• 12 unități au încheiat anul 2020 cu o pierdere de peste 1,598 miliarde de lei

Calitatea vieții unei națiuni ne arată cât de bună sau de rea este o guvernare. În cazul Ministerului Transporturilor – instituție responsabilă pentru buna funcționare a unor sectoare vitale ale economiei naționale – indicatorul ce ilustrează sintetic calitățile sale administrative este profitabilitatea companiilor și regiilor autonome aflate sub autoritatea sa. Se știe că ministerul le numește directorii generali și membrii în consiliile de administrație, le aprobă bugetele de venituri și cheltuieli, programele de investiții și tot el este cel ce le controlează și ia măsuri de corecție.
Cum și-a îndeplinit Ministerul Transporturilor aceste obligații administrative? În anul 2020, dintre cele 23 de unități din subordine, 12 unități au înregistrat un deficit brut total de peste 1,598 miliarde de lei, în timp ce alte 10 unități au avut, împreună, un profit cu puțin peste 0,329 miliarde de lei, iar o unitate a avut rezultatul financiar egal cu zero. Trăgând linie și scăzând, unitățile ministerului au încheiat anul 2020, pe ansamblu, cu o pierdere brută de peste 1,268 miliarde de lei.

Transportul feroviar – marele perdant

Cea mai mare contribuție la rezultatul negativ a avut-o sectorul feroviar, cu o pierdere brută de peste 995,6 milioane de lei. Ponderea sa în pierderea totală de 1,598 miliarde de lei a fost de 62,30%.
Dintre cele cinci unități feroviare, contribuția cea mai mare la rezultatul negativ a avut-o Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători”, cu o pondere de 23,56% în deficitul brut total. Este urmată de:
– Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” (20,97%);
– Compania Națională de Căi Ferate CFR (17,63%);
– Societatea Feroviară de Turism (0,12%)
– Societatea de Administrare Active Feroviare (0,02%).

Transportul aerian, în picaj financiar

Pe locul al doilea în topul perdanților se situează transportul aerian. Cele șase unități din componența sa au contribuit cu 24,52% la pierderea brută totală, respectiv peste 391,8 milioane de lei. Clasamentul după ponderea în deficitul brut total este următorul:
– Compania Națională „Aeroporturi București” (10,89%);
– Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA
(10,80%);
– Regia Autonomă „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA (1,39%);
– Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” (0,95%);
– Societatea Națională „Aeroportul Internațional M. Kogălniceanu Constanța” SA (0,25%);
– Societatea Națională „Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia” (0,23%).
Transportul cu metroul, reprezentat de compania Metrorex SA, a raportat o pierdere de peste 210,5 milioane de lei, reprezentând 13,18% din total.

Profitul vine pe apă…

Sectorul maritim și fluvial a făcut ca imaginea Ministerului Transporturilor să nu fie complet deteriorată, înregistrând un rezultat pozitiv total de peste 164,8 milioane de lei, cu o pondere de 50,02% din profitul brut obținut la nivelul ministerului. Cea mai mare contribuție la profitul total a avut-o Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime Constanța”, cu o pondere de 47,04%. Este urmată de:
– Compania Națională „Administrația Canalelor Navigabile” Constanța (1,23%);
– Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Maritime” Galați (0,93%);
– Compania Națională de Radiocomunicații Navale „Radionav” Constanța (0,38%);
– Compania Națională „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” Giurgiu (0,25%)
– Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați” (0,20%).
Cea de-a șaptea unitate din acest sector, Regia Autonomă „Administrația Canalului Navigabil Bega” Timiș, a încheiat anul cu profit zero.

… și pe șosea

Transportul rutier s-a situat pe locul al doilea în rândul sectoarelor profitabile, cu o pondere de 48,64% în profitul total. Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a contribuit cu 45,97%, iar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR, cu 2,66%.

De asemenea, au obținut rezultate pozitive:
– sectorul imobiliar din transporturi, reprezentat de SC „Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR”, cu o pondere de 1,23% în profitul general;
– sectorul de telecomunicații, reprezentat de SC „Telecomunicații CFR”, cu o pondere de 0,11%.

