Activitatea porturilor maritime românești s-a relansat în primul trimestru al anului 2019. Traficul general de mărfuri a crescut cu 12,75% comparativ cu aceeași perioadă din 2018. Împreună, porturile Constanța, Midia și Mangalia a derulat 15.047.418 tone.

Cum se explică acest salt? În primul rând, prin creșterea cu 35,39%, față de perioada ianuarie – martie 2019, a cantităților de cereale și semințe uleioase derulate. Au contribuit, de asemenea, și alte grupe de mărfuri cu pondere ridicată în traficul total: minereurile și deșeuri metalice (+19,51%), cărbunii (+ 24,74%) și mărfurile containerizate (+5,80%).

În al doilea rând, transportatorii au beneficiat de o iarnă blândă, astfel că rețelele feroviare și rutiere care leagă porturile cu țara și Europa n-au mai fost blocate de zăpezi, iar navigația pe Dunăre nu a mai fost afectată de secetă ori îngheț.

Traficul maritim a fost de 11.462.978 tone (în creștere cu 4,05% față de aceeași perioadă din 2018), iar cel fluvial, de 3.584.440 tone (mai mare de 53,87%).

XXX
Constanța – cel mai mare port românesc – a manipulat 12.977.052 tone de mărfuri, în creștere cu 17,67% față de ianuarie – martie 2018. Saltul s-a datorat creșterii exportului de cereale și semințe uleioase provenite din România, Serbia și Ungaria (+35,37%), produse petroliere (+5,25%), minereuri și deșeuri metalice (+19,55%), combustibili solizi (+24,74%), îngrășăminte (+44,93%).

În structura fluxurilor de mărfuri, s-au produs schimbări semnificative. Dacă în primele trei luni din 2018, cerealele și semințele uleioase au avut o pondere de 30,06%, în ianuarie – martie 2019 au reprezentat 34,59% din fluxul total de mărfuri. Ponderi importante au înregistrat: minereurile și deșeurile metalice (19,54%), mărfurile containerizate (12,33%), hidrocarburile (10,28%), îngrășămintele și produsele chimice (8,80%), combustibilii solizi (7,01%), precum și produsele metalice (4,24%).

În perioada de referință, traficul de containere din portul Constanța a totalizat 1.599.671 tone, respectiv 158.672 TEU (containere standard), fiind cu 5,68% mai mare în tone, însă cu 1,33% mai mic în TEU.

XXX
În lunile ianuarie – martie 2019, portul petrolier Midia a derulat un trafic total de 2.026.453 tone de mărfuri, mai mic cu 11,91% față de aceeași perioadă din 2018. Cantitățile de hidrocarburi, care dețin o pondere de 94,27% în totalul mărfurilor manipulate la Midia, s-au diminuat cu 12,24%.

XXX
Surpriza o reprezintă micuțul portul Mangalia, care a manipulat 33.369 tone de mărfuri, cu 85,98% mai mult decât în ianuarie – martie 2018. În structură, cimentul reprezintă 64,42% din traficul total, iar produsele petroliere 26,20%.

XXX
Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 61,7 milioane de tone de mărfuri, în primele trei luni ale anului 2019, în scădere cu 4,4% față de perioada de referință din 2018.
Novorossiysk – cel mai mare port al Federației Ruse – a manipulat 39,5 milioane tone de mărfuri, cu 2,2% mai mult decât în ianuarie – martie 2018. În celelalte porturi rusești, situația a fost următoarea: Tuapse – 5,8 milioane tone (-14,0%), Kavkaz – 3,0 milioane tone (-41,6%), Taman – 4,3 milioane tone (+29,5%), Rostov pe Don – 3,5 milioane tone (+2,2%), Kerch – 0,8 milioane tone (de 2,3 ori mai puțin).

Porturile din Ucraina au manipulat 37 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 12,4% față de ianuarie – martie 2018. Cantitățile de cereale au crescut cu 35,5%, ajungând la peste 13,7 milioane tone, cele de minereu, cu 30%, totalizând 7,8 milioane tone, iar cele de semințe de floarea soarelui cu 6%, ajungând la 1,6 milioane de tone.

