Comisia Europeană a prezentat pe 24 iunie un plan de acțiune cu 35 de puncte, menit să intensifice rolul transportului de marfă și pasageri pe căile navigabile interioare în ecosistemul de mobilitate și logistică la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul principal al acestui plan de acțiune este de a transfera mai multe mărfuri de pe șosele pe căile navigabile interioare și canalele din Europa și de a facilita tranziția către barje cu zero emisii până în 2050. Acest obiectiv este aliniat celor stabilite în Pactul Ecologic European și Strategia de Mobilitate Durabilă și Inteligentă, prin care se urmărește creșterea ponderii transportului pe căi navigabile interioare și a transportului maritim pe distanțe scurte cu 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050.

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean a declarat: „Fiind unul dintre cele mai eficiente moduri de transport din punct de vedere al emisiilor de CO2, transportul pe căile navigabile interioare are potențialul de a juca un rol central în decarbonizarea sistemelor noastre de transport. Cu toate acestea, astăzi, pe canalele și râurile noastre se transportă doar 6% din mărfuri. Cu o rețea de căi navigabile interioare de 41.000 km care se întinde pe 25 de state membre, avem posibilitatea de a face mult mai mult; atât de-a lungul coridoarelor TEN-T, cât și în interiorul orașelor, unde transportul pe apă poate contribui la reducerea emisiilor în logistica urbană și livrarea pe ultima milă.”

Noul plan va crea condițiile pentru ca transportul pe căi navigabile interioare să profite cât mai mult de oportunitățile legate de trecerea către o economie digitală și cu zero emisii. Printre acțiunile propuse se numără revizuirea Directivei Transportului Combinat, care, alături de sprijinirea investițiilor pentru creșterea capacităților de transbordare și dezvoltarea de terminale multimodale interioare, va permite o integrare mai bună a căilor navigabile interioare într-un sistem modern, transeuropean de transport intermodal. Planul de acțiune include, de asemenea, măsuri pentru accelerarea și stimularea investițiilor către dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare, cu emisii zero și zero deșeuri pentru nave și porturi interioare, precum și pentru a ajuta sectorul să țină pasul cu evoluția digitală.

Care sunt propunerile Comisiei Europene?
Mutarea mai multor mărfuri pe căile navigabile interioare
Comisia va ajuta administratorii de căi navigabile interioare să asigure un nivel ridicat dal serviciilor de-a lungul coridoarelor UE până la 31 decembrie 2030. Viitoarea revizuire a Directivei privind transportul combinat va aborda căile navigabile interioare ca o componentă esențială a transportului intermodal. De asemenea, Comisia va stabili un cadru legal pentru măsurarea și raportarea emisiilor din logistică și transport. Acest lucru ar putea crește cererea pentru opțiuni de transport sustenabile, inclusiv pentru transportul pe căi navigabile interioare, acolo unde este posibil.
Tranziția către un transport pe căi navigabile interioare cu zero emisii
În comparație cu alte moduri de transport, transportul pe căi navigabile interioare este eficient din punct de vedere energetic, sigur, aproape fără aglomerări și silențios. Comisia va propune măsuri pentru a încuraja investițiile în tehnologii cu emisii zero și deșeuri zero pentru navele interioare și porturile interioare și va sprijini, de asemenea, cercetarea și inovarea în acest domeniu.
Un sistem de transport inteligent
Noi măsuri menite să sprijine transportul pe căi navigabile interioare să țină pasul cu evoluția digitală și să îmbunătățească competitivitatea sunt, de asemenea, incluse în propunere. Ambele vor ajuta sectorul să devină o parte activă a lanțurilor multimodale extinse. Dezvoltarea digitalizării sectorului poate juca un rol semnificativ în îmbunătățirea eficienței și fiabilității navigației și gestionării traficului, pentru o mai bună integrare a transportului pe căi navigabile interioare în procesele logistice și lanțurile multimodale, precum și în reducerea sarcinilor administrative și a costurilor aferente respectării și aplicării legislației.
Locuri de muncă mai atractive
Sectorul căilor navigabile interioare se bazează pe o forță de muncă calificată. Acțiunile propuse vor asigura reguli inteligente și flexibile pentru recrutarea personalului în UE și vor oferi echipajelor navelor competențele potrivite pentru a gestiona tranziția către o economie digitală verde, securitatea cibernetică, sincromodalitatea și automatizarea navelor și infrastructurii.
La nivelul UE există 41.000 de kilometri de căi navigabile interioare care traversează 25 de state membre. Anual pe râurile și canalele din UE se transportă 150 miliarde tkm de marfă, în special în zonele dens populate și aglomerate. În acest sector lucrează aproximativ 44.000 persoane, dintre care 60% în transportul de mărfuri și 40% în transportul de pasageri.
https://www.intermodal-logistics.ro/care-este-planul-ue-pentru-dezvoltarea-transportului-de-marfa-pe-caile-navigabile-interioare