Ministerul datoriilor
Un alt indicator al calității administrative a Ministerului Transporturilor îl reprezintă datoriile. La 31 decembrie 2020, cele 23 de unități aflate sub autoritatea sa au raportat o datorie totală de peste 77,741 miliarde de lei, din care 84,49%, respectiv ceva mai mult de 65,684 miliarde de lei, figurau în dreptul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cat-de-prost-isi-administreaza-ministerul-transporturilor-companiile-din-subordine-432782

Obiectul contractului îl constituie achiziția de servicii pentru „furnizarea și montarea a 50 buc. de amortizori de acostare necesari în vederea completării (unde este cazul) a dotării cheurilor din porturile maritime Constanța Midia și Mangalia”.
Valoarea totală a contractului este de 746.050 lei.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a organizat o licitație pentru achiziția serviciilor de furnizare și montare amortizori de acostare – 50 buc.
Contractul a fost atribuit pe 8 iulie, iar pe www.licitatiapublica.ro a fost publicat pe 9 iulie.
Societatea care s-a ocupat de „furnizare și montare amortizori de acostare – 50 buc” este Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.
Obiectul contractului îl constituie achiziția de servicii pentru „furnizarea și montarea a 50 buc. de amortizori de acostare necesari în vederea completării (unde este cazul) a dotării cheurilor din porturile maritime Constanța Midia și Mangalia”.
Numărul de zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data-limită de depunere a ofertelor este de 5 zile.
Autoritatea contractantă va răspunde solicitărilor de clarificări înainte cu 3 zile față de data limită de depunere a ofertelor.
Valoarea totală a contractului este de 746.050 lei, iar societatea câștigătoare este OPAL CONSTRUCT S.R.L.
Despre societatea comercială OPAL CONSTRUCT S.R.L.
Potrivit Confidas, societatea comercială a fost înfiinţată în anul 2005, cu sediul social în Municipiul Constanţa, Str. interioară. Asociat este Grădinaru Bogdan Nicolae, cu un procent de 100%.
Domeniul principal de activitate al firmei îl reprezintă lucrările de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
În anul 2020, cifra de afaceri a societății a atins 33.343.332 lei, profit 819.965 lei, cu un număr mediu de 119 angajați. În anul 2019, societatea comercială a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 21.787.562 lei, profit 1.056.779 lei și un număr mediu de 130 salariați.
Compania Opal Construct S.R.L. a încheiat 1507 contracte de achiziții publice in valoare totală de 158.428.193,47 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-a-cumparat-servicii-de-furnizare-si-montare-amortizori-de-acostare-detalii-din-contract-document-752126.html

Deși, acum o săptămână, ministrul Transporturilor anunța că A.R.S.V.O.M. va fi desființată, iată că acesta a numit un nou director general, prin detașare de la I.S.U. Dobrogea.
Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare va avea un nou director general, după ce D.N.A. a anunțat că Daniel Manole este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și luare de mită, pentru fraudarea a patru achiziții de nave.
Deși duminică, 4 iulie a.c., ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, anunța că A.R.S.V.O.M. va fi desființată și că atribuţiile acesteia vor fi preluate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iată că acesta a numit un nou director general, ce va fi detașat de la Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea. Este vorba despre maiorul Ionuț Voicu, șeful Centrului Operațional Județean.
https://focuspress.ro/arsvom-nu-se-desfiinteaza-ci-va-avea-un-nou-director-general-de-la-isu-dobrogea/

În Spania, Autoritatea Portuară din Valencia (PAV) a făcut un alt pas către utilizarea energiilor regenerabile în instalațiile portuare. Instalarea turbinelor eoliene face parte din strategia Valenciaport 2030 – zero emisii. Licitația pentru proiectul preliminar privind instalarea de turbine eoliene pentru a genera energie electrică în port este acum în desfășurare.
Principalul obiectiv al PAV este angajamentul său față de decarbonizare și lupta împotriva schimbărilor climatice, cu 20 de ani înaintea obiectivelor stabilite de instituțiile europene în cadrul Pactului Verde European și în conformitate cu strategia de durabilitate și Agenda 2030 a sistemului portuar spaniol.
Astfel, PAV folosește această inițiativă de a instala turbine eoliene în extensia nordică a Portului Valencia, care va fi integrată în rețeaua de autoalimentare electrică pe care portul o dezvoltă cu energii curate.
https://logisticpost.ro/articole/briza-proaspata-pentru-portul-valencia.html