Traficul de containere a fost de 223.500 TEU, fiind mai mare cu 14% față de cel realizat în primele trei luni ale anului 2018.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cerealele-si-materiile-prime-siderurgice-au-relansat-traficul-de-marfuri-in-portul-constanta-374660?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Clasamentul mărfurilor derulate în porturile Constanța, Midia și Mangalia, în perioada ianuarie – februarie 2019, a fost următorul (în paranteză sunt creșterile, respectiv descreșterile, față de aceeași perioadă din 2018):

a) în creștere față de anul precedent
– cereale – 4.016.965 tone (+39,71%);
– articole diverse – 1.603.592 tone (+5,80%);
– minereuri de fier, deșeuri de fier – 1.467.143 tone (+51,77%);
– îngrășăminte – 1.059.926 tone (+40,14%);
– cărbune – 910.042 tone (+24,74%);
– produse metalice – 552.138 tone (+2,63%);
– semințe uleioase – 475.040 tone (+7,32%);
– produse alimentare – 127.566 tone (creștere de 2,91 ori);
– minerale brute sau prelucrate – 126.418 tone (+109,39%);
– ciment – 64.516 tone (+10,23%);
– sticlă, sticlărie și produse ceramice – 23.573 tone (creștere de 3,57 ori);
– animale vii – 19.690 tone (+61,49%);
– celuloză și deșeuri de hârtie – 8.114 tone (+19,39%);
– articole fabricate din metal – 4.260 tone (+16,52%);

b) în scădere față de anul precedent
– produse petroliere – 1.716.703 tone (-9,84%);
– petrol brut – 1.536.133 tone (-17,88%);
– minereuri și deșeuri neferoase – 1.069.822 tone (-7,46%);
– produse chimice – 142.865 tone (-22,08%);
– lemn, plută – 62.057 tone (-19,97%);
– echipamente, mașini – 60.845 tone (-42,73%). (I.T.C.)

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-topul-marfurilor-din-porturile-maritime-romanesti-374663?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Parcarea de la Poarta 1 la intrarea în Portul Constanţa va fi închisă mâine. Măsura a fost luată pentru că se efectuează lucrări în vederea reabilitării accesului în zonă şi a fluidizării traficului în interiorul parcării.

Lucrările sunt efectuate de Primăria municipiului Constanța, prin SC Confort Urban.

„După finalizarea lucrărilor, stația de taxi va fi mutată în interiorul parcării. În acest sens, a fost amenajat un scuar în interiorul parcării, în jurul căruia vor staționa taximetrele. Zilele acestea, se amenajează scuarul, iar joi, parcarea va fi închisă pentru asfaltarea intrării. Pentru ca lucrările să se deruleze în condiții optime, facem apel la constănțeni să nu își lase autovehiculele în parcare și să nu staționeze în zonă”, precizează reprezentanţii Primăriei Constanţa.

https://www.cugetliber.ro/stiri-social-parcarea-de-la-poarta-1-inchisa-maine-se-lucreaza-la-amenajarea-spatiului-374632?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Social&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Social

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa cumpără energie electrică de la o societate din Râmnicu Sărat. Achiziţia a fost făcută prin negociere directă fără publicare prealabilă a unui anunţ. Contractul „Furnizare energie electrică la înaltă, medie şi joasă tensiune la 9 puncte de consum, conform caietului de sarcini“, în valoare de 2.7367.420 de lei, a fost adjudecat de Getica 95 Com SR.

Date despre Getica 95 Com SRL
Potrivit Registrului Comerţului, societatea a luat fiinţă în anul 1995. Sediul social este în municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău. Capitalul social subscris de 20.000 lei, integral vărsat, este compus din 2000 de părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei. Tudose M. Săndel-Viorel este asociat unic şi administrator al firmei, care se ocupă de comercializarea energiei electrice.

În anul fiscal 2016, firma cu 9 salariaţi a raportat un profit de 459.173 de lei şi o cifră de afaceri de 140.511.543 de lei. Situaţia financiară pe anul 2017 arată astfel: 11 salariaţi, profit de 11.061.782 de lei şi o cifră de afaceri de 314.276.128 de lei.