Primarul Vergil Chițac a inițiat două proiecte de hotărâre pentru elaborarea solicitărilor către Guvernul României în vederea efectuării demersurilor necesare trecerii Portului Tomis și a Lacului Tăbăcărie, din domeniul public al Statului Român și administrarea Ministerelor Transportului și Agriculturii, în domeniul public al municipiului Constanța.
Consilierii locali constănțeni au votat miercuri, 30 iunie a.c., și două proiecte de hotărâre pentru solicitarea Guvernului României de a aproba trecerea în domeniul public al municipiului Constanța a Portului Tomis și a Lacului Tăbăcărie.
Acestea au fost propuse spre votul consilierilor locali de câteva ori deja, tot fiind modificate, la solicitarea prefectului Constanței, deoarece ele nu respectau legile în vigoare și nu cuprindeau toate informațiile necesare.
Miercuri, potrivit noului secretar general al municipiului Constanța, Mirabela Viorela Călin, proiectele ar fi fost aprobate, cu 17 voturi pentru, 1 împotrivă și 8 abțineri, fiecare.
Totuși, consilierii locali U.S.R. au atras atenția că pentru adoptarea lor este nevoie de majoritate calificată (2/3 din numărul consilierilor aleși), fiind proiecte ce vizează patrimoniul municipiului, considerând ilegală adoptarea acestora cu doar 17 voturi pentru.
Primarul Vergil Chițac a intervenit și i-a îndemnat să mai citească Codul administrativ, art. 139.
Rămâne de văzut ce va stabili prefectul Constanței, Silviu Coșa, cu privire la adoptarea și legalitatea acestora.
https://focuspress.ro/video-legal-sau-ilegal-initierea-demersurilor-pentru-preluarea-portului-tomis-si-a-lacului-tabacarie-adoptata-fara-majoritate-calificata/

DP World, unul dintre cei mai mari operatori portuari din lume, îşi propune să investească mai mult de 50 mil. euro în următorii doi ani în România, după cum a spus Cosmin Cârstea, CEO al DP World Constanţa & DP World Logistics România, companii care fac parte din DP World.
„În România, noi ne propunem să dezvoltăm o reţea de terminale intermodale, terminare porturi şi magazii. Ne propunem să investim mai departe. Avem o porţiune de 80 hectare închiriată de la Autoritatea Portului Constanţa, iar pe aceste 80 de hectare vedem următoarele investiţii: o magazie de logistică, platforme pentru operarea containerelor, platforme pentru operarea mărfurilor de tip project-cargo şi altele“, a spus Cosmin Cârstea în cadrul videoconferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie 2021.
Un alt element al investiţiei DP World în România este să capitalizeze pe o facilitate fiscală existentă în Portul Constanţa prin care oricine poate să aducă mărfuri, să le importe sau să le ţină acolo fără a plăti TVA sau taxe vamale. „Ne propunem să investim în o magazie logistică astfel încât importatorii şi poate chiar şi producătorii să capitalizeze pe aceste beneficii.“
O altă investiţie a DP World pe plan local este în crearea unui terminal intermodal în Ardeal, în zona localităţii Aiud din judeţul Alba. Mai mult, Cârstea spune că lucrează la un terminal şi în zona Moldovei.
„Va fi pentru orice sector al industriei. Ne propunem să operăm mărfuri care se pot containeriza, dar putem să operăm foarte bine şi trailere, prelate, camioane, adică unităţi care se pot pune pe tren şi se pot transporta pe distanţe foarte mari. Lucrăm la un terminal şi în Moldova, mai ales că podul de la Brăila ne va ajuta, va conecta Dobrogea cu Moldova foarte repede. (…) Toate investiţiile propuse în următorii doi ani se ridică la peste 50 mil.euro“, a explicat el.
Prin terminalul companiei din Portul Constanţa trec 500.000 de containere în fiecare an, iar CEO-ul DP World Constanţa spune că organizaţia sa poate să dubleze această valoare.
„Transportul de marfă este mai rapid prin portul Constanţa, dar noi nu suntem buni în a ne promova. Noi putem dubla de mâine capacitatea de marfă transportată. Jumătate de milion de containere trec prin terminalul nostru în fiecare an şi noi putem să ajungem la 1 milion. În 2007 – 2008 am atins un record – am operat 1,2 milioane de containere. Piaţa s-a schimbat. Din 500.000 de containere, 99% vin în România. Am putea să facem business la o scară mai largă.“
Cu o suprafaţă operaţională de peste 81 ha şi 54 ha în prezent, DP World Constanta are o capacitate anuală de transport de aproximativ 1.000.000 TEU (Twenty-Foot Equivalent Unit), conform informaţiilor de pe site-ul companiei. Constanta South Container Terminal, compania operată de DP World în Constanţa, a avut o cifră de afaceri de circa 213,1 mil. lei în 2020, în creştere uşoară faţă de anul precedent, cu aproape 1%, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/cosmin-carstea-dp-world-constanta-ne-propunem-investitii-50-mil-euro-20165364