CN APM Constanța anunță că depozitul ecologic folosit se apropie de capacitatea maximă
Portul caută, astfel, o stație de transfer și de sortare a deșeurilor
Având în vedere faptul că depozitul ecologic utilizat în prezent pentru eliminarea deșeurilor portuare își va atinge capacitatea proiectată în circa un an de zile, CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța anunță intenția de a gestiona pe viitor deșeurile generate din activitățile proprii, de navigație și din activitățile agenților economici de pe platforma portuară, prin intermediul unor stații de transfer și de sortare a deșeurilor reciclabile.
Soluția realizării unor astfel de instalații a fost identificată printr-un studiu realizat în 2020 privind managementul deșeurilor, studiu efectuat în spiritul bunelor practici specifice „porturilor verzi”, ca urmare a prevederilor actuale ale legislației de mediu care interzic amplasarea depozitelor de deșeuri în zone portuare și în zone libere. Stația de transfer și cea de sortare a deșeurilor vor fi situate pe același amplasament, și anume în portul Constanța, zona Poarta 6, în porțiunea de teren acoperită de parcelele 64 – 68. Utilitățile disponibile în zona respectivă sunt următoarele: alimentare cu apă, canalizare, rețele electrice, rețea de gaze naturale și telefonie.
Stația de transfer și cea de sortare a deșeurilor vor cuprinde construcții, utilaje și instalații care asigură preluarea deșeurilor de la autospeciale de transport (autogunoiere), sortarea deșeurilor și stocarea separată în containere destinate fiecărei fracții de deșeuri, compactarea deșeurilor și transferul lor către amplasamente autorizate pentru eliminare sau valorificare aflate la distanțe relativ mari față de port.
Tipurile de deșeuri acceptate pe amplasament se referă în principal la următoarele categorii:
– hârtie/carton
– metal
– plastic
– sticlă
– lemn
– cauciuc/anvelope
– deșeuri biodegradabile (inclusiv bucătării și cantine)
– deșeuri solide periculoase (ambalaje de substanțe periculoase, traverse CF, etc.)
– deșeuri din echipamente electrice
– baterii și acumulatori
– deșeuri stradale
– municipale
– deșeuri de la curățatul canalizării și stații de tratare ape industriale.
Pentru o bună informare și evaluare a situației actuale, prezentăm mai jos cantitățile totale de deșeuri pe ultimii patru ani:
An 2017- 10.209 tone
An 2018 – 9.493 tone
An 2019 – 9.914 tone
An 2020 – 10.789 tone
CN APM SA așteaptă sugestii și propuneri de colaborare venite din partea companiilor cu experiență în domeniul gestionării deșeurilor și sunt interesate de subiectul prezentat.
Pentru relații suplimentare puteti contacta Biroul de Mediu din cadrul CN APM SA, la următoarele date de contact: tel. 0241 601 624/0241 601 628, e-mail: pioncescu@constantza-port.ro; astefan@constantza-port.ro.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-administratia-porturilor-maritime-constanta-cauta-statie-de-transfer-si-de-sortare-a-deseurilor-reciclabile-752077.html
[/srtire]

România a exportat animale vii în valoare de 120,25 milioane de euro în primele trei luni din acest an, în creștere cu 44,41% față de perioada similară a anului trecut, când încasările au depășit 83,26 milioane de euro, potrivit balanței comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Pe de altă parte, importurile de animale vii în perioada analizată au totalizat 44,007 milioane de euro, în creștere ușoară față de perioada similară a anului 2020, când s-au consemnat 43,86 milioane de euro. Potrivit datelor MADR, excedentul consemnat în comerțul cu animale vii a fost în perioada analizată de 76,25 milioane de euro.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-a-exportat-animale-vii-de-peste-120-de-milioane-de-euro-432717

Numărul navelor pe care sunt semnalate cazuri de infectare cu coronavirus este în creștere. Iată, în prima săptămână a lunii iulie 2021, trei vase au intrat în carantină, 25 de navigatori au fost testați pozitiv, iar cinci dintre ai au fost internați la spital.
„Iver Ambition”, o navă pentru transportul bitumului – și-a întrerupt voiajul și s-a îndreptat spre Conception Bay, Canada, raportând îmbolnăvirea echipajului în masă. Pe data de 4 iulie 2021, în zona de ancoraj de la Conception Bay, echipajul a fost testat anticovid. 12 marinari au fost găsiți pozitivi și au rămas în carantină la bord.
La rândul său, bulk carrier-ul „Shoveler” a intrat în carantină după ce a ajuns în zona de ancoraj Recife, Brazilia. La testarea anticovid, 9 dintre cei 19 membri ai echipajului au dat rezultate pozitive. Trei marinari au fost spitalizați.
Patru membri ai echipajului de pe tancul petrolier „Songa Sapphire” au fost testați pozitiv în portul Tarragona, Spania, pe 7 iulie 2021. Nava a fost pusă în carantină, iar doi dintre cei patru marinari infectați au fost internați în spital, în urma agravării bolii.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pandemia-loveste-flota-mondiala-432690

