Guvernul coaliției susține un nou model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei.
Pentru următorii 3 ani, axele prioritare de acțiune în ceea ce privește sectorul naval vor viza valorificarea potențialului imens oferit de Dunăre, de transportul fluvial, de dezvoltarea porturilor comerciale la Dunăre, transformarea portului Constanța în lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate și pregătirea proiectelor care se vor finanța din programele de finanțare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Prioritățile din domeniul transportului naval vizează:
• elaborarea strategiei navale;
• asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe toată perioada anului;
• dezvoltarea porturilor fluviale prin crearea de facilități pentru depozitarea și operarea de containere, precum și facilități pentru transportul acestora pe Dunăre;
• creșterea competitivității firmelor românești de transport pe apa, prin politici financiare și facilități pentru înnoirea flotelor și a utilajelor de operare portuară, astfel încât să crească viteza de transport pe apă, manipularea mărfurilor mai rapid în porturi, scăderea consumurilor de combustibili și energie electrică și reducerea emanațiilor de noxe si reziduuri;
• modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.) și conectarea porturilor, în special porturile fluviale, la sistemele de transport rutiere şi feroviare;
• dezvoltarea Portului Constanța prin promovare unui plan major de investiții, astfel încât acesta să-și atingă potențialul maxim și să își extindă hinterlandul cu perspective să devină cel mai important port din regiune;
• creșterea siguranței traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare și management al traficului maritim costier și achiziționarea de nave tehnice;
• digitalizarea: dezvoltarea platformei informatice Port Community System; actualizarea permanentă a hărților electronice de navigație; schimbul de informații RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătățirea infrastructurii IT pentru stocarea și procesarea datelor geospațiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu și la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397; implementarea ghișeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1239;
• integrarea porturilor fluviale în circuitul turistic european în vederea dezvoltării unor circuite turistice specifice turismului fluvial;
• comasarea unor administrații în vederea reducerii birocrației, a tarifelor multiple aplicate mărfurilor, precum și a aplicării unei politici comune în ceea ce privește modul de atragere a mărfurilor pe căile navigabile interioare și a porturilor românești.
Obiective specifice pe termen scurt și mediu:
Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului FAST DANUBE.
Asigurarea finanțării pentru continuarea lucrărilor de protecție și consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră.
Susținerea unui portofoliu consistent de proiecte de investiții în Portul Constanța prin care să se asigure creșterea accesibilității, a capacității de transport maritim de mărfuri și implicit a creșterii volumului schimburilor comerciale:
Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanța Sud – Molurile III și IV Sud;
Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10;
Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – zona Port Nou Constanța;
Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța;
Îmbunătățirea siguranței traficului naval prin finalizarea procesului de achiziționare de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice;
Modernizarea și extinderea capacității de operare în porturile Medgidia și Luminița. Promovarea unor proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I”, „Port Brăila – Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri”; analizarea oportunității reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe”.
Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care își propune să realizeze o planificare corectă și concretă a investițiilor necesar a fi susținute în porturile românești, o redimensionare a politicilor tarifare și vamale, crearea unor alianțe strategice cu statele aflate pe coridorul Marea Caspică și Marea Neagră etc.
https://focuspress.ro/ce-se-va-intampla-cu-portul-constanta-iata-ce-obiective-pe-termen-scurt-si-mediu-prevede-programul-de-guvernare-al-premierului-desemnat-ciuca/

În primele nouă luni ale anului 2021, inspectorii de Port State Control din porturile Mării Negre au reținut un număr de 127 de nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă fuseseră reținute 192 nave în 2020 și 142 nave în 2019.
Scăderea numărului detențiilor de la un an la altul demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.
Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.
În primele nouă luni ale anului 2021, în topul reținerilor conduc porturile din Rusia, cu 94 de nave, fiind urmate de: România cu 10 nave, Ucraina cu 9 nave, Bulgaria cu 5 nave, Turcia cu 5 nave și Georgia cu 4 nave.