Uniunea Europeană vrea să îşi restructureze piaţa carbonului, în ideea de a reduce mai rapid emisiile poluante şi a pune un preţ pe poluarea provenită din shipping, transport rutier şi sistemele de încălzire ale clădirilor, potrivit unui proiect de document consultat miercuri de Reuters, transmite Agerpres.
Executivul comunitar va propune luna viitoare cea mai amplă revizuire a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care obligă poluatorii să cumpere certificate care să acopere emisiile lor de CO2, de la lansarea acestui sistem în 2005.
Actualul sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) obligă centralele electrice, fabricile şi companiile aeriene cu zboruri în Europa să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, creând astfel un stimulent financiar să polueze mai puţin.
Recent, UE a ajuns la un acord vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990, o nouă ţintă mai ambiţioasă care va necesita ca emisiile să scadă mai rapid în toate sectoarele, de la agricultură şi până la industria grea.
Conform proiectului de document consultat de Reuters, oferta de certificate de poluare în sistemul ETS va suferi o diminuare. De asemenea, numărul de certificate care vor intra pe piaţa carbonului din UE în fiecare an va scădea şi el într-un ritm mai rapid, începând din anul care urmează după aplicarea reformelor. Proiectul nu precizează cât de rapid va fi redus plafonul.
Propunerea ar urma să consolideze “rezerva de stabilitate a pieţei” (MSR), un mecanism destinat să evite acumularea unui exces de certificate, exces care ar afecta preţurile la carbon în UE.
Reuters subliniază însă că propunerea ar putea să sufere modificări înainte de a fi publicată. În plus, statele membre UE şi Parlamentul European trebuie să negocieze varianta finală a reformelor, un proces care se va întinde pe parcursul a aproximativ doi ani.

UE se pregăteşte să extindă piaţa certificatelor de poluare la nave, transport rutier şi termoficare

Furnizorii Walmart, Target, Amazon.com și ai altor retaileri mari plasează comenzile pentru mărfurile din China destinate sărbătorilor de iarnă cu câteva săptămâni mai devreme, în condițiile în care blocajele din transporturi riscă să îi lase pe mulți cumpărători de cadouri fără produse în sezonul cumpărăturilor de Crăciun, transmite Reuters. Reuters a intervievat aproape o duzină de furnizori și comercianți de produse, de la jucării la echipamente pentru computere, din Statele Unite și Europa, scrie News.ro.

Cu toții se așteaptă la întârzieri de săptămâni ale inventarului de sărbători, din cauza blocajelor din transporturile maritime, inclusiv a unei penurii globale de containere și închiderii din ultima perioadă a portului Yantian din sudul Chinei, care deservește producătorii de lângă Shenzhen, determinată de Covid-19.

Riscul pentru comercianții cu amănuntul este o explozie de articole epuizate, chiar în timp ce cumpărătorii sunt gata să-și deschidă portofelele pentru a cumpăra jucării, îmbrăcăminte și alte mărfuri. „Va fi o problemă majoră”, a spus Isaac Larian, director executiv al MGA Entertainment din Los Angeles, care vinde LOL Surprise, Bratz, Little Tikes și alte mărci de jucării către Amazon, Walmart și Target. Compania sa are jucării blocate în sute de containere în portul Yantian. Dacă nu va putea obține suficiente mărfuri pentru clienții săi care vând cu amănuntul,acest fapt „va afecta vânzările de Crăciun”, a spus Larian.

