Portul Constanța se numără printre obiectivele economice prioritare. Industria nu face parte dintre domeniile prioritare pentru România.

De la tribuna Congresului extraordinar al PSD, liderul Liviu Dragnea a anunțat cele șase domenii prioritare pentru România, de care depind creșterea economică și creșterea calității vieții: infrastructura, agricultura, energia, educația, sănătatea și sectorul IT.

Referindu-se la infrastructură, Dragnea apreciază că trebuie regândit ritmul ei de dezvoltare, întrucât decalajul este mult prea mare față de Occident. Pentru investițiile în infrastructură va fi nevoie de o infuzie uriașă de capital, a spus liderul PSD, fără să explice în ce va consta aceasta: împrumuturi de stat, atragerea capitalului străin, care să investească în infrastructura României, parteneriat public-privat? Printre obiectivele de infrastructură vizate se numără: construcția de căi ferate de mare viteză; dezvoltarea și extinderea aeroporturilor, precum și a portului Constanța, care trebuie să devină poarta Europei Centrale și de Est.

În domeniul agriculturii, Dragnea a indicat două obiective majore. Se dorește ca valorificarea producției agricole să fie realizată prin intermediul viitoarei Camere de Comerț de Stat, iar terenurile agricole să nu mai fie înstrăinate și să rămână în proprietatea românilor.

Un obiectiv strategic este asigurarea independenței energetice a României până în anul 2040. În acest scop, social-democrații au în vedere redeschiderea minelor de cărbune, construcția reactoarelor nr. 3 și 4, la Cernavodă, construcția de hidrocentrale, exploatarea rezervelor de petrol și gaze din Marea Neagră, în condiții avantajoase atât pentru România, cât și pentru investitorii străini.

Dragnea a caracterizat educația ca fiind „cea mai rentabilă investiție” și a afirmat că reformele educației din ultimele trei decenii nu au reușit. Educația are nevoie de mai mulți bani, a spus el, și a anunțat că va fi lansat proiectul unei universități de elită, care să contribuie la stoparea migrației tinerilor în străinătate.

În domeniul sănătății – a spus Dragnea – creșterea nivelului salarial a început să aibă efecte asupra stabilității personalului medical. În continuare, se va acționa în aceeași direcție, prin măsuri fiscale stimulative.

În anul 2040, România va deveni principalul centru de dezvoltare IT din Europa Centrală și de Est, susține Dragnea. Deja, în 2016, ponderea sectorului IT în produsul intern brut a devansat-o pe cea a agriculturii. În 2040, ponderea producției IT ar trebui să ajungă la 12% din PIB, a afirmat liderul PSD.

★ ★ ★

Cele șase domenii prioritare vor face parte dintr-un program de dezvoltare pe termen lung, „care va scoate România din stagnare”, a anunțat Dragnea. Proiectul va fi dezbătut public, cu mediul academic, cu cel de afaceri, cu societatea civilă și partidele politice, de la care se așteaptă propuneri și idei. După obținerea consensului național, proiectul politic va fi aprobat în Parlament și va deveni lege. Ducerea lui la îndeplinire va fi urmărită de Consiliul de Supraveghere Economică.Pe baza acestui program, România va deveni a opta economie din Europa și prima din Europa Centrală și de Est, a afirmat liderul PSD.

★ ★ ★

Cât de serioase sunt intențiile PSD și ale liderului său? În decurs de numai un an și trei luni de guvernare, social-democrații au dovedit o mare instabilitate și o lipsă de predictibilitate în acțiune. Au schimbat două guverne fără să-i oblige nimeni, au realizat prea puține dintre măsurile înscrise în programul de guvernare, pe care l-au și modificat între timp. Cele trei guverne PSD – ALDE nu au inaugurat nici măcar un kilometru de autostradă, iar gradul de absorbție al fondurilor europene a fost de numai 6% în 2017.

De la preluarea puterii, PSD a fost mai preocupat de lupta împotriva Justiției și a serviciilor secrete, decât de economie și investiții, luptă ce va continua în perioada următoare.

Cu totul surprinzător, industria nu face parte dintre domeniile prioritare ale acestui proiect politic, deși timp de aproape un deceniu s-a tot vorbit despre necesitatea reindustrializării României. Dacă vrem să dezvoltăm agricultura, să valorificăm superior producția internă, avem nevoie de o industrie alimentară puternică. Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, aero și portuare, trebuie relansate industrii care să asigure materialele de construcții, instalațiile, utilajele și mijloacele de transport necesare. În 1995, ponderea producției industriale în produsul intern brut al țării era de 31,7%. În 2015 a ajuns la 26,4%.