Canalul Suez a raportat venituri de 5,84 miliarde de dolari în 2020-2021, cele mai mari din istoria acestei rute esențiale pentru comerțul maritim mondial, situată în estul Egiptului, și în ciuda blocajului care a avut loc în martie, scrie Le Figaro.
„În ciuda diferitelor provocări, veniturile Canalului Suez au cunoscut o creștere considerabilă în anul fiscal 2020-2021 (iulie / iunie), la 5,84 miliarde dolari față de 5,72 miliarde dolari în 2019-2020”, respectiv o creștere cu 2,2%, potrivit unui comunicat al președintelui Autorității Canalului Suez (SCA), Oussama Rabie.
În primele șase luni din 2021, pe această rută au trecut 9.763 de nave, cu 2,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2020.
Cargobotul Ever Given a blocat în 23 martie circulația prin canal timp de șase zile. Potrivit SCA, Egiptul a pierdut între 12 și 15 milioane de dolari zilnic din cauza blocării Canalului Suez.
Situat între marea Roșie și marea Mediterană, prin Canalul tranzitează circa 10% din comerțul maritim mondială și reprezintă o sursă prețioasă de venituri pentru Cairo. Circa 19.000 de nave au trecut prin canal în 2020, potrivit SCA, respectiv o medie de 51,5 nave pe zi.
https://economedia.ro/egipt-canalul-suez-a-inregistrat-venituri-anuale-record.html#.YOvNrBYzaM8

În anul 2020, traficul portuar de mărfuri din China a fost de 14,55 miliarde de tone, cu trafic de 260 de milioane de containere standard. Cele două cifre sunt pe primul loc în lume, arată datele prezentate de Ministerul Transportului din China. În același timp, tehnologia de proiectare și de construcție a terminalelor automate și tehnologia de fabricare a echipamentelor portuare din China au atins vârful la nivel mondial.
Portul Ningbo-Zhoushan din provincia Zhejiang este un loc aglomerat non-stop. În anul 2001, aici s-au operat numai 1,2 milioane de containere standard, iar 20 de ani mai târziu cifra a crescut de peste 20 de ori. Între timp, traficul de mărfuri se menține pe primul loc pe plan mondial timp de 12 ani consecutivi, ceea ce a făcut ca portul Ningbo-Zhoushan să fie un centru important la nivel internațional. Ambasadorul din Chile în China, Luis Schmidt, a fost impresionat de dinamica economică, după o vizită aici:
„Portul Ningbo-Zhoushan nu este doar un port de talie mondială, este și foarte important pentru Chile. Prin acest port ajung în China cireșele și alte fructe proaspete din țara mea. De fapt, nu numai cireșe, ci și carnea congelată este importată în China pe aici.”
Până în prezent, China a devenit cea mai mare țară de transport pe apă din lume, în timp ce începe să accelereze construcția pentru a deveni o țară puternică în acest domeniu. Viceministrul transporturilor, Zhao Chongjiu, a declarat:
„În anul 2020, traficul național de mărfuri pe apă a fost de 14,55 miliarde de tone, traficul de containere a fost de 260 de milioane de bucăți, amândouă ocupând primul loc în lume. În top 10 porturi din lume, opt sunt chinezești, în ceea ce privește traficul de mărfuri, și în primele 10 porturi, 7 sunt chinezești în ceea ce privește traficul de containere.”
Conform lui Zhao, până la sfârșitul anului 2020, dimensiunea flotei maritime de transport mărfuri din China a ajuns la 310 milioane de tone, din punct de vedere al Tonajului greutății (D.W.T.). Astfel, se situează pe locul al doilea în lume. Două companii chineze, și anume COSCO Shipping Group și China Merchants Group (Cmhk), au ajuns pe primul și al doilea loc în lume în ceea ce privește capacitatea de operare. Rețeaua de servicii de transport maritim a fost îmbunătățită, rutele de transport maritim internaționale acoperind mai mult de 100 de țări și regiuni, iar serviciile logistice și-au extins acoperirea în marile orașe din principalele țări sau regiuni.
În același timp, volumul transportului fluvial de mărfuri intern a ocupat primul loc la nivel mondial timp de mai mulți ani. În 2020 au fost transportate pe căi navigabile interioare 3,815 miliarde de tone de mărfuri. Kilometrajul căilor navigabile interne a depășit 120.000 km până la sfârșitul anului 2020. Linia principală a fluviului Yangtze a fost, ani la rând, cea mai aglomerată cale navigabilă, cu cel mai mare volum de transport din lume în această categorie.
Datele mai arată că până în 2020, în China au fost construite în total nouă terminale de containere automate, și alte șapte terminale se află în proces construcției. Zhao a spus:
„Terminalele de containere complet automate reprezintă noua tendință mondială a porturilor inteligente, iar tehnologia de proiectare și de construcție a terminalelor automate și tehnologia de fabricare a utilajelor și echipamentelor portuare au atins un nivel de vârf pe plan mondial.”
Șeful Biroului de Transporturi pe Apă din cadrul Ministerului Transportului, Yi Jiyong, a declarat că în viitor se va concentra pe porturile maritime de importanță internațională, construind porturi de clasă mondială și a hub-ului global de transport maritim bazat pe Delta fluviului Yangtze. În același timp, capacitatea de asigurare a serviciilor de transport maritim va fi îmbunătățită în continuare.
„Vom accelera construcția unei flote maritime moderne, vom îmbunătăți rețeaua de servicii maritime globale și capacitatea de transport pentru materiale cheie, consolidând rezistența transportului cu containere. Vom spori rolul transportului maritim pentru comerțului extern, asigurând rolul acestuia pentru sistemul internațional de logistică.”
În 11 iulie se marchează Ziua Navigației Maritime din China. În Kunming, provincia Yunnan, va avea loc un forum special dedicat acestei zile, care va avea ca temă „Un nou pas spre viitorul transportului maritim”. La eveniment vor participa mai mulți specialiști și experți în domeniu.
http://romanian.cri.cn/economie/meridian/3365/20210709/686632.html