Despre toate procedurile publice cu impact asupra judeţului Constanţa, cine şi ce cumpără, cine şi cât câştigă puteţi citi accesând categoria „Combaterea criminalităţii în achiziţiile publice“.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-a-anuntat-de-la-ce-societate-va-cumpara-energie-electrica-document-690678.html

Pe 24 aprilie, Curtea de Apel Constanţa s-a pronunţat în dosarul în care Şantierul Naval 2 Mai SA şi SIF Transilvania s-au judecat pe fondul unei hotărâri a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor. Apelul formulat de Şantierul Naval 2 Mai SA a fost respins ca nefondat.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta – Secţia a II-a Civilă, reclamanta SIF Transilvania SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Şantierul Naval 2 Mai SA, să se dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale suspendarea executării hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii pârâte din data de 8 noiembrie 2018, până la soluţionarea în fond, de către Tribunalul Constanţa.

Mărul discordiei
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în calitatea sa de acţionar al pârâtei, a cerut anularea hotărârii amintite, pentru încălcarea dispoziţiilor legale şi ale actului constitutiv, îndeplinindu-se astfel prima condiţie pentru promovarea cererii de ordonanţă preşedinţială; urgenţa acestei măsuri este motivată de împrejurarea că Legea nr. 31/1990 recunoaşte hotărârii adunării generale a acţionarilor forţa executorie de îndată ce este publicată în Monitorul Oficial, iar punerea în executare a hotărârii ar conduce la imposibilitatea realizării de către societatea pârâtă a obiectului principal de activitate; în plus, prin pronunţarea ordonanţei de suspendare a executării hotărârii adunării generale nu se prejudecă fondul pricinii, suspendarea executării fiind o măsură necesară, cu caracter vremelnic, până la soluţionarea în fond a cauzei privind anularea hotărârii; în drept, s-au invocat dispoziţiile art. 133 din Legea nr. 31/1990, art. 997.

Pe calea întâmpinării, pârâta a solicitat respingerea cererii ca nefondată; a arătat în acest sens că hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 24.08.2012 a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, precum şi a prevederilor actului constitutiv; în cauză nu se impune suspendarea executării hotărârii, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, respectiv urgenţa, existenţa unui prejudiciu şi neprejudecarea fondului; din acest punct de vedere, verificarea aparenţei dreptului, în sensul dorit de reclamantă, presupune stabilirea, de către instanţă, a încălcării prevederilor legale referitoare la respectarea dreptului la informare al acţionarilor şi a principiilor priorităţii interesului societar şi aplicării unui tratament egal al acţionarilor; or, pe calea ordonanţei preşedinţiale nu este permis a se face aprecieri cu privire la viciile sau valabilitatea hotărârii AGEA din 8 noiembrie 2018, motiv pentru care nu este îndeplinită condiţia neprejudecării fondului; reclamanta nu probează nici urgenţa şi nici prejudicierea unui drept propriu, încălcat prin aprobarea de principiu a vânzării activelor; vremelnicia măsurii nu se regăseşte în speţă, întrucât reclamanta nu a indicat momentul până la care măsura se cere a fi instituită.

Ce a spus prima instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 354/28.02.2019 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia a II-a Civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes în susţinerea cererii dosarului chemării în judecată; a fost admisă cererea principală; s-a dispus suspendarea, până la soluţionarea de către Tribunalul Constanţa, a cauzei înregistrate, a executării hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor societăţii pârâte, din data de 8 noiembrie 2018.

Prin hotărârea adoptată la 8 noiembrie 2018, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii Şantierul Naval 2 Mai SA a aprobat, cu majoritate de voturi: vânzarea bunurilor imobile aflate în patrimoniul societăţii, preţul minim de vânzare a acestora urmând a fi stabilit pe baza unui raport de evaluare, în conformitate cu prevederile legale in vigoare; ziua de 30.11.2018 va fi data de înregistrare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii, iar data de 29.11.2018 va fi „ex date“, conform Regulamentului CNVM nr. 6/2009.

În cererea sa privind anularea acestei hotărâri, reclamanta a invocat aspecte care ţin de interdicţia întocmirii actelor de înstrăinare a activelor imobilizate a căror valoare depăşeşte 20% din totalul acestora (art. 90 alin. (2) din Legea nr. 24/2017), încălcarea dreptului la informare al acţionarilor, prin omisiunea prezentării unei documentaţii care să fundamenteze oportunitatea înstrăinării activelor (art. 92 alin. (22) din Legea nr. 24/2017 şi 188 alin. (1) din Regulamentul ASF nr. 5/2018) şi eludarea prevederilor art. 114 din Legea nr. 31/1990; în viziunea reclamantei, au fost încălcate de către acţionarii majoritari principiile priorităţii interesului societar şi aplicării unui tratament egal tuturor acţionarilor.