Intențiile PSD sunt puțin credibile și din perspectiva politicii fiscal-bugetare. Guvernanții social-democrați au dus o politică fiscală cu consecințe grave pentru populație și mediul de afaceri. Aceasta a generat instabilitate, lipsă de predictibilitate, contradicții și tensiuni, a stimulat consumul, inflația, dependența de importuri, deprecierea monedei naționale, a descurajat investițiile și creșterea locurilor de muncă. Prin politica de redistribuire a veniturilor obținute din taxe și impozite, PSD a creat dezechilibre majore pe piața forței de muncă, favorizând sectorul bugetar în dauna celui privat, a încurajat nemunca, a sporit gradul de îndatorare al României și a făcut să crească deficitul bugetar.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cat-de-credibil-este-noul-proiect-economic-al-psd-343438?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Sindicatul Liber „Navalistul“ din cadrul companiei mixte româno – sud coreene Daewoo – Mangalia Heavy Industries se pregătește de declanșarea acțiunilor de protest. „În prezent, strângem semnături pentru organizarea unui miting în capitală, în fața Ministerului Economiei, dacă se va putea și vom obține aprobările necesare”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, liderul Ilie Laurențiu Gobeajă.

Vineri, 9 martie 2018, conducerea sindicatului s-a întâlnit, din nou, cu Dănuț Andrușcă, ministrul Economiei, de la care n-a putut afla când se vor finaliza negocierile pentru preluarea companiei de către statul român.

Nici comunicatul dat publicități în urma discuțiilor cu liderii de sindicat nu oferă mai multe informații. „Ministrul Economiei a luat act de situația din șantierul naval. El a subliniat faptul că partea română este, în continuare, în termenul de exercitare al dreptului de preempțiune și a mai afirmat că s-au purtat și se poartă în continuare negocieri cu investitorul strategic interesat. În acest context, ministrul Economiei a subliniat faptul că dorința sa este ca aceste negocieri să fie finalizate într-un interval de timp rezonabil. Dănuț Andrușcă le-a mai spus reprezentanților Sindicatului Liber „Navalistul” că partea română dorește să obțină condițiile cele mai favorabile, într-un timp cât mai scurt”, se arată în mesajul oficial.

De la începutul lunii februarie 2018, cei aproape 1.700 de lucrători ai DMHI se confruntă cu o situație foarte grea. Circa 600 dintre angajați nu au de lucru, iar ceilalți sunt folosiți la lucrări gospodărești. Veniturile personalului au scăzut dramatic, de când nu se mai fac ore suplimentare, care duceau la dublarea salariilor.

„Vrem să plecăm cu câteva sute de oameni la acțiunea de protest din București. Și-au exprimat dorința de a ni se alătura salariați care nu fac parte din sindicat, dar și membri ai comunității locale, care sunt afectați de criza din șantier. Administrația locală și agenții economici se plâng că le-au scăzut veniturile de când a încetat producția la DMHI”, a declarat liderul de sindicat.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-sindicalistii-de-la-daewoo-mangalia-se-pregatesc-de-proteste-343439?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Dragnea a numărat șase domenii prioritare în economie. Ce crede că este necesar la Constanța.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, sâmbătă, la congresul extraordinar al partidului, că sunt cel puţin şase domenii prioritare în România prin care îşi poate maximiza dezvoltarea, printre care infrastructura, agricultura şi IT.

”Sunt cel puţin şase domenii prioritare în România prin resursele ei imediate şi specifice prin care îşi poate maximiza dezvoltarea, anume infrastructură, agricultură, energie şi resurse naturale, educaţie, sănătate şi IT. Fiecare reprezintă oportunităţi de creştere economică, de creştere a calităţii vieţii”, a spus Liviu Dragnea.

”De asemenea, aeroportul Otopeni şi portul Constanţa trebuie să fie supuse unui proces intens de modernizare şi extindere. Chiar dacă o anyumită ţară care are un port dezvoltat se va supăra, portul Constanţa trebuie să devină principala poartă de intrare în Europa comercială”, a mai spus Dragnea.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/economic/dragnea-a-numarat-sase-domenii-prioritare-in-economie-ce-crede-ca-este-necesar-la-constanta-653671.html

* Interviu cu domnul Lucian Bode, deputat PNL, preşedintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaţilor

* „Nu avem autostrăzi în România şi căi ferate moderne nu atât de mult din cauza corupţiei, ci din cauze instituţionale şi administrative, a unor proceduri greoaie şi a unei relaţii defectuoase cu partenerii de proiecte”

* „Pâinea şi cuţitul se află la Guvern pentru tot ce înseamnă implementarea proiectelor de infrastructură”

Reporter: Având în vedere că toate guvernările au susţinut că dezvoltarea infrastructurii reprezintă unul din elementele importante din programele de guvernare, cum vă explicaţi situaţia dezastruoasă în care se află infrastructura (rutieră, feroviară şi aero-portuară) din România?