Evită porturile românești
În porturile maritime românești, inspectorii de Port State Control au verificat în primele nouă luni un număr de 369 de nave, din care: 259 nave în portul Constanța, 44 de nave în portul Midia, 37 nave în portul Galați, 13 nave în portul Tulcea, 10 nave în portul Brăila și 6 nave în portul Mangalia. Faptul că din cele 369 de nave inspectate, doar 10 nave au fost reținute, respectiv 2,71%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.
Cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Tunisia, Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova; Tanzania, Sierra Leone, Ucraina și Insulele Comore.
Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, de la 62 de nave în 2015, la 48 nave în 2016, la 47 nave în 2017, la 20 nave în 2018, la 20 nave în 2019, la 5 nave în 2020 și la 10 nave în 2021 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.

Navele de pe lista rușinii
Printre cele zece nave reținute în primele nouă luni din 2021, de către inspectorii de Port State Control români se numără:
– nava livestock carrier (pentru transportul animalelor vii) „Nabolsi I” (1.259 tone registru brut, construită în 1971, pavilion Panama), în zona Midia;
– cargoul „Anna Maria” (998 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Moldova), în portul Constanța;
– cargoul „Flamuri” (6.508 tone registru brut, construit în 2005, pavilion Panama), în portul Constanța;
– bulk carrier-ul „Akdeniz M” (19.762 tone registru brut, construit în 2002, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „MSC Sheila” (12.392 tone registru brut, construit în 1998, pavilion Panama), în portul Constanța;
– cargoul „Orel 3” (2.571 tone registru brut, construit în 1990, pavilion Ucraina), în portul Constanța;
– remorcherul „Cristos LXI” (638 tone registru brut, construit în 1974, pavilion Panama), în portul Tulcea;
– tancul chimic „Black Fuel” (1.581 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Tanzania), în portul Constanța;
– nava livestock carrier (pentru transportul animalelor vii) „Mariona Star” (1.895 tone registru brut, construită în 1972, pavilion Tanzania), în portul Galați;
– cargoul „Kormoran” (3.957 tone registru brut, construit în 1994, pavilion Togo), în portul Tulcea.

Noul regim de inspecții
Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.
Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție profilul de risc al navei, se stabilește schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.
Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune, va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-zece-nave-sub-standard-au-fost-retinute-de-inspectorii-autoritatii-navale-romane-440981

Cargoul de mărfuri generale „Beata” a suferit o defecțiune a motorului, în dimineața zilei de 26 octombrie 2021, în timp ce se afla pe drumul dinspre Iskenderun, Turcia, spre portul Constanța, România. Înainte de această avarie, vasul mai suferise una în noaptea de 25 octombrie, pe care echipajul reușise să o rezolve. După cel de al doilea incident, cargoul a solicitat să fie remorcat până în portul Souda, din Insula Creta.
https://www.cugetliber.ro/stiri-actual-o-nava-aflata-in-drum-spre-constanta-a-cerut-ajutor-441114

Valoarea totală a contractului este de 4.692.599,21 lei.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a organizat o licitație pentru furnizarea serviciilor de reparații curente.
Contractul a fost atribuit pe 26 octombrie, iar pe www.licitatiapublica.ro a fost publicat pe 28 octombrie.
Obiectul contractului îl constituie reparațiile curente – pasaj rutier denivelat, Vasile Pistolea – execuție lucrări.
Prin proiectul tehnic și detaliile de execuție este prezentat modul de realizare a lucrărilor de reparații curente la pasajul rutier denivelat, Vasile Pistolea, care constau în principal din:
Lucrări de infrastructură
Lucrări de suprastructură
Lucrări la cale, trotuar, parapeți
Lucrări la racordarea cu terasamentele
Lucrări la rampe de acces
Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor – 9 zile.
Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire este a 5-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.
La solicitările adresate după acest termen entitatea contractantă nu va răspunde.
Valoarea totală a contractului este de 4.692.599,21 lei, iar societatea câștigătoare este PG DELTA ELECTRON S.R.L.
Despre societatea câștigătoare PG DELTA ELECTRON S.R.L.
Potrivit Confidas, societatea comercială a fost înființată în anul 1994 și are sediul social în Năvodari.
Asociați sunt Pocora Cornel Florin și Pocora Elena fiecare deținând câte un procent de 50% din firmă.
Domeniul principal de activitate al firmei îl reprezintă lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
În anul 2020, cifra de afaceri a societății a atins 8.181.831 lei, profit 1.120.710 lei și un număr mediu de 38 angajați. În anul 2019, societatea comercială a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 16.253.082 lei, profit 3.525.667 lei și un număr mediu de 44 salariați.
Compania are 34 de dosare deschise în instanță.
Compania PG DELTA ELECTRON SRL a încheiat 44 contracte de achiziții publice in valoare totală de 19.108.175,17 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-sa-a-cumparat-servicii-de-reparatii-curente-detalii-din-contract-document-762233.html