În speţă, s-a constatat că reclamanta face dovada prejudiciului iminent pe care l-ar înregistra prin punerea în executare a hotărârii, înstrăinarea tuturor activelor, la preţuri stabilite unilateral de administratori (şi nu de acţionari), fiind de natură să producă o pagubă patrimonială evidentă atât societăţii, cât şi acţionarilor săi; prin urmare, iminenţa unei pagube este dovedită, în concret.

Aparenţa dreptului este în favoarea acţionarului reclamant, atât timp cât acesta a făcut dovada că acţionarii majoritari au încredinţat administratorilor prerogative care aparţin exclusiv Adunării Generale a Acţionarilor, creând posibilitatea de înstrăinare efectivă a oricăruia sau a tuturor activelor din patrimoniul persoanei juridice, în condiţiile şi la preţurile stabilite de către administratori, fără ca acţionarii să mai fie convocaţi, într-o nouă şedinţă a Adunării Generale.

Faţă de aceste considerente, prima instanţă a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale şi a admis cererea de suspendare a executării hotărârii, până la soluţionarea în fond a cererii în anulare.

Instanţa Curţii de Apel Constanţa a respins ca nefondată cererea apelantului.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/santierul-naval-2-mai-sa-la-judecata-cu-sif-transilvania-sa-la-mijloc-o-decizie-din-cadrul-adunarii-generale-extraordinare-a-actionarilor-690691.html

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa organizează o licitaţie pe SEAP pentru atribuirea unui contract ce vizează construcţia unui baraj antipoluare.

Valoarea estimată a contractului este de 1.293.000 de lei, termenul-limită pentru depunerea ofertelor fiind 20 mai 2019. Obiectul contractului constă în furnizarea cantităţii de 2800 de metri liniari baraj antipoluare pentru prestarea serviciilor de asistenţă pentru prevenirea poluării bazinelor porturilor Midia şi Constanţa cu produse petroliere pe perioada operaţiunilor de încărcare/descărcare a navelor tanc.

Persoanele responsabile pentru buna desfăşurare a licitaţiei sunt: director general, administrator – Daniela Şerban, administrator- Gabriela Murgeanu, administrator – Daniel-Adrian Naftali, administrator – Elena Petraşcu, administrator – Burlacu Mircea, administrator – Batrîncă Ghiorghe, administrator – Nicolae Dan Tivilichi, director general adjunct – Bogdan Pascu, director exploatare – Teodor Patrichi, director coordonator – Ciprian Hanganu, director tehnic – Ion Tomescu, director economic -Maria Mergiu, director comercial – Alexandru Madalin Crăciun, şef Serviciu Juridic şi Contencios – Tînase Iulian Pepi, şef Sucursala Energetică Port – Kiss Laszlo Eduard, şef Sucursala Servicii Port – Daniel Niculescu, şef Sucursala Nave Tehnice Port – Emil Sorin Banias, şef Departament Achiziţii Publice – Otilia Ifimov, Serviciul Tehnic Reparaţii – Antoniela Moldoveanu, Serviciul Tehnic Reparaţii – Laura Bola, şef Birou Control Financiar Preventiv- Nicoleta Adina Gamalan, Departament Achiziţii Publice – Aurelian Lita, şef Compartiment Nave Tehnice Depoluare, Compartiment Nave Tehnice Depoluare – Radu Nicolae, Compartiment Nave Tehnice Depoluare – Ion Grigore.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cati-bani-aloca-cn-apm-constanta-pentru-un-baraj-antipoluare-document-690783.html

Anul 2018 a fost un an foarte bun pentru compania Socep din portul Constanța. Potrivit raportului prezentat investitorilor, societatea a încheiat exercițiul financiar cu un profit brut de 14.549.422 lei, mai mare de 3,25 ori față de cel din 2017 și cu 16,55% comparativ cu cel din 2016. Trebuie precizat că acesta este cel mai bun rezultat financiar obținut în ultimii 11 ani, fiind cu 59,45% mai mare decât profitul brut din 2008, ultimul an al perioadei de creștere ce a precedat marea criză economică din 2009 – 2013.