Lucian Bode: De când sunt preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor (decembrie 2016) am iniţiat o serie de dezbateri în cadrul cărora am adus în atenţia publică toate modurile de transport. Am făcut acest lucru din dorinţa de a desluşi cauzele decalajului mare de dezvoltare pe care îl înregistrează România în privinţa dezvoltării infrastructurii de transport. Concluzia la care am ajuns analizând, toate sectoarele (rutier, feroviar, aerian şi naval), este că autorităţile statului responsabile sunt nişte mecanisme greoaie, care de cele mai multe ori doar vorbesc despre reformă, dar nu o aplică, care încearcă să găsească vinovaţi în afara sistemului pentru incapacitatea lor de performanţă.

Aceste metehne se perpetuează din păcate de ani buni, iar rezultatele sunt cele constatate de fiecare dintre noi, zi de zi.

link: Statul român nu este capabil să rezolve problemele din infrastructură de unul singur

* În decembrie, Şantierul Naval „2 Mai”, prin care statul român are o participaţie de 49% din DMHI, anunţase că a decis să nu îşi exercite dreptul de preempţiune.

* Interes din Italia pentru preluarea managementului Şantierului Mangalia.

Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a subliniat, vineri, că partea română este în continuare în termenul de exercitare a dreptului de preempţiune, în vederea preluării pachetului majoritar de la Şantierul Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI), şi a mai afirmat că s-au purtat şi se poartă în continuare negocieri cu investitorul strategic interesat, potrivit unui comunicat transmis de minister, în urma unei întânirii cu sindicaliştii.

Ministrul Economiei a transmis că dorinţa sa este ca aceste negocieri să fie finalizate într-un interval de timp rezonabil.

Declaraţiile ministrului sunt surprinzătoare, în condiţiile în care, pe 19 decembrie 2017, Şantierul Naval „2 Mai” (listat sub simbolul STNM – compania prin care statul român are o participaţie de 49% din DMHI) anunţase, printr-un raport la Bursa de Valori Bucureşti, că Adunarea Generală a Acţionarilor a decis ca societatea să nu îşi exercite dreptul de preemţiune, în lipsa unei decizii de la Guvern.
Pachetul majoritar din DMHI este scos la vânzare de coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME), care au anunţat, toamna trecută, că au decis să îşi vândă participaţia de 51% la Daewoo Mangalia către olandezii de la Damen Shipyards Group (acţionarii şantierului Damen Galaţi).

De asemenea, potrivit unor surse, există şi interes din Italia pentru preluarea managementului Şantierului.

Recent, Departamentul pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, unitate aflată în subordinea Ministerului Economiei, ne-a transmis că analizează aspectele privind preluarea DMHI, respectiv exercitarea dreptului de preferinţă pentru pachetul majoritar.

În cadrul întâlnirii de vineri cu Dănuţ Andruşcă, liderii Sindicatului Liber „Navalistul” au exprimat preocuparea membrilor organizaţiei lor pentru scăderea drastică a activităţii şantierului, aducând la cunoştinţa Ministerului faptul că 700 de salariaţi nu mai au front de lucru din 7 februarie 2018, atunci când a fost livrată ultima navă construită în şantier, se mai arată în comunicatul Ministerului, care adaugă: „În acest context, principala grijă a angajaţilor este că activitatea în şantier nu va fi reluată într-un viitor apropiat, în timp ce aceştia au de plătit rate şi facturi, iar veniturile salariale au scăzut comparativ cu perioada similară anului trecut, din cauza faptului că nu s-a mai efectuat acelaşi volum de ore suplimentare. Reprezentanţii sindicatului au mai arătat că, pe măsură ce durata negocierilor se prelungeşte, îngrijorarea angajaţilor se accentuează şi determină tot mai mulţi salariaţi să părăsească societatea”.

Laurenţiu Gobeajă, Preşedintele Sindicatului Liber „Navalistul”, a declarat: „Am acceptat invitaţia domnului ministru, deoarece suntem interesaţi să aflăm informaţii în mod direct, nu «pe surse», şi suntem preocupaţi ca soluţionarea acestei situaţii să aibă loc cât mai curând. I-am prezentat ministrului toate îngrijorările noastre. Nu vrem să dramatizăm, vrem doar să atragem atenţia factorilor de decizie asupra faptului că situaţia din şantier se degradează pe zi ce trece, iar moralul salariaţilor este afectat de incertitudine. Nivelul salariilor de acum din DMHI este cel mai scăzut din întreaga industrie navală din România, deoarece în ultimii trei ani nu s-au mai acordat creşteri salariale. Starea de incertitudine face ca forţa de muncă înalt calificată să opteze pentru alte locuri de muncă mai bine plătite”.