Hoedlmayr (Austria) și Pacobo (Ucraina) au lansat împreună un nou tren pilot care va livra mașini din portul german Bremerhaven către Ukrainian Chop, arată portalul RailFreight.com. Primul astfel de tren a făcut deja un drum de trei zile spre Ucraina şi a livrat 207 vehicule BMW. Astfel, într-o perioadă scurtă de timp s-au putut transporta mult mai multe mașini decât pe camioane.
„Timpul de tranzit de trei zile este o alternativă la transportul maritim, în timp ce factorul de încărcare a peste 200 de vehicule depășește cu mult capacitatea unui transportator rutier”, spune Gabriel Palko, reprezentant al companiei Pacobo.
Ambele companii au o experiență solidă în transportul de mașini pe calea ferată. Compania austriacă Hoedlmayr a început să transporte mașini în 1961 și de atunci a dezvoltat sectorul ca un business de bază. Primul transport de mașini către Ucraina și Rusia a început în perioada 2002-2008.
Pacobo este o companie ucraineană de logistică care include şi transport rutier.
În ciuda pandemiei, anul trecut vânzările de mașini din Ucraina au scăzut cu doar 3,2%, aproape 85.500 de unități fiind vândute în întreg 2020.
https://logisticpost.ro/articole/hoedlmayr-si-pacobo-au-introdus-un-tren-pentru-transport-de-masini-din-germania-in-ucraina.html

Constanța va avea primul port cu energie verde de la Marea Neagră. Administrația Porturilor Maritime dorește să achiziționeze un parc fotovoltaic și să își asigure astfel și independența din punct de vedere energetic. Ideea a venit după ce, furnizorul de energie pe care-l avea a reziliat contractul cu Portul, din cauză că a intrat în insolvență.
Portul Constanța intenționează ca investiția în capacitatea de producție de energie regenerabilă să se deruleze în perioada 2022-2023. Studiul de fezabilitate pentru investiția în parcul fotovoltaic se ridică la aproximativ 150.000 lei, fără TVA, iar firmele interesate să îl construiască pot depune oferte până pe 5 noiembrie 2021. Studiul va trebui să cuprindă și o analiză cost-beneficiu, iar pentru implementarea sa este luată în calcul și posibilitatea obținerii de fonduri UE nerambursabile.
Inițiativa este apreciată de activiștii de mediu, care consideră că energia verde reprezintă viitorul, cu atât mai mult în contextul scumpirilor în lanț pe piața de energie. Și asta cu atât mai mult cu cât energia electrică este o componentă importantă a businessului Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime. În 2020, compania a încasat peste 42 milioane lei din prestarea de servicii de energetică portuară, adică mai mult de 12% din totalul cifrei de afaceri, de aproximativ 346 milioane lei. Și tot anul trecut, în Port erau anunțate investiții de peste 113 milioane lei pentru modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice.
Portul Constanța intenționează ca investiția în capacitatea de producție de energie regenerabilă să se deruleze în perioada 2022-2023. În luna august a acestui an, Portul Constanța a fost nevoit să încheie un contract în regim de urgență cu o companie pentru furnizarea de energie electrică, valabil 3 luni, după ce, furnizorul său, Getica 95 Com, a intrat în insolvență și a reziliat contractul în luna aprilie. Ulterior, Getica a propus reluarea contractului, dar la un preț de cu aproape 70% mai mare decât cel din contractul inițal. Propunerea a fost refuzată însă de Compania portuară, care a motivat înțelegerea din contractul semnat cu Getica, ce prevedea că prețul de bază al energiei nu poate fi modificat.
https://dottotv.ro/energie-verde-pentru-portul-constanta/

