai multe mărfuri decât în aceeași perioadă din 2017, respectiv 11,874 milioane de tone”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu – director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile.

Dacă în prima parte a anului 2018, cerealele trecuseră pe locul doi în structura mărfurilor tranzitate pe canalele navigabile, după zece luni acestea se află în fruntea clasamentului, cu o pondere de 42%. În aceeași perioadă a anului 2017, cerealele reprezentau 47%.

Evoluția cantităților de cereale transportate este determinată în mare măsură de variațiile de prețuri de pe piețele internaționale. Când cotațiile sunt mici, exportatorii din România, Serbia, Ungaria și Bulgaria preferă să stocheze mărfurile, în așteptarea unor vremuri mai bune. Când bursele internaționale dau semnalul creșterii prețurilor, traficul de cereale pe Dunăre, canalele navigabile și în portul Constanța se relansează. 

În primele zece luni ale anului, structura mărfurilor tranzitate a fost următoarea: cereale – 42%, minereuri – 36%, produse energetice (cocs, cărbune, produse petroliere) – 11%, produse chimice – 4%, metal – 3%, mașini – 1%, produse alimentare – 1%, alte produse – 2%. 

Din totalul de 11,874 milioane tone de mărfuri, în contul României au fost transportate 55%, pentru Serbia – 19%, Bulgaria – 12%, Ungaria – 8%, Austria – 2%, Republica Moldova – 1%, Bosnia Herțegovina – 1%.

Între 1 ianuarie și 31 octombrie 2018, canalele Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari au fost tranzitate de 18.915 unități navale, din care: 13.175 barje, 2.531 șlepuri, 74 nave fluvio-maritime (inclusiv gabare), 3.209 remorchere împingătoare, precum și 26 nave de croazieră. 

Demn de remarcat este faptul că armatorii români domină transportul pe apele interioare, aproape trei sferturi din cele 18.915 unități navale care au străbătut canalele navigabile, respectiv 72%, erau înregistrate sub pavilionul României. 

Dintre armatorii români care asigură transportul fluvial de mărfuri, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

Restul unităților navale arborau următoarele pavilioane: Bulgaria – 6%, Serbia – 3%, Croația – 3%, Ucraina – 3%, Slovacia – 2%, Ungaria – 2%, Republica Moldova – 1%, Belgia – 1% și Austria – 1%.

Este de așteptat ca, în perioada următoare, cantitatea de cereale tranzitată pe canalele navigabile să crească, având în vedere că atât în România, cât și în Serbia, Ungaria și Bulgaria s-au obținut recolte bune de cereale. 

În 2018, România a înregistrat un nou record istoric la recolta de cereale păioase. Producția totală de grâu s-a ridicat la 10.271.600 tone, producția medie la hectar fiind de 4.870 kg. La orz, s-a obținut o producție de 1.392.300 tone, cu o productivitate de 5.204 kg la hectar. 

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-si-produsele-energetice-domina-traficul-de-marfuri-pe-canalele-navigabile-363007?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Rompetrol Rafinare, companie membră a KMG International, a înregistrat în primele nouă luni ale anului o creștere cu peste 44% a cifrei brute de afaceri față de indicatorul atins în perioada similară din 2017, până la un nivel de 4,1 miliarde USD. Această evoluție a fost influențată în principal de trendul ascendent al cotațiilor internaționale la produsele petroliere.

În acelasi timp, rezultatul operațional – EBITDA obținut de companie s-a ridicat la 158,5 milioane USD, cu 4% peste cel din perioada ianuarie-septembrie 2017, pe fondul majorării volumelor de materii prime prelucrate și produse comercializate. Cele două rafinării – Petromidia Năvodari și Vega Ploiești și-au majorat în primele 9 luni cu 19% cantitățile de materii prime procesate, ajungând la 4,73 milioane tone și respectiv, 314 mii tone.

Rezultatul net consemnat de Rompetrol Rafinare în primele trei trimestre ale anului a fost pozitiv, de circa 33,3 milioane USD, în scădere cu 41% datorită impactului negativ din diferențele de curs valutar și alte evenimente cu caracter nerecurent. La acestea s-a adăugat și volatilitatea cotațiilor materiilor prime și a produselor petroliere, țițeiul apreciindu-se în primele 9 luni cu 39%, iar carburanții cu 28% pentru benzina Euro 5 și 35% în cazul motorinei Euro 5.

La nivel european, marjele de rafinare au înregistrat o scădere cu 13,1% în perioada ianuarie-septembrie față de perioada similară din 2017 și s-au stabilizat la o medie de 48,2 USD/tonă. Nivelul mediu de 72 USD/baril atins de cotația țițeiului este cel mai ridicat din ultimii 4 ani, cu un maxim de 83,6 USD/baril în 28 septembrie 2018.

Compania și-a continuat în acest an programele de optimizare a costurilor de procesare și a cheltuielilor operaționale, rafinăria Petromidia reușind de asemenea să își îmbunătățească cu 5% marja brută de rafinare.