The Port of Burgas in Bulgaria says that currently, only cabotage sailings arrive there.
“The high management of the Port of Burgas is actively trying to return the ships back to the Bulgarian port,” the port’s marketing team said. “Investment in improving existing infrastructure continues with the aim of attracting new cruise companies to the port such as Crystal Cruises, Silversea, Azamara Club Cruises, Mano Maritime.”
According to the team, in August 2021, the Port of Burgas is expecting a visit from the Crystal Symphony. Later in the year, the port will accommodate the Silver Shadow, Azamara Journey and Crown Iris.
“In 2022 the number of visits of cruise ships will increase significantly,” the marketing team said.
Among recent infrastructure developments at the port is Congress Expo Center. Funded by Bulgarian Ports Infrastructure Company, the center is designed on six levels and includes a multifunctional hall for up to 500 people, an office space, cabinets for scientific research works, and more. The center is used as a year-round venue for exhibitions, concerts, attractions, and different educational events. It is located on the territory of the Port of Bugas, near the Maritime Station and the second passenger terminal, Magazia 1.
The guard tower of the Port of Burgas, known as the Tower of the Lighthouse keeper, has also recently opened for public access. The tower functions as a visitor center, which has two small halls.
On the first floor are arranged panels with old photographs related to the history of the port, as well as photos dedicated to the connection between the city and the port-favorite place for visiting by residents and guests of the city. On the second floor are shown drawings used in the construction of the port of Burgas from the period 1895–1912.
“The Port of Burgas takes a central place in the Black Sea itineraries,” said the port’s marketing team. “(It) is actively involved in Black Sea working group. The biggest association of Mediterranean cruise ports – MedCruise – and several of its member ports have launched a few years ago a new working group to promote the Black Sea as cruise ships gear up to return to the region in 2021 and beyond.”
The members of the group, according to the port, are the Port of Burgas, Port of Varna, Port of Odesa, Port of Constanta, Port of Istanbul and Port of Trabzon.
“Targeted events and advertising campaigns aim to bring back the major cruise companies in the Black Sea region. For these activities we receive full support from the management of MedCruise association,” the port’s team wrote.
“The Port of Burgas has a modern infrastructure and is ready to welcome tourists from cruise ships. Health measures will be taken and all protocols for preserving the health of tourists will be observed,” it added.
https://www.cruiseindustrynews.com/cruise-news/25400-port-of-burgas-ready-to-accept-cruise-ships.html

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că România va primi gaze din Azerbaidjan, odată ce lucrările la interconectorul de gaze Bulgaria-Grecia vor fi finalizate în iulie 2022. Astfel, Coridorul Vertical va fi operaţional, iar gazul azer şi gazele naturale lichefiate din porturile greceşti vor putea ajunge în gazoductul BRUA. Azerbaidjanul intenţionează să aprovizioneze pieţele europene cu o cantitate de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dintre care opt miliarde metri cubi către Italia şi restul de două miliarde metri cubi pentru Grecia şi Bulgaria. Azerbaidjanul livrează deja gaze naturale Turciei.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-romania-va-primi-gaze-din-azerbaidjan-432695