În anul 2018, operatorul portuar Socep a derulat un trafic total de 3,626 milioane tone de mărfuri (inclusiv cele containerizate), în creștere cu 13,45% față de anul 2017. Traficul de containere s-a situat la 1,033 milioane tone și 137.000 TEU (containere convenționale), în creștere cu 15,41% în tone, față de 2017, dar mai mic cu 1,44% în TEU.

Spre deosebire de alți operatori care sunt monospecializați și depind de o singură piață, fapt ce îi face vulnerabili în condițiile de criză de pe piața respectivă, Socep are o activitate diversificată. În anul 2018, a derulat 178 mii tone de produse chimice vrac și 21 mii tone ambalate, 720 mii tone de cereale, 382 mii tone de laminate, 1,209 milioane tone de minerale vrac, 1,033 milioane tone de mărfuri containerizate, 83 mii tone de alte mărfuri vrac sau ambalate.

Cifra de afaceri a companiei a făcut un salt de 17,93% față de 2017 și de 15,24% față de 2016, ajungând la 74.678.818, în anul 2018.

Pe de altă parte, numărul salariaților s-a diminuat de la 432 de persoane, în 2016, la 396 persoane, în 2018.

Dialog cu investitorii

Ieri, conducerea companiei a organizat prima teleconferință din acest an. cu acționarii și presa, în cadrul căreia directorul general Dorinel Cazacu a răspuns numeroaselor întrebări ale investitorilor, pe marginea raportului anual.

„Reducerea numărului de salariați a fost rezultatul unui efort de peste un an pentru optimizarea proceselor de lucru și a fost influențată de investițiile făcute în terminalele de containere și mărfuri generale. În continuare, vom urmări optimizarea proceselor de muncă și creșterea productivității – a explicat directorul general. Creșterea cifrei de afaceri s-a datorat creșterii veniturilor din depozitarea mărfurilor generale și din manipularea containerelor.”

Pentru anii viitori, compania și-a propus o creștere a cotei de piață pe toate segmentele de trafic și, totodată, un program de investiții ambițios. „Vom construi un terminal modern de cereale, o investiție de peste 30 de milioane de euro. Contractul pentru achiziția echipamentelor a fost semnat. Terminalul va fi operațional în septembrie – octombrie 2020 și va fi apt pentru a doua parte a anului agricol. Cu ajutorul acestei investiții ne propunem să dublăm cifra de afaceri pe segmentul de cereale. La finalul acestui an, ne vom dota cu o macara modernă, de 84 tone, o investiție de aproape 3 milioane de euro. La acestea se adaugă și alte investiți care sunt prezentate pe site-ul companiei”, a declarat Dorinel Cazacu.
În 2018, în cadrul programului de responsabilitate socială, compania a făcut sponsorizări în sumă de 298.953 lei, cea mai mare parte pentru achiziționarea de aparatură modernă destinată secțiile de cardiologie și neurochirurgie ale Spitalului Clinic Județean Constanța, iar restul pentru susținerea activităților culturale și sportive.

Investesc în zadar

Stimați cititori, compania Socep și alți operatori de pe platforma portului Constanța fac eforturi uriașe să atragă fluxurile de mărfuri din România și țările vecine, cheltuind zeci și sute de milioane de euro pentru construirea unor terminale noi, pentru modernizarea celor vechi, pentru creșterea ratelor de încărcare-descărcare a navelor, pentru îmbunătățirea calității serviciilor.
Pe an ce trece, capacitatea de operare a portului se mărește, dar fluxurile de mărfuri nu sporesc pe măsura eforturilor depuse. Mărfuri de transportat există din belșug, dar multe dintre ele ocolesc portul Constanța din cauza legăturilor precare ale acestuia cu continentul. României îi lipsesc autostrăzile și șoselele rapide care să lege portul Constanța cu principalele centre de producție ale țării, cu granițele de vest și nord, iar viteza medie de transport pe calea ferată a coborât la 15 – 20 km pe oră.