Rompetrol Rafinare continuă să fie cel mai mare exportator de produse petroliere al României, cantitățile de produse petroliere livrate la export de diviziile de rafinare şi petrochimie către subsidiarele KMG International din Bulgaria, Moldova și Georgia și către partenerii din regiunea Mării Negre ridicându-se la 1,42 miliarde USD în primele nouă luni ale anului (cu circa 66% peste indicatorul din perioada similară a anului trecut).

Compania este un contribuabil important la bugetul de stat al României, plătind peste 1,2 miliarde USD în perioada ianuarie-septembrie a anului, din care 441 milioane USD în trimestrul III 2018.

Principalii acționari ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul român prin Ministerul Energiei (44,69%).

Segmentul de rafinare

Pe segmentul de rafinare, compania a realizat o cifră de afaceri brută de 3,56 miliarde USD în primele noua luni ale anului, în creștere cu aproximativ 51% comparativ cu aceeași perioadă din 2017.

În același timp, rezultatul operațional EBITDA s-a majorat cu 22% față de indicatorul din perioada ianuarie – septembrie 2017, până la un nivel de 135,7 milioane USD. Compania a reușit să-și dubleze profitul net, de la 24,8 milioane USD în primele nouă luni din 2017 la circa 47,7 milioane USD.

Rezultatele financiare au fost susținute în aceeași perioadă de îmbunătățirea cu 5% a marjei brute de rafinare a unității de la malul Mării Negre până la un nivel de 51,3 USD/tonă și cu 19% a cantităților de materii prime prelucrate (4,73 milioane tone) și a carburanților produși (benzină, motorină, jet – 3,71 milioane tone).

În prezent activitatea unităților de producție este oprită/redusă pentru realizarea lucrărilor de revizie programate, care vor permite menținerea acestora la capacităţile optime de producţie si crearea cadrului necesar viitoarelor investiţii.

În plus, acestea vor asigura si funcţionarea continuă a rafinăriei Petromidia până în 2020, când este programată revizia generală ce are loc o dată la 4 ani. Valoare estimată a lucrărilor se ridică la 21,5 milioane USD, la care s-ar putea adăuga circa 4,5 milioane USD pentru alte operaţiuni suplimentare.

Rafinăria Vega Ploiești a procesat în primele nouă luni ale anului o cantitate totală de materii prime de 314 mii tone, în creștere cu 19% față de perioada similară din 2017. În prezent, rafinăria este cea mai longevivă unitate de profil din România și este singurul producător intern de bitum și hexan.

Gradul de utilizare a capacității de prelucrare s-a majorat în perioada ianuarie-septembrie cu 19% în cazul rafinăriei Petromidia (99,2%), respectiv cu peste 20,3% pentru rafinăria Vega (126,8%).

Segmentul de petrochimie

Divizia de petrochimie a înregistrat în primele nouă luni ale anului o cifră de afaceri de 165 milioane USD, în creștere cu 23% față de nivelul consemnat în perioada similară din 2017. În prezent, aceasta continuă să fie singurul producător de polipropilene și polietilene din România.

Pe fondul marjelor reduse – cele mai mici din ultimii 7 ani, condițiilor nefavorabile de piață, dar și a costurilor ridicate cu materia primă din import (etilena pentru instalațiile de polietilene), compania a consemnat în perioada ianuarie – septembrie rezultate negative privind rezultatul operational – EBITDA și rezultatul net, respectiv pierderi de 12,8 milioane USD si 27,4 milioane USD.

În aceste condiții, compania a decis menținerea în stand by a instalației de polietilenă de înaltă densitate – HDPE, după ce în prima jumatate a anului a finalizat cu succes lucrările de revizie și testare ale acesteia (verificare/modernizare echipamente, avizări, probe tehnologice, etc).

Rompetrol Rafinare prin divizia de petrochimie și-a majorat cu 21% cantitatea procesată de propilenă și cu 11% cea de etilenă în primele nouă luni ale anului față de volumul atins în perioada similară din 2017. Materia primă pentru instalația de polipropilenă este asigurată de rafinăria Petromidia, în timp pentru instalația de polietilenă de joasă densitate necesarul este adus din import (etilena).

Vânzările totale de polimeri în perioada ianuarie – septembrie s-au majorat cu 15% față de perioada similară a anului trecut, până la un nivel de 156 mii tone.

Segmentul de distribuție

Segmentul de distribuție a înregistrat în perioada ianuarie-septembrie o creștere de 33% a cifrei brute de afaceri față de perioada similara din 2017, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale și implicit a prețurilor interne la produsele petroliere, precum și datorită majorării volumului de produse vândute.

Pe plan internațional, cotațiile la carburanți s-au apreciat în primele nouă luni ale anului cu circa 28% pentru benzina Euro 5 (683 USD/tonă) și cu 35% pentru motorina Euro 5 (638 USD/tonă) față de nivel consemnat în perioada similară din 2017. În trimestrul III, aprecierea cotațiilor carburanților a fost mai accentuată față de T3 2017, cu 31% pentru benzină și 37,6% pentru motorină.