Dănuţ Andruşcă le-a mai spus reprezentanţilor Sindicatului Liber „Navalistul” că partea română doreşte să obţină condiţiile cele mai favorabile, într-un timp cât mai scurt.

„Şantierul Naval DMHI Mangalia este un obiectiv industrial important pentru Ministerul Economiei şi avem datoria şi responsabilitatea să-l protejăm şi să-l sprijinim”, a declarat Dănuţ Andruşcă, Ministrul Economiei.

Fostul premier Mihai Tudose a declarat, în ianuarie, că Guvernul, prin Ministerul Economiei, vrea să răscumpere acţiuni de la Daewoo Mangalia pentru a deschide un şantier naval al statului unde ar putea fi construite fregate pentru Armată. Şantierul are datorii de peste 1,1 miliarde de euro şi se confruntă cu o scădere a comenzilor.

http://www.bursa.ro/ministrul-economiei-s-a-intalnit-cu-sindicalistii-andrusca-sustine-ca-dreptul-de-preemptiune-pent…&s=piata_de_capital&articol=342320.html

Constanţa. Primăria cumpără servicii de traducere şi interpretare în cadrul proiectului „Port – Cities.

Municipalitatea consultă piaţa privind achiziţionarea serviciilor de traducere/interpretare necesare beneficiarului pentru implementarea proiectului „Port – Cities. Innovation for Sustainability“ şi realizarea obiectivelor stabilite prin contractul de finanţare.

Proiectul este finanţat prin programul „Horizon“ 2020.

Primăria Municipiului Constanţa intenţionează să achiziţioneze servicii de traducere/interpretare pentru realizarea activităţilor obligatorii ale beneficiarului, stabilite prin contractul de finanţare, respectiv organizarea evenimentelor de promovare, organizarea Zilei „Portis“, organizarea evenimentului de finalizare a proiectului, traducerea documentelor aferente acestor evenimente, precum şi a documentelor de raportare către Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Port – Cities: Innovation for Sustainability“.

Astfel, se solicită opinia agenţilor economici, în vederea elaborării caietului de sarcini şi a estimării valorice, cu privire la: oferta de preţ, cu TVA evidenţiat distinct, în vederea determinării valorii estimate a achiziţiei serviciilor de traducere/interpretare. Data-limită de transmitere a propunerilor este 14.03.2018.

Aspecte supuse consultării: pentru realizarea activităţilor obligatorii ale beneficiarului stabilite prin contractul de finanţare, este necesară achiziţionarea serviciilor de traducere/interpretare în/din limba engleză în limba română. Ofertantul va prezenta: lista tarifelor/pagină pentru traduceri scrise (o pagină standard de 2.500 caractere cu spaţii/pagină), cu respectarea standardelor internaţionale şi naţionale în domeniu; preţul serviciilor de interpretariat pe oră. Tarifele vor fi exprimate în lei, fără TVA.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/constanta-primaria-cumpara-servicii-de-traducere-si-interpretare-in-cadrul-proiectului-port-cities-innovation-for-sustainability-653835.html

În anul 1986, împreună cu un tânăr inginer și doi maiștri, am înființat la Șantierul Naval Constanța primul centru de pregătire și perfecționare a sudorilor din România. Acesta urma să presteze servicii pentru întreaga industrie navală din România, care începuse să livreze nave la export. Întrucât două mineraliere de 55.000 tdw, construite la Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia și Șantierul Naval Galați fuseseră refuzate de clienții turci și greci, din cauza defectelor de sudură, SNC primise sarcina să înființeze respectivul Centru și să perfecționeze lucrătorii din întreaga industrie.

Săptămâna trecută, fiind invitat la conferința Sindicatului Liber al Navaliștilor din SNC, am trecut și pe la Centrul de pregătire și perfecționare a sudorilor, să văd cum mai funcționează. Și, surpriză! Am dat peste un grup de lucrători vietnamezi care participau la un curs de instruire. După calitatea cordoanelor de sudură realizate de ei se vedea că sunt buni meseriași.

În prezent, aproape o sută de muncitori vietnamezi muncesc în Șantierul Naval Constanța. Numărul lor va crește până la 180, în perioada următoare, afirmă directorul general Radu Rusen.

În cadrul acțiunilor de recrutare organizate în Vietnam, au fost testați circa 400 de lucrători. Odată ajunși în SNC, „recruții” parcurg un program de integrare, de adaptare la echipamentele de lucru din SNC și de însușire a procedurilor specifice de lucru, în această companie. Apoi, sunt repartizați în formații de lucru vietnameze, conduse de maiștri și șefi de echipă români, asigurându-se serviciile de traducere.