Este vorba despre Autoprima Serv SRL (contract de 1.475.740 de lei fără TVA) și, respectiv, PG Delta Electron SRL (contract de 1.643.205,81 de lei fără TVA).
În Secțiunea Documente puteți consulta anunțurile de atribuire.
Două societăți au semnat contracte cu reprezentanții Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime“ SA Constanța privind lucrări de întreținere a drumurilor din porturile maritime.
Este vorba despre Autoprima Serv SRL (contract de 1.475.740 de lei fără TVA) și, respectiv, PG Delta Electron SRL (contract de 1.643.205,81 de lei fără TVA).
Informațiile privind atribuirea contractelor au fost publicate în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluate pe www.licitatiapublica.ro.
Potrivit datelor oficiale, contractul cu Autoprima Serv, atribuit prin procedura simplificată, vizează lucrări de pavare și asfaltare, în cadrul execuției lucrărilor de întreținere a drumurilor și platformelor de circulație cu îmbrăcăminte de asfalt din porturile maritime.
La rândul său, contractul cu PG Delta Electron, atribuit tot prin procedura simplificată, vizează lucrări de betonare, în cadrul execuției lucrărilor de întreținere a drumurilor și platformelor de circulație cu îmbrăcăminte din beton din Porturile Maritime.

Date și cifre
Potrivit Confidas.ro, platformă consultată la data de 1 noiembrie 2021, compania Autoprima Serv a fost înființată în 1999 și are sediul în Constanța, pe bulevardul Mamaia, nr. 181 Bis.
Firma se ocupă de „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor“, iar acțiunile sunt deținute în proporții egale de Adrian Balagiu și Iudit Balagiu, ambii fiind, totodată, și administratorii societății.
În 2018, cu 106 angajați, firma a avut un profit net de 936.600 de lei, iar cifra de afaceri a fost 46.148.599 de lei.
În 2019, numărul angajaților a fost 128, pofitul a fost 4.448.135 de lei, iar cifra de afaceri a fost 78.186.800 de lei.
În 2020, numărul angajaților a fost 163, profitul a fost 9.810.407 lei, iar cifra de afaceri a fost 111.646.547 de lei.
Conform sursei citate, în perioada 03.01.2013 – 02.07.2021, firma a încheiat 115 contracte de achiziții publice, în valoare totală de 372.735.178,16 lei.
La rândul său, compania PG Delta Electron a fost înființată în 1994 și are sediul social în Năvodari, strada Taberei nr. 1.
Firma se coupă de „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale“, iar acțiunile sunt deținute în mod egal de Cornel Florin Pocora și Elena Pocora, ambii fiind și administratori.
În 2018, firma a avut 38 de angajați, profit 6.378.039 de lei, iar cifra de afaceri 14.731.954 de lei.
În 2019, numărul angajaților a fost 44, profitul a fost 3.525.667 de lei, iar cifra de afaceri a fost 16.253.082 de lei.
În 2020, numărul angajaților a fost 38, profitul a fost 1.120.710 lei, iar cifra de afaceri a fost 8.181.831 de lei.
Potrivit sursei citate, în perioada 03.01.2013-02.07.2021, firma a încheiat 44 de contracte de achiziții publice în valoare totală de 19.108.175,17 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/s-a-decis-cine-repara-drumurile-din-portul-constanta-si-celelalte-porturi-maritime-documente-762426.html

Industria de transport maritim trebuie să stabilească obiective ambițioase pentru a ajuta la prevenirea catastrofei climatice globale, avertizează Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) într-o nouă luare de poziție.