În același timp, deprecierea de 2,4% a leului în fața dolarului american (trimestrul III 2018 față de trimestrul III 2017) a făcut ca aprecierea efectivă în moneda națională a celor două cotații să fie de aproximativ 25,5% pentru benzină și 29,3% la motorină. La acestea s-a adăugat și accizele la carburanți, care în această perioadă au fost mai mari față de 2017 cu aproximativ 15% pentru benzină și 16% pentru motorină.

Evoluțiile nu s-au reflectat integral în prețurile la carburanții comercializați pe plan intern, acestea majorându-se în trimestrul 3 al anului față de T3 2017 cu aproximativ 25,7% pentru motorină și 21,7% pentru benzină.

Astfel, indicatorii financiari obținuți de segmentul de distribuție în primele nouă luni au fost de 37,3 milioane USD pentru rezultatul operațional EBITDA – în scădere cu 21% față de nivelul din perioada similară a anului trecut, și de 16,8 milioane USD pentru rezultatul net – în scădere cu 59%.

Rompetrol Downstream a reușit o creștere cu 8% a cantităților de carburanți comercializați (benzină, motorină, GPL), de la circa 1,69 milioane tone în perioada ianuarie – septembrie 2017 la 1,82 milioane tone în primele nouă luni ale acestui an. Pe segmentul de retail, compania a consemnat o majorare cu 2% a volumelor comercializate, evoluția fiind susținută de programului de rebrading al benzinăriilor Rompetrol și a punctelor de distribuție GPL auto, continuarea programelor de optimizare și reducere a costurilor operaționale, dar și de finalizare a 4 noi stații.

Pe segmentul de en-gros, aceasta și-a extins prezența de la începutul anului cu 85 de noi baze interne de 9 și 20 metri cubi, cantitățile totale vândute pe acest canal fiind cu 17% în primele nouă luni ale anului peste cele din perioada similară a anului trecut.

La finele lui septembrie 2018, segmentul de distribuție al Rompetrol Downstream cuprindea 895 puncte de comercializare (stații proprii, stații partener, stații expres, baze interne), în creștere cu 102 de unități față de septembrie 2017.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-rompetrol-rafinare-rezultat-operational-de-158-milioane-dolari-363039

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a obținut pe data de 15 noiembrie două acte importante de la Primăria Constanța, pentru realizarea unei dane de mare adâncime – Dana 80.

Este vorba despre autorizația de construire nr. 1639 – „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari – Dana 80, obiectiv 1 – modernizarea Danei 80 prin instalarea de noi echipamente pentru dană (amortizori, bolarzi) adecvate primirii de nave de cereale mari“, precum și de autorizația de construire nr. 1640 – „Organizare de șantier pentru implementarea unei Dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“.

Pe data de 2 octombrie, CN APMC o obținut de la Primăria Constanța Certificatul de urbanism nr. 3680, în vederea organizării de șantier pentru implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80). De asemenea, pe data de 11 septembrie, Primăria Constanța a emis pentru CN APM SA Constanța și Certificatul de urbanism nr. 3435, care constă în „Realizare dană specializată într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80), organizare de șantier“.

Reamintim că, în luna iulie anul curent, directorul general al CN APM Constanța, Dan Nicolae Tivilichi, a anunțat că au fost semnate contractele pentru realizarea proiectului de investiție „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“ și au fost emise ordinele de începere a lucrărilor. Astfel, contractul de lucrări nr. 24823/15.06.2018 a fost semnat de CN APM SA Constanța cu Asocierea SC Abc VAL SRL Constanța – SC Euro Construct SA – SC Vamig SRL Constanța – Universitatea Tehnică de Construcții București, în calitate de antreprenor, lider de asociere fiind SC Abc VAL SRL Constanța. Contractul de proiectare, execuție și finalizare a lucrărilor și remediere a oricăror defecțiuni are o valoare 14.421.650,85 de lei (fără TVA). De asemenea, contractul de servicii de consultanță și supervizare a lucrărilor de proiectare și execuție pentru realizarea obiectivului de investiție „Implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari (Dana 80)“ nr. 22496/30.05.2018 a fost semnat de CN APM SA Constanța cu asocierea SC TPF Cproject SRL București – TPF Getinsa Euroestudios SL Madrid, Spania, în calitate de consultant/inginer.

Valoarea contractului este 583.310 lei fără TVA, durata acestuia fiind de 37 de luni. Prin actul adițional nr. 1, înregistrat cu nr. 25846/22.06.2018 la contractul sectorial de servicii nr. 22496/30.05.2018, cu articol unic, se prevede: SC TPF Cproject SRL va fi denumită în continuare SC TPF Inginerie SRL. Astfel, asocierea va fi formată din SC TPF Inginerie SRL și TPF Getinsa Euroestudios SL, reprezentată de SC TPF Inginerie SRL – lider de asociere.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014-2020, Axa Prioritară 1 – Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul, Obiectivul Specific 1.3 Creșterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe rețeaua TEN-T centrală. Bugetul proiectului este de 25.778.122 de lei (cu TVA), din care: 75% rata de finanțare UE – 14.269.477 de lei și 25% contribuție de la bugetul de stat – 4.756.492 de lei, durata de execuție fiind de 37 de luni. Perioada de implementare a proiectului: 1.06.2018 – 30.06.2021.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/doua-acte-emise-de-municipalitate-pentru-cn-apm-constanta-este-vizat-proiectul-pentru-implementarea-danei-80-intr-o-zona-de-mare-adancime-676713.html

Primăria Constanţa consultă piaţa în vederea determinării valorii estimate a serviciilor de expertiza tehnică pentru cerinţa fundamentală „rezistenţa mecanică şi stabilitate” a unui amplasament situat la Poarta 1 din municipiu,  având în vedere că acesta a fost construit în mare.