Prezența lucrătorilor vietnamezi nu mai miră pe nimeni. Nu doar industria navală, ci întreaga economie națională se confruntă cu o criză de forță de muncă tot mai acută. Pe de altă parte, Șantierul Naval Constanța are proiecte tot mai ambițioase și un volum de lucrări în creștere, generator de noi locuri de muncă.

În anul 2017, compania a reparat 94 de nave pentru parteneri externi și 20 de nave pentru cei interni, cu o capacitate totală de aproape 5 milioane tdw. În domeniul construcțiilor noi, a livrat un tanc de 9.000 tdw și a demarat construcția a două tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw, după un proiect propriu, modernizat. Ca urmare, pentru al patrulea an la rând, rezultatul financiar este pozitiv. Evoluția bună s-a datorat în cea mai mare măsură activității de reparații nave, șantierul reușind să atragă proiecte mai complexe, printre care conversia navei „Astra” și proiectul de modernizare al „PMN 24”, afirmă Rusen.

Anul 2018 a debutat cu o scădere a volumului de reparații nave în lunile ianuarie și februarie, pe fondul crizei din shipping-ul internațional care durează de mai mulți ani, dar se speră ca, în perioada următoare, nerealizările din primul trimestru să fie recuperate parțial.

În 2018, ponderea lucrărilor de construcții noi în activitatea companiei va crește. SNC are comenzi ferme pentru trei tancuri de produse petroliere și chimice de 41.000 tdw, din partea grupului Histria. Două dintre ele se află în diferite faze de construcție, iar lucrările la cea de-a treia navă vor începe în cursul trimestrului IV. De realizarea lor la termen, dar și de evoluția pieței internaționale de transport al produselor petroliere depinde lansarea comenzilor pentru alte trei nave de același tip.

Speranțele Șantierului Naval Constanța sunt legate și de programul de construcție a celor patru corvete multifuncționale pentru Forțele Navale Române. Compania dorește să devină centru de mentenanță și să participe la programul de modernizare a flotei militare. Din aceste motive, a intrat în parteneriate strategice cu grupuri internaționale importante.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-vietnamezii-si-au-inceput-munca-in-santierul-naval-constanta-343528?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Pe 6 martie, Administratia Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati, in parteneriat cu Metaltrade International si Port Bazinul Nou, a semnat cu asocierea Acciona Ingenieria – Baicons Impex contractul pentru “Elaborarea proiectului tehnic pentru executia lucrarilor de investitii din cadrul proiectului Platforma Multimodala Galati”.

Valoarea contractului, care va dura patru luni, este de 5,8 milioane de lei (fara TVA) si vizeaza serviciile de elaborare a documentatiei de proiectare pentru cele patru obiective investitionale ale proiectului. Acestea includ cheiul, racordul rutier si feroviar pentru accesul pe platforma multimodala, platforma multimodala si amenajarea zonei de acces la platforma.

Contractul este un pas important in derularea proiectului „Platforma Multimodala Galati – Etapa I – Modernizarea infrastructurii portuare”, ce implica, in prima faza, inlaturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente si asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua centrala Rhin – Dunare/Alpi. Aceasta prima etapa, avand ca scop modernizarea infrastructurii portuare situate in zona Portului Bazinul Nou, aflat in limitele Portului Galati, este realizata cu finantare UE in cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF).

Portul Galati a semnat contractul pentru proiectul tehnic al platformei multimodale

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a propus, sâmbătă, realizarea unor proiecte majore de infrastructură prin care Bucureştiul să fie legat, prin autostrăzi şi cale ferată de mare viteză, de Sofia, Budapesta, Belgrad şi Chişinău.

„În afară de obiectivele stabilite deja, pe care le ştim prin Master Planul de Transport, eu vă propun să ducem la capăt discuţiile deja începute, şi anume să legăm Bucureştiul cu autostrăzi şi cu cale ferată de mare viteză de Sofia, Belgrad, Budapesta şi Chişinău. Şi pentru aceste proiecte există şi dorinţă, există şi acceptabilitate şi se pare că poate exista şi finanţare. Trebuie doar curaj. De asemenea, aeroportul Otopeni şi portul Constanţatrebuie să fie supuse unui proces intens de modernizare şi extindere. Chiar dacă o anumită ţară, care are un port dezvoltat, se va supăra, portul Constanţa trebuie să devină principala poartă de intrare în Europa, comercială”, a spus Dragnea la Congresul extraordinar al PSD

În context, el a susţinut necesitatea investiţiilor în infrastructură, adăugând că România are nevoie de ”o infuzie uriaşă de capital”.