Dacă n-ar exista Dunărea și canalele navigabile, traficul de mărfuri din portul Constanța s-ar prăbuși.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-profitul-companiei-socep-s-a-triplat-in-anul-2018-374714?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Profitul s-a diminuat de la 1,3 mil. lei la 924.000 de lei.

Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale cu capital românesc, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 163,8 milioane de lei (35 mil. euro), în creştere cu 45% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Evoluţia businessului companiei vine în condiţiile în care recolta de cereale a României a fost una bună.

Recolta de cereale a României de anul trecut a fost de 31,8 milioane tone, cea mai mare din istoria ţării, iar suprafaţa cultivată a fost de 9,33 milioane de hectare de teren, potrivit Eurostat, biroul european de statistică.

Pe de altă parte, profitul companiei s-a diminuat anul trecut, de la aproape 1,3 milioane de lei în 2017 la 924.000 de lei în 2018.

Anterior, Sergiu Gorban, proprietarul Transylvania Invest, spunea că în 2018 va derula o investiţie de 600.000 de euro într-un siloz cu o capacitate de depozitare de 8.000 de tone, un proiect demarat în 2016. Astfel, capacitatea de depozitare a companiei a ajuns la 13.000 de tone. Compania a avut un număr mediu de 13 angajaţi în 2018.

Comerţul cu cereale, seminţe, furaje şi tutun neprelucrat, un sector în care activează traderii de cereale şi distribuitorii de materii prime agricole, a crescut cu 4,5% în 2017 (ultimul an pentru care există date disponibile), ajungând la 25,6 mld. lei (5,6 mld. euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În 2017, în comerţul cu cereale activau 1.452 de companii, care împreună aveau 7.635 de salariaţi, potrivit sursei citate.

Afacerile traderilor de cereale au crescut în acelaşi ritm în care a crescut şi sectorul cultivării cerealelor şi plantelor oleaginoase, sector care a înregistrat un avans de 4,8% în 2017, ajungând la 18,6 mld. lei (4 mld. euro) în 2017, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/traderul-de-cereale-transylvania-invest-si-a-majorat-afacerile-cu-45-in-2018-ajungand-la-163-milioane-lei-18120220

Estimările managerilor din economia românească privind evoluția sectoarelor în care activează sunt optimiste pentru următoarele două luni. Potrivit anchetei de conjunctură realizată de Institutul Național de Statistică, în industria prelucrătoare se prevede o creștere moderată a volumului producție și o relativă stabilitate a numărului salariaților. Prețurile produselor industriale vor înregistra o creștere moderată.

Managerii din activitatea de construcții apreciază că volumul producției și prețurile lucrărilor vor crește. În schimb, numărul salariaților va crește cu moderație.

În comerțul cu amănuntul, viitorul apropiat este privit cu multă încredere. Managerii au estimat că, în lunile mai și iunie, va avea loc o creștere a volumului de activitate și a vânzărilor cu amănuntul, precum și a volumului comenzilor adresate producătorilor și angrosiștilor. Numărul salariaților va crește moderat. Prețurile de vânzare cu amănuntul vor continua să crească.

La rândul lor, managerii din sectorul serviciilor se așteaptă la o creștere moderată a cererii de servicii și a prețurilor de vânzare a serviciilor, precum și la o relativă stabilitate a numărului salariaților.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-managerii-din-economie-cred-ca-volumul-de-activitate-si-preturile-vor-creste-374662?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Exporturile FOB ale României au totalizat în ianuarie 5,51 miliarde euro, 21,3% având ca destinaţie ţări din afara Uniunii Europene, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Valoarea exporturilor către cele 27 de state membre ale UE a crescut cu 4,6%, la 4,33 milioane euro.

Către statele AELS şi alte ţări din Europa, România a exportat produse în sumă de 522 milioane euro, cele mai mari valori fiind înregistrate pe relaţia cu Turcia (138,4 milioane euro), Federaţia Rusă (89,3 milioane euro) şi Serbia (72,8 milioane euro).

Exporturile către Orientul Mijlociu şi Apropiat s-au ridicat la 127,1 milioane euro (minus 20% faţă de ianuarie 2019). În top s-au aflat Israel (29,2 milioane euro, plus 15,2%), Liban (26,5 milioane euro, plus 36,4%), Emiratele Arabe Unite (plus 16,1 milioane euro, minus 47,2%) şi Georgia (16,1 milioane euro, plus 78,5%).