Studiul vizează amplasamentul în suprafaţă de 16.462 mp, delimitat în planul anexat în secţiunea „Documente”. Este vorba despre parcarea de la intrarea la Poarta 1 până spre Poarta 1 bis, pe care municipalitatea vrea s-o transforme într-un punct de atracţie. Aspectele supuse consultării sunt oferta de preţ, cu  TVA evidenţiat distinct, în vederea determinării valorii estimate a serviciilor, cu detalierea preţului estimat pe fiecare documentaţie în parte. Consultarea se va desfăşura doar în sistem electronic, orice persoană/organizaţie interesată având posibilitatea de a transmite oferta de preţ în vederea determinării valorii estimate a serviciului, pe adresa de e-mail: arhitect.sef@outlook.com. Data-limită de transmitere a propunerilor este 23.11.2018, iar data-limită pentru consultare este 30.11.2018. Concurs internaţional de arhitectură, organizat de municipalitate Pentru zona de parcare de la Poarta 1, municipalitatea va organiza un concurs internaţional de arhitectură. „Ne propunem să găsim cea mai bună soluţie astfel încât această zonă utilizată, astăzi, eminamente de maşini să devină o zonă de atracţie, de bucurie, o zonă emblematică. Am avut mai multe întâlniri cu arhitecţi tineri, care au avut păreri subiective. De aceea ne adresăm şi pieţelor internaţionale“, a comunicat primarul Făgădău.

Totodată, primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, a mai declarat că, prin investiţiile derulate atât de Primărie, cât şi de Port, vor putea fi descongestionate mai multe artere de circulaţie. „De la Gară, de la spălătorie, am făcut – până la un anumit punct – drum. Portul lucrează în incintă la: sediu, acces porţi, intrare pe două benzi, ieşire pe două benzi, iar municipalitatea va face şi această zonă. Ce ne propunem? Ca pe acest drum, dimineaţa, între orele 7.00 şi 9.00, să funcţioneze două benzi dinspre oraş spre port, iar la ora la care iese toată lumea din port să fie două benzi de ieşire din port către oraş. În felul acesta, descongestionăm Termele Romane, strada Traian, Ferdinand, Mihai Viteazu, Mircea cel Bătrân, toată această zonă, care, practic, se blochează la orele dimineţii şi la orele la care lumea iese din port“, a precizat edilul-şef al oraşului Constanţa, Decebal Făgădău.

Reamintim că proiectul „Civitas Portis“ este finanţat de Comisia Europeană prin programul „Horizon 2020“, linia de finanţare dedicată Mobilităţii pentru Dezvoltare (Mobility for Growth .5.5-2015). Obiectivul general al proiectului este să identifice, să demonstreze şi să evalueze anumite seturi de măsuri integrate şi inovatoare care să abordeze problemele oraşelor portuare din Europa cu privire la mobilitate. În final, se doreşte să se demonstreze cum aceste măsuri (activităţi) referitoare la mobilitate vor contribui la integrarea funcţională şi socială între oraş şi port, realizând în acelaşi timp o creştere economică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitori.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/primaria-constanta-va-organiza-un-concurs-de-proiecte-pentru-punerea-in-valoare-a-parcarii-din-zona-poarta-1-poarta-1-bis-document-676850.html

Cu circa 33.000 de navigatori, din care aproximativ 15.000 sunt pe mare în orice moment, România este, astăzi, unul dintre cele mai importante rezervoare de forță de muncă de înaltă calitate, pentru flota mondială.
Potrivit Agenției Europene de Siguranță Maritimă (EMSA), țara noastră ocupă locul opt în rândul furnizorilor de echipaje pentru flota comunitară, asigurând, în prezent, 10.124 ofițeri, respectiv 5,79% din total.
Avem instituții marinărești de elită, recunoscute pe plan internațional pentru profesionalismul lor, dar care lucrează în slujba exportului de echipaje: Autoritatea Navală Română, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă Constanța, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale CERONAV, precum și o rețea puternică de companii de crewing. Avem un Sindicat Liber al Navigatorilor puternic și respectat, plus un Inspectorat ITF eficient, care luptă pentru protecția socială a marinarilor exportați. La toate acestea, trebuie să adăugăm o salbă de porturi maritime și fluviale și numeroasele șantiere navale. Putem spune, fără să greșim, că România este o putere maritimă. Doar flota comercială îi lipsește.