”Investiţiile în infrastructura rutieră şi feroviară, de exemplu. S-a cam vorbit mult până acum despre asta şi s-a făcut puţin. E clar că trebuie schimbat ceva şi e clar că nu putem să mergem în acest ritm. România are o singură soluţie, are o singură şansă, şi anume să regândească total ritmul de dezvoltare a infrastructurii. Nu putem continua în aceeaşi manieră. (…) Suntem o ţară cu decalaje mult prea mari faţă de Occident. Economiile avansate spre care ne uităm cu jind şi cu invidie câteodată şi cu admiraţie au ajuns la nivelul de azi printr-o muncă de un secol şi jumătate, dar şi printr-un cumul de condiţii, condiţii de care noi azi nu mai putem beneficia, noi nu putem beneficia de instrumentele pe care istoria le îngăduia atunci, respectiv protecţionism vamal, ajutor de stat nelimitat şi indiferent cât de mare, şi deficit. România are nevoie rapid de o infuzie uriaşă de capital care să ne permită un salt investiţional în infrastructură pe termen scurt. Dacă vreţi ca această ţară să aibă vreo şansă să aibă autostrăzi în timpul vieţii noastre”, a mai spus Dragnea.

Proiectul Romgaz este cea mai mare investiţie a statului român în producţia de energie din ultimii 10 ani, centrala de la Iernut fiind cu atât mai importantă cu cât ea va putea echilibra sistemul în zona de nord a ţării, acolo unde există un deficit de producţie. Deocamdată este singurul proiect care va folosi gazul din Marea Neagră pentru a-l transforma într-un produs cu valoare adăugată. Ultima investiţie majoră a statului în producţia de energie a fost Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă, proiect finalizat în 2007.

„Este un moment de referinţă sosirea acestui generator la Constanţa“, a spus Bela Balazs, energy management director în cadrul Romgaz, cel care se ocupă din partea companiei de proiectul centralei de la Iernut.

La finalul săptămânii trecute, din portul Constanţa a plecat spre şantierul de la Iernut un generator, o piesă cheie în economia întregului proiect, greutatea acestei piese fiind de 124 de tone.

„Turbinele de gaz vin din Franţa, de la General Electric. În total, centrala va avea patru turbine cu gaz cu generatoarele aferente, patru cazane recuperatoare pentru producerea de abur şi două turbine cu abur. Noua centrală va lucra la un randament de 56,4%, în timp ce unitatea veche funcţiona la un randament de numai 38“, a menţionat Bela Balazs.

http://www.zf.ro/companii/energie/romgaz-aduce-primele-piese-pentru-centrala-pe-gaze-de-la-iernut-o-investitie-de-peste-268-milioane-de-euro-17057890

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modul în care angajaţii CNAIR gestionează lucrurile, susţinând că ritmul este lent şi că personalul pare ancorat în rutină.

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova,a postat luni, pe pagina sa de facebook, un rezumat al întâlnirii cu directorii din Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), cu care a discutat despre reînceperea lucrărilor pe şantiere. Oficialul de la Transporturi le-a spus şefilor Companiei de drumuri că nu este mulţumit de prestaţia lor. „Ritmul este lent. Vă cer tuturor celor de faţă şi celor pe care îi coordonaţi să manifestaţi proactivitate. Nu mi s-a părut că în companie lucrurile funcţionează decât în umbra unei rutine care, din păcate, şi-a pus amprenta în ultimii ani asupra CNAIRŢ, a spus Şova. Acesta a sugerat că angajaţii ar trebui să-şi schimbe atitudinea şi să arate mai mult interes faţă de atribuţiile ce le revin. „De acum, vor avea o nouă şansă exclusiv cei care au determinare şi care vor să-şi schimbe atitudinea faţă de instituţia care le plăteşte salariile. Aştept ca schimbarea atitudinii să se vadă în rezultatele pe care le generaţi”, a spus ministrul Transporturilor în cadrul întâlnirii. Ministrul Lucian Şova a cerut o monitorizare serioasă a activităţii de pe fiecare şantier în parte şi a impus discuţii săptămânale, atât cu regionalele cât şi cu antreprenorii care au contract cu CNAIR.

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/ministrul-transporturilor-nemultumit-isi-treaba-compania-drumuri-activitatea-santiere-monitorizata-1_5aa68c83df52022f757975f0/index.html

Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor din România a crescut la peste 6% din consumul de carburanți, însă rămâne mult sub ținta Uniunii Europene, arată datele Eurostat. În 2016, ultimul an pentru care au fost calculate datele la nivelul celor 28 de state membre, consumul de carburanți în România era asigurat în proporție de 6,17% din surse regenerabile, în urcare de la aproape 5,5% în 2015 și de la 4,7% în 2014. România se situează astfel ușor sub media europeană, de 7,1%, dar rămâne departe de ținta de 10% stabilită pentru 2020.