Către alte ţări din Asia s-au îndreptat exporturi de 144,2 milioane euro (minus 4%), principalele destinaţii fiind China (50,1 milioane euro, plus 24,4%), Japonia (25,8 milioane euro, plus 48,8%) şi Republica Coreea (16,7 milioane euro, plus 32,7%).

Spre Africa de Nord au plecat exporturi de 148,8 milioane euro (plus 0,07%), cele mai multe în Maroc (48,4 milioane euro, plus 16,1%), Egipt (47,6 milioane euro, minus 10,2%) şi Algeria (30,4 milioane euro, plus 2,2%). Către alte ţări din Africa au fost exportate bunuri în sumă de 47,3 milioane euro, plus 140,5%).

În America de Nord exporturile au totalizat 114,5 milioane euro (minus 6,8%), din care 105 milioane euro (minus 6,5%) în SUA şi 9,2 milioane euro în Canada (minus 9,4%).

În America Centrală şi Caraibeană exporturile României s-au ridicat la 19,4 milioane euro, în America de Sud la 35,7 milioane euro iar în Oceania la 6,9 milioane euro.

https://www.replicaonline.ro/peste-20-din-exporturile-romaniei-au-avut-ca-destinatie-tari-din-afara-ue-in-ianuarie-390471/

Bugetul CFR Marfă pe 2019, al cărui proiect a fost publicat miercuri de Ministerul Transporturilor, prevede o pierdere echivalentă cu 21,38 milioane de euro.

Ministerul Transporturilor a publicat miercuri, pe pagina sa de internet, proiectul de Buget de venituri și cheltuieli al CFR Marfă pe 2019.

Documentul prevede pentru acest an venituri totale de 811,8 milioane de lei, echivalentul a 172,7 milioane de euro. În schimb, cheltuielile totale ale operatorului național de transport feroviar de marfă sunt estimate la 911,7 milioane de lei, adică aproape 194 milioane de euro.

Cheltuielile cu personalul se ridică la 339,6 milioane de lei în 2019, potrivit proiectului de buget.

Făcând diferența între venituri și cheltuielile totale ale societății de stat, rezultă o pierdere de 100,5 milioane de lei prevăzută în Bugetul CFR Marfă pe 2019, echivalentă cu 21,38 milioane de euro. Deși societatea programează creșterea veniturilor totale cu 7,53% și a cheltuielilor totale cu 0,73%, la finele anului 2019 este prevăzută o pierdere de 100.500,00 mii lei, redusă cu 50.215,00 mii lei față de cea preliminată pe anul 2018 (150.715,00 mii lei).

Pierderea provine, în principal, din scăderea volumului de transport marfă, respectiv scăderea cu 53% a veniturilor din traficul de cărbune energetic, care reprezintă 56% din veniturile societății”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Tot aici se precizează faptul că cheltuielile de natură salarială au fost majorate ca urmare a majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a reîntregirii acestora, pentru întregul an 2019, determinate ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2018. Inițiatorii proiectului menționează faptul că, la nivelul SNTFM CFR Marfă SA, câștigul mediu brut lunar pe salariat nu depășește 80% din indicele de creștere a productivității muncii.

Investiții de 17 milioane de euro în Bugetul CFR Marfă pe 2019

În proiectul de Buget de venituri și cheltuieli al CFR Marfă pe anul în curs, sunt prevăzute cheltuieli pentru investiții în valoare de 81 milioane de lei (17,23 milioane de euro), nivel identic cu cel din bugetul pe 2018 al societății.

Nivelul plăților restante este 619 milioane de lei în BVC pe 2019 al CFR Marfă. ”Plățile restante sunt reduse față de cele înregistrate în anul 2018 cu 30%”, se mai arată în expunerea de motive. Pe de altă parte, CFR Marfă are de recuperat creanțe restante în valoare totală de 403,73 milioane de lei.

Numărul mediu de angajați este prognozat la 5.813, iar câștigul mediu lunar pe salariat este de 4.590,72 lei. ”Societatea își reduce numărul mediu de personal la nivelul celui realizat în anul 2018”, se precizează în documentul citat.

Bugetul CFR Marfă pe 2019 prevede pierderi de 21 milioane de euro. Scade volumul de transport