PKP Cargo International folosește o nouă linie ferată directă care leagă portul turc Halkali de pe partea europeană a Istanbulului și terminalul recent deschis din Kolin (Cehia).
PKP Cargo International Group furnizează transport pentru Mars Logistics, un furnizor turc de servicii de logistică cu soluții intermodale, în secțiunile maghiare, slovace și cehe ale rețelei.
Trenurile vor transporta în principal piese pentru industria auto. Deocamdată, trenurile funcționează o dată pe săptămână, dar Mars Logistics intenționează să mărească frecvența la trei trenuri pe săptămână până la sfârșitul lunii august 2021. Terminalul Kolin a fost ales deoarece are un număr mare de clienți în industria auto.
https://logisticpost.ro/articole/pkp-cargo-international-introduce-o-noua-linie-ferata-cehia-turcia-pentru-automotive.html

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că proiectele mari de infrastructură, precum Via Carpathia şi Rail2Sea, nu pot fi realizate doar prin Fondul de investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, punctând că este nevoie şi de un pachet de finanţare bazat pe contribuţiile naţionale şi europene.
„Este evident că realizarea Fondului de investiţii a fost un pas corect şi potrivit. Aşteptăm în continuare ca toată lumea, adică toate statele participante la Iniţiativă, să vină cu o contribuţie pe care ne-o dorim cât se poate de mare, însă trebuie să fim realişti – fondul singur nu va putea să finanţeze marile proiecte de infrastructură de conectare. (…) Cred că trebuie să dăm toată atenţia acestor mari proiecte, fiindcă asta a fost ideea pentru care s-a creat Iniţiativa, de a realiza conexiuni de infrastructură, conexiune energetică şi conexiune digitală pe axa nord – sud”, a spus şeful statului, în conferinţa de presă comună cu omologii din Bulgaria, Polonia şi Letonia, de la finalul Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, care a avut loc la Sofia.

Iohannis a fost întrebat dacă la reuniune au fost identificate noi surse de finanţare a marilor proiectelor de infrastructură, mai ales a proiectelor Via Carpathia şi Rail2Sea, şi dacă există posibilitatea ca acestea să se finalizeze mai repede sau să fie amânate din cauza pandemiei de COVID-19.

„Există veşti îmbucurătoare, fondul creşte şi există deja investiţi care se realizează, dar pentru aceste proiecte mari de infrastructură este nevoie de o abordare specială şi ne vom ocupa. Pentru asta e nevoie şi de proiectarea propriu-zisă, dar este nevoie, cum este normal pentru astfel de proiecte mari de infrastructură, şi de a găsi un pachet de finanţare, care finanţare se va baza pe contribuţii naţionale, noi credem că foarte importante vor fi contribuţiile europene, dar şi alte contribuţii care vor veni din diferite fonduri. Aceste lucruri vor fi discutate şi concretizate în perioada următoare”, a explicat preşedintele Iohannis.
https://www.agerpres.ro/politica/2021/07/09/video-iohannis-pentru-realizarea-proiectelor-mari-de-infrastructura-e-nevoie-de-o-abordare-speciala–745275

Ludovic Orban, președintele PNL, a anunțat luni că liderii coaliției de guvernare au decis să modifice legislația astfel încât să permită modificarea contractelor de lucrări publice după ce prețul materialelor de construcții a crescut masiv.
“Am discutat un subiect foarte important şi trebuie menţionat pentru că trebuie să ştie autorităţile locale, constructorii. Ştiţi foarte bine că, nu numai în România, în Europa ne confruntăm cu un val de creştere a preţului materialelor de construcţii şi am luat decizia să îmbunătăţim legislaţia astfel încât să permitem actualizarea valorii contractului în funcţie de creşterile efective ale preţului materialelor de construcţii”, a spus Orban, după şedinţa coaliţiei care a avut loc la Guvern.
“Este vorba de modalitatea de indexare a valorii contractelor ca urmare a creşterii preţului la materialele de construcţie şi aici este vorba de nişte creşteri fără precedent atât la fier beton, la lemn, la cupru, la agregate, balast şi toate celelalte materiale de construcţii pentru că altfel există riscul ca foarte mulţi constructori să nu poată să-şi finalizeze obiectivele de investiţii fără un mecanism corect de indexare a valorii contractelor”, a mai spus Orban.
Constructorii din România vorbesc de ceva vreme despre o explozie a prețurilor materialelor de construcție, de probleme pe lanțul de aprovizionare și cu forța de muncă și estimează că în perioada următoare situația se va reflecta și în piață, pentru consumatorul final.
Putem să ne așteptăm la creșterea prețurilor locuințelor noi sau chiar la blocaje în cazul anumitor proiecte și licitații, potrivit lor. Antreprenorii avertizează că viitoare lucrări publice ar putea să nu își găsească constructori.
De altfel, avem și o situație concretă, mai precis construcția noului pod peste Siret, unde firma din Italia câștigătoare a licitației refuză semnarea contractului, la trei luni de la desemnare, sursele consultate de Economedia afirmând că asocierea nu ar mai putea susţine proiectul din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţii.