Singurele state care au atins sau depășit deja ponderea de 10% din consumul de carburanți sunt Suedia, unde mai mult de o treime (30,3%) din carburanții folosiți în transporturi provind din energia regenerabilă, și Austria, cu o pondere de 10,6%. România se află aproape de jumătatea clasamentului, fiind depășită la acest capitol de state precum Franța, Ungaria, Bulgaria și Cehia, în timp ce ponderi mai reduse în consumul de carburanți se înregistrează în 15 state membre, printre care Marea Britanie, Olanda și Polonia. Estonia se află cel mai departe de ținta de 10%, cu o pondere de doar 0,4% din consumul de carburanți, urmată de Croația (1,3%) și Grecia (1,4%).

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/romania-a-mai-facut-un-pas-spre-atingerea-tintei-ue-privind-utilizarea-energiei-regenerabile-in-transporturi-17950109

Nicolae Demetriade: „Nu consider un pericol pentru turism exploatarea gazelor în Marea Neagră”

Exploatarea gazelor din Marea Neagră stârneşte opinii pro şi contra cu privire la posibilele implicaţii asupra turismului şi a zonei din punct de vedere al protecţiei mediului.
Locuitori şi proprietari de terenuri şi pensiuni din zona Tuzla şi Costineşti – unde este proiectat kilometrul zero al conductelor ce vor aduce gazele exploatate din Marea Neagră – se tem de pericolul unei explozii, mai ales că presiunea gazelor care vor trece prin conducte va fi în jur de 63 de bari, iar debitul va egala aproape consumul actual al României.

La rândul său, domnul Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, susţine, în nume propriu, că începerea lucrărilor de exploatare a gazelor în Marea Neagră nu va afecta turismul din zonă.

La finalul anului trecut, Consiliul Legislativ a dat un aviz pozitiv la proiectul de lege privind unele măsuri pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere, avertizând că operaţiunea de tranzitare cu reţeaua de conducte a unui perimetru petrolier offshore al unui titular de acord petrolier, cu scopul transportării zăcămintelor de petrol, implică riscuri de producere a unor accidente grave de poluare şi nu numai, cu efecte asupra populaţiei, mediului şi a securităţii furnizării de energie.

* Ioan Diaconescu, proprietarul unui teren din zona Tuzla: „Există riscul unei explozii ca la Baumgarten”

Un obiectiv de genul unui terminal de gaze pus în zona litoralului va inhiba dezvoltarea turismului în această zonă, cel puţin un km stânga şi un km dreapta, ne-a declarat Ioan Diaconescu, proprietarul unui teren din zona Tuzla, adăugând: „În plus, există riscul unei explozii aşa cum s-a întâmplat, în iarnă, la terminalul de gaze de la Baumgarten”.

Din cauza costrucţiei unui terminal de gaze, terenurile din zonă se vor devaloriza de la 50% până la 200%, mai este de părere proprietarul, care a mai precizat că pe o suprafaţă de aproximativ 200 de metri stânga şi 200 de metri dreapta nu se va mai putea construi nimic fără aviz.

Domnia sa ne-a spus: „Am un teren la Tuzla, momentan zona nu s-a dezvoltat, voiam să aştept până se dezvoltă şi să fac locuinţe de vacanţă. Planul făcut de ei mă afectează şi pe mine, am terenul fix lângă locul unde vor să construiască terminalul de gaze”.

Potrivit proprietarului, la dezbaterea de mediu pentru construcţia conductei Transgaz, prin care vor fi transportate gazele, s-au strâns în jur de 100 de persoane: „Am reuşit să mutăm conducta mai în spate, dar am vrea să fie dincolo de Drumul Naţional, unde sunt terenuri extravilane şi chiar nu afectează pe nimeni. În momentul de faţă, a fost declanşată procedura, care include şi o primă etapă de consultare publică privind înfiinţarea de către Exxon Mobile Production Bahamas şi OMV Petrom a elementelor tehnologice de mare debit şi presiune din zonă, aflate la mai puţin de 250 de metri de intravilanul staţiunii Costineşti, dedicat turismului şi locuirii”.

* Constantin Ban, viceprimar Tuzla: „Populaţia s-a revoltat pe două direcţii – electoral şi imobiliar”

Contestaţiile unor locuitori şi proprietari din Tuzla care au apărut împotriva extragerii gazelor din Marea Neagră sunt la nivelul de clarificare, proiectul fiind la faza informativă, ne-a declarat Constantin Ban, viceprimarul localităţii Tuzla.