În prezent, pe mările și oceanele lumii se află în exploatare peste 50.000 de nave pentru transportul mărfurilor, din care majoritatea consumă combustibil greu, de calitate scăzută. Cantitatea de gaze cu efect de seră emise de aceste nave este echivalentă cu cea emisă de mari puteri industriale precum Germania și Japonia.
Transportul internațional nu a fost inclus în mod explicit în Acordul de la Paris, prin care se urmărește limitarea creșterii încălzirii globale. Pentru a face transportul maritim internațional să se conformeze, ITF solicită industriei shipping-ului și autorităților de reglementare să se angajeze în atingerea obiectivului „zero carbon”, până în 2050.
„Navigatorii sunt martori zilnic la impactul schimbărilor climatice și sunt extrem de îngrijorați de faptul că industria lor nu acționează suficient de repede – a declarat Stephen Cotton, secretarul general al ITF. Sunt necesare schimbări uriașe pentru a elibera industria de transport maritim de combustibilii fosili. Navigatorii au pasiunea, cunoștințele și ideile necesare pentru a ajuta industria să se îndrepte spre un viitor fără carbon.”
Porturile, avertizează ITF, vor avea nevoie de investiții majore pentru a înlocui rezervoarele de motorină și infrastructura conductelor cu sistemele de combustibili ai viitorului. Tranziția transportului maritim la zero carbon va fi o provocare.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-itf-cere-ca-transportul-maritim-sa-isi-asume-obiective-climatice-ambitioase-441206

200 de lideri din industria maritimă au participat, în zilele de 27 și 28 octombrie 2021, la Forumul Maritim Global de la Londra. În cadrul reuniunii, principala temă în discuție a vizat înlocuirea combustibililor fosili cu cei verzi și adoptarea tehnologiilor de transport maritim cu emisii zero de gaze în atmosferă. Condițiile de muncă și bunăstarea navigatorilor a fost o altă temă dezbătută în cadrul forumului.

Liderii shipping-ului mondial prezenți la summit au împărtășit o viziune optimistă asupra drumului de parcurs până în 2025. „Putem conduce lumea industrială în afara încălzirii globale. Suntem sectorul care are unii dintre cei mai mari poluatori din lume; putem schimba asta”, a declarat Andrew Forrest, fondator și președinte al Fortescue Metals Group.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-decarbonizarea-transportului-naval-principala-tema-a-forumului-maritim-global-441200

Creșterea tarifelor de transport de containere între China și Europa pare să fi atins apogeul. De fapt, sondajele lui Drewry pentru ultima săptămână din octombrie 2021 arată o scădere cu trei procente a celor dintre Shanghai și porturile europene Rotterdam și Genova. Dar preţurile sunt încă mari: în primul caz, valoarea medie pentru un container de 40” este de 14.062 USD, iar în al doilea de 13.123 USD. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea este de 543% și, respectiv, 389%. Indicele compozit, pe toate rutele urmate de Drewry, este de 9.669,47 dolari per container, în scădere cu două procente față de săptămâna precedentă.
Încetinirea creşterii tarifelor de transport de containere este o veste bună, dar nu trebuie să creeze iluzii pentru viitorul apropiat. Potrivit Xeneta, nu există nicio schimbare substanțială la orizont. „Rămâne o piață provocatoare pentru expeditori și foarte profitabilă pentru transportatori”, spune Patrik Berglund, CEO al companiei. „Nu avem de-a face cu creșterile astronomice pe care le-am experimentat în ultimele luni dar, în general, săgeata este cu siguranță îndreptată în sus.”
Pe lângă nivelul ridicat al tarifelor de marfă, persistă a doua problemă serioasă a transportului maritim, și anume congestionarea porturilor. Sistemul portuar Los Angeles-Long Beach a căpătat acum o dimensiune internațională și îl angajează direct pe președintele SUA, John Biden. Dar fenomenul este prezent și în Europa. „Expeditorii doresc predictibilitate mai ales atunci când perioadele cheie de tranzacționare, cum ar fi Crăciunul, sunt la orizont”, explică Berglund. „În schimb, se înfundă lanțurile de aprovizionare, capacitatea transportatorilor disponibili e limitată (sau deloc), tarifele nu se pot controla, iar asta induce un sentiment de incertitudine.”
https://logisticpost.ro/articole/desi-se-afla-in-usoara-scadere-tarifele-de-transport-de-containere-raman-ridicate.html