Noile „liste de prețuri”
Oțel – creșteri de 110% în Italia, de 70% în Germania și Franta, 64% în Spania. În România creşterea inregistrată este de 70%. Bitum – creştere de cca 15% la nivel comunitar. Ciment – creştere de 10%. Lemn – creștere de peste 20%. Produse din polietilenă – creştere de peste 40%. Carburant – creştere de 34%. Sunt exemplele de creșteri de prețuri înregistrate în cursul trimestrului 1 la nivelul Uniunii Europene, invocate de constructorii de la Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).
Cifre de la Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), conform unui sondaj realizat în aprilie, arată că membrii asociației din România au semnalat creșteri semnificative la majoritatea materialelor de constructii: polistiren – plus de peste 50%, teavă pvc – peste 25%, tub PE – 30%, tabIe zincate – 45%, balast – 50%, nisip – 40%, bitum – peste 30%, oțel-beton peste 30%, motorină18% .
Pentru constructori, inclusiv pentru marile companii din domeniu, situația a ajuns atât de gravă încât în luna mai cele mai puternice asociații din domeniu au ajuns chiar să îi trimită câte o srisoare oficială premierului Florin Cîțu, semnalând o „situație gravă generată de explozia prețurilor materialelor de construcții” și solicitând „măsuri urgente pentru gestionarea problemelor”. Atât Asociația Română a Antreprenorilor de Construcți, cât și Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii au solicitat întrevederi cu premierul și identificarea de soluții, „pentru a evita o situație de colaps investițional”.

„Nu cred că există domeniu care să nu fie afectat de creșterea galopantă a prețurilor”
Media creșterilor de prețuri pe piața materialelor de construcții este de aproximativ 40%, apreciază Cristian Erbaşu, președintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii. Dacă pentru unele produse se vorbește despre plus 10-15%, în cazul altora s-a ajuns chiar la dublarea prețurilor.
Unele dintre cele mai mari creșteri s-au înregistrat în cazul cuprului, material esențial pentru echipamente și instalații. De asemenea, creșteri mari s-au înregistrat și la toate materialele derivate din petrol.
„Toate resursele naturale s-au scumpit, sunt creșteri mari pe bursă. Dar e și o criză în ceea ce privește livrările. Chiar dacă ești dispus să plătești mai mult, sunt probleme cu livrările. Nu cred că există domeniu care să nu fie afectat de creșterea galopantă a prețurilor. Dacă materialele reprezintă 50% din lucrare, cu o medie de creștere a prețurilor de 40%, vorbim deja de o creștere de 20% a contractelor. Nimeni nu poate suporta o marjă atât de mare. Asta înseamnă că toate contractele devin neexecutabile. Sau sunt executabile, dar dacă companiile sunt dispuse să aducă bani de acasă, să suporte deficitul. Dar nu ai cum să suporți în felul acesta toate contractele pe care le ai în derulare”, spune Erbașu.
https://economedia.ro/breaking-consecinta-cresterii-pretului-la-materialele-de-constructii-guvernul-va-modifica-legea-achizitiilor-pentru-a-permite-indexarea-pretului-la-contractele-publice.html#.YO0eRxYzaM8