Domnia sa ne-a spus: „Populaţia s-a inflamat pe două direcţii: electoral – adică foştii contra-candidaţi de la alegerile din 2016, dar şi din punct de vedere imobiliar, întrucât în zonă sunt proprietari de teren care ar fi vrut ca această conductă de gaze să treacă pe terenul lor ca să fie despăgubiţi. Acestea au fost discuţiile pe care noi le-am identificat ca fiind reale”.

Viceprimarul localităţii Tuzla consideră că este nevoie de rapoartele de expertiză, pe mediu în special, care vor sta ca bază de pornire a discuţiilor ulterioare.

„Acum pur şi simplu aflăm şi noi că urmează să fie implementat un proiect de asemenea anvergură şi nimic mai mult”, a mai precizat Constantin Ban.

Domnia sa ne-a mai spus că, momentan, nu a avut loc niciun schimb de documente, sunt discuţii cu caracter informativ. Viceprimarul Tuzla ne-a mai declarat: „Pe teritoriul Tuzlei va trece o conductă care transportă gaz şi eventual, aşa cum s-a spus la multele şedinţe de informare, o staţie de robinet şi aparatură de măsurare. Concesionarul – cel care are marfă de vânzare – o aduce la uscat, iar transportatorul gazelor – cel care este specialist în transportul de gaze naturale – o preia. Este ca la piaţă: unul vinde, altul cumpără şi pun marfa pe cântar, nimic mai mult”.

Legat de temerea unor locuitori şi proprietari din Tuzla cu privire la riscul unei explozii, viceprimarul localităţii ne-a explicat că un raport de expertiză ar putea să dea nişte date care să îi facă pe locuitori să privească cu teamă exploatarea gazelor sau nu, dar momentan nu există niciun astfel de document.

„Putem să discutăm la rece. Cine ar vrea să dezvolte o afacere pe care să o piardă apoi în urma unei bubuituri? Cine ar putea să investească ca să nu rezulte decât pagubă? (…) Nu şi-ar permite nimeni să nu îşi ia măsuri de siguranţă la un asemenea proiect”, a apreciat Constantin Ban.

În ceea ce priveşte influenţa pe care exploatarea gazelor o poate avea asupra zonei, viceprimarul localităţii consideră că ţara noastră se va înscrie pe o magistrală energetică, ceea ce ar trebui să influenţeze benefic întreaga ţară, iar din punct de vedere economic tot România va beneficia. Constantin Ban ne-a declarat că Primăria nu va beneficia de taxe locale din partea acestei afaceri, întrucât banii vor merge la bugetul naţional de stat, fiind un proiect naţional.

În opinia domnului Constantin Ban, exploatarea gazelor nu va inhiba investiţiile din zonă: „Ce, oraşul Năvodari nu s-a dezvoltat datorită Petromidiei? În mod normal, orice investiţie aduce plus valoare zonei”. Viceprimarul Tuzla a mai precizat: „Noi, conducerea Primăriei, suntem obligaţi să dăm curs solicitărilor concesionarului, dacă ele întrunesc toate condiţiile legilor în vigoare din România şi, în acelaşi timp, suntem obligaţi să liniştim şi populaţia şi să instalăm din nou un climat prietenos în localitate”.

* Nicolae Demetriade: „Vor exista suficiente organe de control care să supravegheze respectarea normelor de mediu”
Începerea lucrărilor de exploatare a gazelor în Marea Neagră nu va afecta turismul din zonă, potrivit domnului Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism. Domnia sa ne-a declarat în nume personal: „Nu consider un pericol pentru turism începrea lucrărilor de exploatare a gazelor în Marea Neagră. România nu va fi singura ţară care face asemenea exploatări de gaze”. Domnia sa ne-a mai precizat că exploatarea gazelor va fi, probabil, ultima cauză pe care industria turismului o va invoca pentru lipsa interesului turistic faţă de litoralul Mării Negre.

În ceea ce priveşte faptul că titularii care desfăşoară operaţiunile de exploatare beneficiază de drept de trecere subteran, de suprafaţă sau aerian, pe durata operaţiunilor, Nicolae Demetriade a precizat: „Vor exista suficiente organe de control care să supravegheze respectarea normelor de mediu de către cei care vor desfăşura operaţiunile de exploatare”. Domnia sa ne-a mai spus că accidente se pot întâmpla oricând şi oriunde: „Sperăm că măsurile de siguranţă şi protecţie, vor face să fie reduse la minimum toate riscurile”.

Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani, după cum a declarat, recent, Sorin Gal, oficial al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM). OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent. Primele estimări arată că în perimetrul Neptun ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

http://www.bursa.ro/exploatarea-gazelor-din-marea-neagra-locuitorii-din-zona-tuzla-se-tem-de-pericolul-unei-explozii-…&s=companii_afaceri&articol=342415.html