Producţia de porumb boabe obţinută de pe 1,529 milioane hectare, aproape 60% din suprafaţa însămânţată în primăvară, a depăşit 8,4 milioane de tone, arată datele transmise de Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Totodată, recolta de floarea-soarelui totalizează 2,97 milioane de tone de pe 97% din suprafaţa recoltată, respectiv 1,21 milioane hectare, informează sursa citată, potrivit Agerpres. Datele operative privind situaţia recoltărilor la principalele culturi de primăvară au fost transmise de către Direcţiile pentru Agricultură Judeţene şi centralizate la nivelul MADR până la data de 20 octombrie 2021, campania de recoltare fiind încă în derulare. Conform MADR, la soia s-au recoltat 93.776 hectare până la data menţionată (62,92% din suprafaţa însămânţată), cu o producţie totală de peste 219.200 tone, iar la sfeclă de zahăr s-au recoltat 8.340 hectare (38,51% din suprafaţa însămânţată), producţia fiind de peste 367.730 tone. În ceea ce priveşte cartoful de toamnă, campania de recoltare este aproape de final, respectiv 123.850 hectare (96,44% din suprafaţa însămânţată) şi o producţie de peste 1,984 milioane tone.
„Anul agricol 2020-2021 evidenţiază în sectorul vegetal rezultate foarte bune şi bune în ceea ce priveşte producţiile medii şi totale atât la culturile de toamnă, cât şi la culturile de primăvară. La principalele culturi de toamnă atât producţia totală obţinută la această dată cât şi producţia medie realizată au valorile cele mai ridicate din ultimii 10 ani”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
Astfel, la grâu s-a obţinut producţie totală de peste 11,445 milioane tone şi un randament de 5.316 kg/ha, iar la orz, peste 1,885 milioane tone şi o medie de 5.599 kg/ha. Şi la orzoaică şi rapiţă, producţia medie realizată este cea mai ridicată din ultimii 10 ani, respectiv 5.220 kg/ha şi 3.022 kg/ha. Potrivit sursei citate, producţia totală, în special la cereale şi oleaginoase, indică valori care depăşesc necesarul de consum intern, ceea ce asigură un potenţial stoc, disponibil şi pentru operaţiuni comerciale. „Având în vedere evoluţiile favorabile ale preţurilor pe burse, produsele româneşti beneficiază de indicatori pozitivi pe pieţele mondiale, iar aceste evoluţii sunt favorabile atât producătorilor agricoli autohtoni, precum şi operatorilor economici din sectoarele de procesare – depozitare – comercializare”, arată oficialii MADR. Potrivit acestor, agricultura din România are însă nevoie de investiţii semnificative în anii următori în depozitare şi unităţi de procesare atât pentru sectorul vegetal cât şi în zootehnie, în cercetare şi inovare, în noile tehnologii şi modele de producţie care să permită utilizarea durabilă a resurselor şi adoptarea de soluţii digitale. „Este necesar ca sectorul agricol din România să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriţie în creştere la nivel mondial şi pentru a răspunde provocărilor climatice. Importanţa acestor tehnologii rezidă în faptul că îi ajută pe fermieri să producă mai mult cu mai puţine resurse, însă pot contribui, de asemenea, şi la combaterea schimbărilor climatice prin furnizarea de produse de calitate cu impact minim asupra mediului”, mai spun reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/productii-bune-foarte-bune-anul-agricol-20202021-cantitati-s-au-obtinut-grau-porumb-rapita-floarea-soarelui-1_617ea3685163ec4271050cc6/index.html

Transportul feroviar ar putea înlocui unele dintre ru¬tele aeriene din Europa, având în vedere că reprezintă o mo-dalitate de reducere a emisiilor de carbon. România însă nu se poate încadra în această perspectivă în contextul în care trenurile circulă cu o medie de 55 km pe oră, pe când viteza medie la nivel european de 123 km pe oră, con-form unui raport al OBC Transeuropa realizat pentru Greenpeace.
Studiul analizează 150 de rute, iar o concluzie a acestuia este faptul că pentru 34% dintre cele mai aglo¬merate 150 de rute aeriene din Uniunea Europeană există o rută feroviară care durează mai puţin de şase ore.
Pe 85 de rute din cele 150, trenul circulă cu o viteză sub media UE de 123 km pe oră. Însă e nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii feroviare astfel încât trenurile să poată circula cu 123 km pe oră, viteză care ar reduce timpul de călătorie cu 25% pentru 24 de rute. Dacă trenul dintre Bucureşti şi Viena sau Roma ar avea o viteză constantă de 123 km pe oră, timpul călătoriei s-ar reduce la jumătate.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/in-europa-transportul-feroviar-ar-putea-fi-o-alternativa-la-cel-20322337

Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, a anunţat, la 30 octombrie 2021, că a depus la Parlament programul de guvernare şi lista de miniştri ai Cabinetului său. Marcel Boloş a fost propus ministru al Transporturilor.
Marcel Ioan Boloş s-a născut la 1 aprilie 1968.
A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea din Oradea (1993-1997), Facultatea de Electrotehnică şi Informatică (1992-1997), studii de master în Managementul Instituţiilor Financiar-Bancare (1997-1999) şi studii doctorale cu teza: „Bugetul şi contabilitatea comunităţilor locale între starea actuală şi posibilităţi de modernizare” la Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea de Vest, Timişoara (2000-2005), potrivit site-ului http://steconomiceuoradea.ro.
Şi-a început activitatea didactică în 1999, ca asistent universitar în domeniul „Finanţele întreprinderii” la Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea din Oradea (1999-2001). A parcurs treptele de lector universitar doctor (2001-2008), conferenţiar universitar doctor (2008-2015), apoi profesor universitar doctor (de la 1 octombrie 2015) la catedra de Finanţe Contabilitate din cadrul centrului universitar amintit.
În iunie 2017, a obţinut certificatul de Abilitare în domeniul Finanţe, cu teza „Utilizarea Inteligenţei Computaţionale în Domeniul Fondurilor Structurale şi a Finanţelor”, Academia de Studii Economice Bucureşti, afiliere: Şcoala doctorală de Finanţe, Universitatea Oradea, conform sursei citate.
Cariera sa profesională include poziţiile de: inspector – Serviciul de Relaţii cu Publicul, Primăria Municipiului Oradea (1993-1997), şef birou la Primăria Municipiului Oradea (1997-1998), contabil-şef – Direcţia Imobiliară din cadrul Primăriei Municipiului Oradea (1998-2000), director economic în cadrul Administraţiei Patrimoniului Imobiliar – Consiliul Local Oradea (2005-2008), director executiv – Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Primăria Municipiului Oradea (2008-2012), secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (2012-2013), director general, coordonatorul Autorităţii de Management POST şi al Direcţiei Generale Management şi Strategii din Ministerul Transporturilor (2013-noiembrie 2015), secretar de stat în Ministerul Transporturilor (noiembrie 2015-ianuarie 2017), director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest (din ianuarie 2017), potrivit sursei citate.
A fost ministru al Fondurilor Europene (4 nov. 2019-23 dec. 2020) în cadrul guvernului condus de Ludovic Orban.
https://www.economica.net/marcel-bolos-propus-ministru-al-transporturilor-de-la-relatii-cu-publicul-in-primaria-oradea-la-ministru-al-fondurilor-europene_540676.html

Titlul nu e o figură de stil, este o realitate. Ministerul Transporturilor a informat zilele trecute care este viteza comercială a trenurilor în 2020. Combinat cu viteza mărfurilor pe calea ferată menționată de Patronatele Feroviare (OPSFPR) rezultă că un tren în România stă în gări jumătate din durata parcursului său de la origine la destinație.
Date furnizate de către Ministerul Transporturilor către Patronatele Feroviare arată că în 2020 viteza comercială a trenurilor a fost de 16,87 kilometri la oră, în creștere cu mai puțin de un kilometru la oră față de 2019 (15,97 kilometri la oră).
Potrivit Patronatelor, viteza mărfurilor pe calea ferată este mai mică de 9 kilometri la oră, ceea ce artimetic arată că jumătate din durata deplasării unui tren în România este destinată… staționării.
Situația este confirmată de operatori. Din analizele statistice făcute de unii operatorii feroviari membri rezultă că viteza comercială medie anuală a mărfii măsurată din momentul expedierii din stația de încărcare și până în momentul sosirii în stația de destinație reprezintă 40-50% din viteza medie comercială a trenurilor.
https://clubferoviar.ro/trenul-de-marfa-romanesc-cat-merge-si-cat-sta/