România a exportat peste granițele UE, în anul comercial 2020-2021, aproximativ 6,2 milioane de tone de cereale, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de euro. Rămânem pe poziția a doua între exportatori, după Franța, cu o cotă de piață de 15%, dar raportat la anul trecut traderii au marcat o scădere de aproximativ 40%.
Anul comercial agricol 2020-2021 (7 ianuarie 2020 – 30.06.2021), marcat atât de pandemie cât și de seceta excesivă din vara lui 2020, a dus la scăderea exporturilor de cereale cu 39,8% față de anul comercial anterior când România a vândut în afara granițelor UE 10,2 milioane de tone de cereale în valoare de 1,8 milioane de euro, conform datelor Comisiei Europene. Per total, statele membre au trimis în țările terțe 40 de milioane de tone de cereale, ceea ce înseamnă că România, cu cele 6,2 milioane de tone ale sale, are o cotă de 15%, față de peste 19% anul anterior. Cel mai mare exportator rămâne Franța, cu 11,3 milioane de tone.
Cele mai mari cantități au ajuns în Iordania, Arabia Saudită și Liban.
În ceea ce privește valoarea mărfii comercializate, până în luna mai 2021 (ultimele date disponibile n.r.), fermierii și traderii generaseră 901,9 mii de euro. Luând în calcul prețul mediu al tonei de cereale, de 198,2 euro, după cum reiese din datele Comisiei Europeane aferente primelor cinci luni din 2021, reiese că România a exportat anul trecut în valoare totală de aproximativ 1,2 miliarde de euro, față de 1,8 miliarde de euro cu un an în urmă.
În ceea ce privește culturile cu cel mai mare potențial de export pentru România, în ciuda producției slabe, am rămas lideri pe piața externă a porumbului, peste 70% din marfa exportată de întreaga Europa provenind de la fermierii locali. Traderii au trimis peste granițele UE 1,9 milioane de tone de porumb, de 1,8 ori mai puțin decât în anul comercial 2019/2020. Până în luna mai (ultimele date disponibile n.r.) valoarea exporturilor de porumb a fost de 322,7 milioane de euro.
La grâu, am scăzut în clasamentul celor mai mari exportatori, ocupând poziția a patra față de locul doi cu un an în urmă. România a exportat în anul comercial care tocmai s-a încheiat doar 3,173 de milioane de tone de grâu, cu 41,5% mai puțin decât în 2019/2020. Franța a exportat 7,2 milioane de tone, Germania – 3,6 milioane de tone, Polonia – 3,178 de milioane de tone.
Per total, statele membre au vândut în țări terțe 25,5 milioane de tone de grâu comun, ceea ce înseamnă că România a avut o cotă de 12,4%, față de peste 15% anul trecut.
Nu în ultimul rând, România este al treilea exportator de orz al UE, după Franța (3 milioane de tone) și Germania (1,3 milioane de tone) cu o cantitate de 1 milion de tone. Per total, UE a exportat 7,1 milioane de tone fr orz.
https://www.economica.net/final-de-an-comercial-la-cereale-am-vandut-in-tarile-din-afara-ue-de-11-miliarde-de-euro-cu-40-mai-putin-decat-anul-trecut_520987.html

Procedurile care trebuie îndeplinite pentru ca Grup Feroviar Român (GFR) să intre, după mai mulți ani de încercări, pe piața elenă, sunt așteptate să fie finalizate în această lună, prin omologarea vehiculelor.
Ulterior, GFR a depus două cereri de omologare a vehiculelor, pentru a începe operațiunile de transport pe infrastructura feroviară greacă, respectiv pentru o unitate electrică și una diesel, așteptarea fiind acum ca versiunea finală a deciziilor de omologare a celor două vehicule să fie emisă în această lună.
Acordarea de către Autoritatea de Reglementare Feroviară, în luna iulie 2021, a aprobării pentru cele două vehicule marchează începutul proiectului de transport al companiei GFR în infrastructura feroviară greacă, indică presa elenă.
GFR, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, prezent deja în țări ca Ungaria, Bulgaria și Austria, vrea să intre pe încă cel puțin 7 noi piețe: Cehia, Macedonia de Nord, Slovacia, Belgia, Olanda, Muntenegru și Slovenia, era indicat anul trecut. În februarie acest an, Grupul Grampet al lui Gruia Stoica a anunțat că a lansat operațiunile Train Hungary – Sucursala Ljublijana, în Slovenia, extinzându-și astfel activitatea diviziei de transport feroviar de marfă la zece țări din regiune. Grampet este cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România și din Europa Centrală și de Sud-Est, având circa 7.000 de angajați. În 2018, Grup Feroviar Român, al doilea operator feroviar de marfă din România după cota de piață, principalul competitor al companiei de stat CFR Marfă, a depus acte la Autoritatea Feroviară de Reglementare din Grecia pentru a începe să opereze pe teritoriul acestei țări.
Anterior, în 2015, Grup Feroviar Român a concurat, în asociere cu firma americană Watco Cos LLC, pentru cumpărarea companiei elene de cale ferată Trainose și a celei de mentenanță a materialului rulant, Rosco, dar ulterior s-a retras din cursă, iar operatorului feroviar a fost vândut, în 2017, companiei italiene de stat Ferrovie dello Stato, pentru 45 de milioane de euro.
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/gruia-stoica-intra-cu-gfr-pe-piata-din-grecia-dupa-mai-multi-ani-de-incercari-20289837