★ ★ ★

Statutul de furnizor de echipaje pentru flota mondială este în pericol, atrage atenția Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România. Motivul îl reprezintă lipsa cadrului normativ adecvat.

În flotele străine, se aplică legislația muncii din statele de pavilion, altfel spus, armatorii străini nu pot fi obligați să plătească contribuțiile aferente salariilor navigatorilor români după legislația din țara noastră. Pe de altă parte, modul și gradul de fiscalizare a muncii din România sunt incompatibile cu piața muncii din shipping-ul internațional.

În acest caz, este nevoie de acte normative speciale, care să țină cont de specificul acestui sector de activitate și să asigure o fiscalitate a muncii în concordanță cu standardele pieței europene. Cu un cadru normativ adecvat, navigatorii români vor rămâne, în continuare, atractivi pentru armatorii străini, care se vor arăta interesați să vireze contribuțiile salariale către fondurile de sănătate și pensii din România.

„În prezent, interesul autorităților naționale față de categoria profesională a marinarilor este aproape nul. Iată, nu reușim să avem niște reglementări minime pentru a aduce în țară contribuțiile salariale ale celor peste 1.100 de navigatori români de pe navele cu pavilion norvegian.

Convenția internațională privind munca și viața pe mare MLC 2006, ratificată și de statul român, prevede că toți navigatorii trebuie să aibă asigurări la fondurile de sănătate și pensii plătite de armatori. Pe navele înmatriculate sub pavilionul Maltei sunt câteva mii de marinari români. Aceștia vor trebui să facă dovada că sunt asigurați la fondurile sociale și de pensii din țara lor. Dar cum să facă dovada câtă vreme nu există legislație specifică pentru marinari în România. Și atunci, probabil, vor fi scoși de pe piață. Există pericolul ca și alte pavilioane – Cipru, Panama și așa mai departe – să ia aceleași măsuri. Și astfel, treptat, românii își vor pierde locurile de muncă de pe mare.

Oare de ce nu luăm exemplul Croației, Poloniei și altor țări care furnizează flotelor lumii forță de muncă marinărească? La fel ca acestea, România trebuie să stabilească protocoale, norme minime prin care să li se permită armatorilor străini să plătească, în România, contribuțiile salariale ale navigatorilor români. Autoritățile nu trebuie să uite că navigatorii români aduc banii în țară și contribuie la bugetele statului român printr-o serie de taxe și impozite: TVA, accize, impozite pe proprietate, taxe de tot felul.
Legislația din România privind fiscalitatea aferentă muncii nu poate fi aplicată navigatorilor români din flotele străine, pentru că românii ar deveni prea scumpi și ar fi scoși imediat de pe piață. Așa cum statul român a făcut un cadru normativ special pentru aviatori, tot așa trebuie să facă pentru navigatori.
Ministerul Transporturilor ar trebui să aibă o structură la nivel de direcție, care să spună ce trebuie făcut pentru a avea cât mai mulți navigatori în piață. Astăzi, când mergem pe la diverse ministere, să discutăm problemele navigatorilor, să propunem inițiative legislative, nimeni nu vrea să facă nimic. Statul ar trebui să se implice mai mult în școlarizarea navigatorilor, în asigurarea locurilor de practică și de muncă (dar nu în orice condiții)”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu.
Avertismentul liderului SLN trebuie tratat cu toată seriozitatea de către autorități și comunitatea shipping-ului românesc. Dacă navigatorii români vor fi excluși din piață, întregul sector se va prăbuși: instituțiile de învățământ marinăresc și companiile de crewing își vor închide porțile, iar România va pierde venituri de cel puțin 400 de milioane de euro pe an, din salariile navigatorilor, care se duc în consum, investiții, impozite și taxe. Câte industrii mai aduc atâta valută în România?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-marinarii-romani-isi-vor-pierde-locurile-de-munca-daca-statul-nu-intervine-rapid-362927?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

290,4 milioane de euro vor fi investiţi în legături feroviare moderne, rapide şi sigure între Plovdiv şi Burgas, conectând unele dintre cele mai mari oraşe ale ţării cu Marea Neagră, scrie Novinite.
UE vrea să susţină construirea coridorului feroviar de mare viteză Orient/East Mediterranean TEN-T, conectând Europa Centrală de cea de Sud-Est.

Proiectul va reduce timpul călătoriei cu 40 de minute pentru pasageri.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/ue-investeste-peste-290-milioane-de-euro-in-transportul-feroviar-bulgar-17667441

În ședința de joi, 15 noiembrie 2018, Guvernul Dăncilă a aprobat Ordonanța de urgență pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiții. Executivul a apelat la această formulă pentru a ocoli Constituția, după ce miercuri, 18 iulie 2018, Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost declarată neconstituțională.

Demn de remarcat este faptul că Ministerul Justiției a avizat proiectul de OUG cu observații. Prin adresa nr. 96729 din 13 noiembrie 2018, acesta atrage atenția asupra „caracterului neconstituțional” al ordonanței de urgență.

Stimați cititori, actul normativ recurge la o șmecherie, în încercarea de a evita conflictul cu legea fundamentală. Nu mai vorbește de un singur fond suveran, ci de mai multe, de parcă suveranitatea statului român ar putea fi divizată după pofta celor aflați la putere. În fapt, este vorba de aceeași stratagemă folosită și în cazul asocierii Șantierului Naval 2 Mai (în care statul român este acționar majoritar) cu compania Damen, în cadrul companiei Daewoo – Mangalia Heavy Industries. Pentru a le putea încredința olandezilor managementul companiei mixte, OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost modificată, astfel încât să se dea impresia că actul normativ nu vizează o singură entitate, ci mai multe.

În cazul niciunuia dintre cele două acte normative nu se justifică urgența. Sunt gata să pariez că va mai trece multă apă pe Dâmbovița până la înființarea unui fond suveran de dezvoltare și investiții (dacă va fi înființat vreodată). Nici în cazul asocierii de la Daewoo – Mangalia nu a existat vreo urgență. Iată, OUG nr. 73 prin care s-a modificat legislația privind guvernanța corporativă a fost publicată în „Monitorul Oficial” pe 19 iulie 2018. Cu toate acestea, nici la data de 30 octombrie 2018, statul nu avea calitatea de acționar majoritar la DMHI, în registrul comerțului. Și atunci, care a fost urgența respectivului act normativ?

v v v

Dar să revenim la proaspăta OUG aprobată de Guvernul Dăncilă.

Potrivit acesteia, fondurile suverane de dezvoltare și investiții se înființează și funcționează ca societăți pe acțiuni, fiind deținute în întregime, în mod direct, pe toată durata de funcționare, de către statul român. Acesta își va exercita drepturile și obligațiile izvorâte din calitatea de acționar unic al fiecărui fond prin intermediul unei autorități publice centrale. Capitalul social al acestora va consta din pachetele de acțiuni pe care statul le deține la diverse companii și pe care le transferă fiecărui fond cu titlu de aport în natură.

Strategia fiecărui fond va avea în vedere, printre altele: finanțarea întreprinderilor relevante pentru un anumit sector economic, industrial, finanțarea companiilor romanești de importanță strategică, investiții în industrie și în proiecte de infrastructură, finanțarea start-up-urilor și a întreprinderilor într-un stadiu incipient de dezvoltare, crearea de locuri de muncă în mod durabil, stimularea inovației și a noilor tehnologii. Într-un cuvânt, fondurile vor juca rolul Bunului Samaritean.

Principala activitate a fondurilor este efectuarea de investiții financiare în nume și cont propriu prin participații la societățile din portofoliu sau la alte societăți, acordarea de împrumuturi, vânzarea, achiziția, menținerea în portofoliul propriu de instrumente financiare. Înstrăinarea de active sau acțiuni se face pentru obținerea surselor de finanțare a proiectelor de investiții, în conformitate cu strategia fiecărui fond.

Pe de altă parte, fondurile administrează acțiunile societăților din portofoliu și urmăresc îmbunătățirea activității societăților la care sunt acționari, astfel încât acestea să îndeplinească criteriile economice și de guvernanță pentru a putea fi listate la Bursa de Valori București.

Actul normativ nu precizează câte fonduri vor exista și ce societăți vor avea în portofoliu.

Trebuie amintit faptul că, în defuncta Lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, acestuia îi fuseseră repartizate 27 de societăți, printre care se aflau și trei unități din județul Constanța: Societatea Națională Nuclearelectrica SA, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA și Oil Terminal SA.

v v v

Înființarea respectivelor fonduri sub autoritatea statului român stârnește numeroase suspiciuni și foarte multă neîncredere. Românii au proaspătă în minte istoria Fondului Proprietății de Stat, o structură a statului român care are pe conștiință mulțimea privatizărilor frauduloase, soldate cu vânzarea atâtor unități economice la fier vechi și transformarea activelor în afaceri imobiliare. FPS a contribuit decisiv la dispariția unor ramuri întregi ale economiei naționale, a flotei comerciale și de pescuit a României, iar nașterea „miliardarilor de carton”, „îmbogățiților tranziției” și „baronilor locali” este legată de numele său.

Pentru a scăpa de renumele prost dobândit, instituția statului român și-a luat, în mod repetat, alt nume: mai întâi AVAB (din 1998), apoi APAPS (din 2000), AVAS (din 2004), pentru ca din 2012 și până în prezent să se numească AAAS, adică Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

La sfârșitul anului 2017, în administrarea AAAS se aflau 505 societăți, din care doar 269 erau privatizabile. Dintre acestea, 60 dintre societăți au o situație juridică incertă. Nu înregistrează venituri din activitate, dar nici nu sunt în dizolvare sau lichidare. Alte 236 societăți sunt neprivatizabile, fiind în procedură de lichidare și dizolvare. Instituția este acționar majoritar în doar 10 dintre cele 505 societăți din portofoliu, la celelalte deținând pachete de acțiuni mai mici de 50%.

Doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, n-ar fi mai bine ca această instituție să fie transformată în Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, să i se încredințeze misiunea de a face investiții rentabile și sustenabile, folosind resursele de care dispune deja și pe cele ce le va atrage din dividende și vânzările de acțiuni?

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-istoria-se-repeta-de-la-fondul-proprietatii-de-stat-la-fondurile-suverane-de-dezvoltare-si-investitii-362859

Datele publicate vineri de Eurostat arată că anul trecut producţia agricolă a României a fost de numai 4% din întreaga producţie înregistrată la nivelul Uniunii Europene, ceea ce plasează pe locul 8.

Cu 72,6 miliarde de euro (sau 17% din totalul producţiei înregistrate la nivelul UE) în 2017, Franţa a avut cea mai mare producţie agricolă totală în rândul statelor membre Statele. Următoarele locuri în topul Eurostat sunt ocupate de Germania (56,2 miliarde EUR sau 13%), Italia (55,1 miliarde EUR sau 13%), Spania (50,6 miliarde EUR sau 12%), Marea Britanie (31,8 miliarde de euro sau 7%), Ţările de Jos (28,9 miliarde euro sau 7%), Polonia (24,9 miliarde euro sau 6%) şi România (17,5 miliarde EUR sau 4%).

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/productia-agricola-dinromania-abia-locul-8-ue-1_5beed5dbdf52022f7586808f/index.html

Programul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (UE) va deveni public în a doua jumătate a lunii decembrie, după ce va fi aprobat în Consiliul European pentru Afaceri Generale, în data de 11 decembrie, a declarat, luni, Victor Micula, secretar de stat pentru relaţii interinstituţionale şi juridice la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-o conferinţă de specialitate.

„Nu pot să fiu foarte generos în a vă explica sau a vă prezenta programul Preşedinţiei române (la Consiliul Uniunii Europene – n. r.), deoarece acesta va deveni public abia după ce programul trioului va fi aprobat în Consiliul European pentru Afaceri Generale. Acest lucru se va întâmpla undeva pe data de 11 decembrie şi noi vom începe să vorbim public despre evenimentele pe care le vom organiza – informale ministeriale găzduite de România, conferinţe, întâlniri la nivel de experţi – în a doua jumătate a lunii decembrie. De asemenea, este şi o cutumă să nu vorbeşti foarte mult de preşedinţie, în condiţiile în care există o altă preşedinţie în funcţie. Este o cutumă şi o obligaţie morală să respecţi preşedinţia care îşi exercită mandatul, respectiv partenerii austrieci”, a menţionat Micula.

Potrivit oficialului MAE, România se va concentra, pe durata mandatului din cadrul Consiliului UE, pe finalizarea acelor iniţiative legislative care au fost demarate până acum, precum şi pe proiecte foarte importante pentru cetăţenii Europei.

„Multe dintre proiectele promovate de partenerii austrieci sunt proiecte la care ţinem şi noi, deoarece Austria şi România trebuia să facă parte din acelaşi trio. Din păcate, votul referendumului pentru Brexit a schimbat ordinea triourilor, aşa că acum facem parte dintr-un alt trio, cu Finlanda şi Croaţia. Migrarea de la un trio la altul reprezintă destul de multe avantaje. Este o preşedinţie atipică pentru că, dacă ne raportăm la iniţiativele legislative, România are la dispoziţie doar trei luni. Atunci când vom face public programul nostru de activitate, veţi regăsi în primul trimestru al anului viitor foarte multă activitate în Parlamentul European. Ne vom concentra pe finalizarea acelor iniţiative legislative care au fost demarate până în momentul de faţă şi vom căuta ca, prin activitatea noastră de mediator onest între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, să avansăm câteva proiecte foarte importante pentru cetăţenii Europei. Nu pot să intru în amănunte, dar sigur preşedinţia română va fi marcată de o serie de evenimente, cum este Brexitul”, a afirmat secretarul de stat în MAE.

România va prelua la 1 ianuarie 2019 Preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE. Aceasta este asigurată în prezent de Austria.

Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER) a organizat, luni, conferinţa anuală cu tema „Perspective economice ale României’.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/19/micula-mae-programul-presedintiei-romaniei-la-consiliul-ue-va-deveni-public-in-a-doua-jumatate-a-lunii-decembrie–213489

Perspectivele de cooperare economică şi comercială post-Brexit între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, precum şi valorificarea oportunităţilor oferite de Parteneriatul Strategic bilateral româno-britanic, încheiat în 2003, au fost temele centrale în cadrul discuţiilor care au avut loc luni între ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, şi comisarul pentru Comerţul cu Europa al Marii Britanii, Andrew Mitchell.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, Ştefan-Radu Oprea a transmis partenerilor de dialog preocuparea MMACA pentru creşterea nivelului investiţiilor şi al comerţului bilateral, exprimând speranţa că ritmul şi nivelul cooperării vor fi menţinute şi după ce Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană.

„Obiectivul strategic al României este ca Uniunea Europeană şi Marea Britanie să aibă o relaţie cât mai apropiată, după producerea Brexitului. În contextul Parteneriatului Strategic bilateral, ne dorim aprofundarea dimensiunii economice. Avem în vedere proiecte comerciale şi de investiţii în domeniile industriei auto, energie, infrastructură sau cercetare-dezvoltare”, a declarat ministrul Mediului de Afaceri.

Intrarea London Stock Exchange Group pe piaţa românească prin deschiderea centrului de servicii pentru afaceri la Bucureşti a reprezentat un semnal investiţional britanic puternic pentru România, se arată în comunicatul MMACA.

De asemenea, „deschiderea unei reprezentanţe a companiei româneşti Modpack System, unul dintre furnizorii de vârf la nivel naţional de servicii de ambalare industrială pentru export şi relocare de obiective industriale, la Liverpool, reprezintă o poveste de succes şi un model de urmat pentru alţi investitori români pe piaţa britanică”, a arătat ministrul Oprea.

Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019 a fost, de asemenea, o temă de interes în cadrul întrevederii bilaterale de la Bucureşti. Ministrul Ştefan-Radu Oprea l-a asigurat pe comisarul britanic de susţinerea României în finalizarea acordului de ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În plus, cei doi oficiali au analizat şi viitorul colaborării în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, partenerii de dialog convenind asupra necesităţii modernizării acesteia, astfel încât să poată răspunde actualelor provocări ale economiei globale şi să funcţioneze din nou pentru toată lumea.

Ministrul Oprea l-a informat, în acest sens, pe comisarul britanic că, pe agenda OMC, comerţul electronic se bucură de o atenţie deosebită, urmând ca, în perioada deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, să fie organizat un eveniment centrat pe inovare şi a invitat, cu acest prilej, Marea Britanie să se alăture discuţiilor, pentru a transmite un semnal clar în cadrul Uniunii asupra faptului că relaţiile bilaterale continuă.

Întâlnirea a avut loc în contextul organizării, la Bucureşti, a Business breakfast and trade summit on inovative technology, organizat de Camera de Comerţ Româno-Britanică.

Marea Britanie reprezintă pentru România al 6-lea partener între statele membre UE în ceea ce priveşte comerţul total de bunuri. La export, Regatul Unit este a 5-a ţară între pieţele de destinaţie a exporturilor româneşti, iar în topul ţărilor partenere la import ocupă locul 13.

În anul 2017 s-a înregistrat un nou record în istoria relaţiilor bilaterale, schimburile comerciale ajungând la 4,25 miliarde euro, din care exporturi 2,56 miliarde euro, iar importuri 1,69 miliarde euro.

În primele şapte luni din 2018, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat valori totale de 2,72 miliarde euro, din care 1,72 miliarde euro exporturi – în creştere cu 13,86% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, şi 996 milioane de euro importuri – în creştere cu 3,18%. Balanţa comercială rămâne excedentară, cu un sold pozitiv de 727,75 milioane euro.

Fluxurile comerciale bilaterale sunt dominate de produsele cu înalt grad de prelucrare. Principalele grupe de produse exportate sunt: maşini, aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport; materiale textile şi îmbrăcăminte; metale comune şi articole din metale comune; materiale plastice şi articole din material plastic, cauciuc şi articole din cauciuc; produse alimentare; mărfuri şi produse diverse (în majoritate mobilă).

Şi din punct de vedere investiţional Marea Britanie reprezintă un partener important pentru România, în prezent situându-se pe poziţia 12, cu investiţii directe de aproximativ 1 miliard euro.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/19/romania-si-marea-britanie-oportunitati-si-perspective-de-cooperare–213358

Preşedinţii turc Recep Tayyip Erdogan şi rus Vladimir Putin au sărbătorit luni, în Turcia, încheierea unei etape-cheie în construcţia unui important gazoduct care le leagă ţările prin Marea Neagră şi ilustrează apropierea între Ankara şi Moscova, relatează AFP.

În cadrul unei ceremonii organizate cu mare pompă la Istanbul, cei doi preşedinţi au asistat printr-o transmisiune video, în direct, la instalarea primului tub al tronsonului submarin – cu o lungime de 930 de kilometri – numit „TurkStream” sau uneori „Turkish Stream”, potrivit unei corespondente a AFP.

”TurkStream va fi foarte benefic ţării şi naţiunii noastre, dar şi vecinilor noştri şi regiunii”, a s-a felicitat Erdogan.

”Intrăm în ultima fază a acestui proiect istoric”, a adăugat el.

Format din două conducte paralele, gazoductul urmează să permită să se trimită anual aproximativ 31,1 miliarde de emetri cubi de gaze naturale, pompate din Rusia.

Urmează de asemenea ca partea terestră din Turcia să fie construită, după care să se deschidă vanele, o operaţiune prevăzută către sfârşitul lui 2019.

https://www.news.ro/externe/erdogan-si-putin-inaugureaza-de-la-istanbul-instalarea-primului-tub-al-tronsonului-submarin-la-marea-neagra-a-gazoductului-turkstream-1922400819322018111718667125