Blocajul din transporturile maritime este provocat nu doar de întârzierile înregistrate în portul Yantian, care este considerat pricipalul port folosit de Amazon, reprezentând 32,4% din transporturile gestionate de compania de comerț electronic în cele trei luni până la 31 mai, potrivit firmei de analiză a datelor Panjiva, parte a S&P Global Market Intelligence. În timp ce portul Yantian s-a redeschis pe 24 iunie, lipsa de containere constrânge încă reluarea în totalitate a activitpților, navele de marfă la nivel global fiind supraîncărcate, porturile aglomerate iar containerele blocate în locuri greșite. Amazon și alți retaileri nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/retail/furnizorii-marilor-retaileri-incearca-sa-livreze-la-timp-produsele-destinate-craciunului-pe-fondul-blocajelor-din-transporturile-maritime-20267771

Deși, aparent, se liniștiseră apele în conflictul Tomis Marina-CNAPM, iată că lucrurile au luat o altă întorsătura. Așa cum am anunțat de dată recentă, Tomis Marina a câștigat procesul la Curtea de Arbitraj pentru prelungirea contractului în vederea exploatării Portului Tomis. Normal, cele două ar fi trebuit să finalizeze tranzacția, având în vedere că, pe 30 iunie, adică astăzi, contractul semnat în 2004 ajunge la final. Numai că, CNAPM a contestat decizia Curții de Arbitraj luni, 28 iunie, fiind nemulțumită de chiria pe care ar urma să o încaseze, în continuare, de la firma care a pus monopol pe bunurile din Portul Tomis. Portul Constanța vrea o chirie legală, și nu la nivelul anilor 2004. În aceste condiții, potrivit unor surse bine informate din Portul Constanța, dacă Tomis Marina nu acceptă condițiile impuse de administratorului Portului, cu privire la cuantumul chiriei, atunci ar putea fi evacuată. Până una alta, se așteaptă decizia Curții de Apel Constanța.
Contractul dintre Tomis Marina și Portul Constanța, pentru exploatarea Portului Tomis, ajunge la final astăzi, 30 iunie. După ce societatea a câștigat la Curtea de Arbitraj procesul cu CNAPM, prin care solicita obligarea acestei la prelungirea contractului, ne așteptam ca, în această perioadă, tranzacția să se fi realizat. Dar nu a fost așa. Pentru că, surpriză! Compania maritimă a contestat, al Curtea de Apel Constanța, hotărârea arbitrală pronunțată de Curtea de Arbitraj. De ce? Pentru că aceasta nu vrea să accepte ca Tomis Marina să plătească aceeași sumă modică, pe chirie, pe care a plătit-o din 2004 până în prezent, și anume puțin peste 5.000 de euro/lună, în condițiile în care încasează, numai pentru o barcă, ca să poată acosta acolo, 10.000 de euro.
Surse bine informate din cadrul CNAPM ne-au declarat că situația este destul de complicată, în contextul în care există, pe de o parte, decizia Curții de Arbitraj, prin care o obligă la prelungirea contractului, iar pe de altă parte, este legea, care obligă CNAPM la respectarea acesteia. Aceleași surse ne-au informat faptul că, deocamdată, contractul nu va fi semnat, așa că Tomis Marina ar putea fi evacuată din Portul Tomis. Rămâne de văzut ce va decide Curtea de Apel Constanța și dacă această instanță va anula hotărârea Curții de Arbitraj.
https://www.replicaonline.ro/tomis-marina-ar-putea-fi-evacuata-din-portul-tomis-desi-a-castigat-la-curtea-de-arbitraj-479894/

Centrul de servicii este unul dintre cei mai mari angajatori din industria locală de outsourcing, cu mai mult de 950 de angajaţi în 2020.
Centrul de servicii al DB Schenker din România, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, ţinteşte o cifră de afaceri de circa 139,9 mil. lei pentru anul 2021, în creştere cu 12% faţă de cea înregistrată în anul precedent.
În 2020, centrul de servicii care este înregistrat cu denumirea de DB Schenker GBS Bucharest a avut afaceri de circa 124,9 mil.lei, în scădere cu aproape 13% faţă de 2019. Centrul de servicii este unul dintre cei mai mari angajatori din industria locală de outsourcing, cu mai mult de 950 de angajaţi în 2020. Salariul mediu în companie a fost de circa 4.300 de lei net anul trecut, iar pentru anul acesta reprezentanţii companiei spun că media salarială va depăşi 4.800 de lei.
În ceea ce priveşte provocările din anul 2021, DB Schenker GBS Bucharest vorbeşte despre cele legate de întoarcerea angajaţilor în birouri şi despre standardizarea proceselor de lucru.
„Provocările pentru 2021 sunt revenirea la birou în condiţii de siguranţă şi implementarea unui mod lucru, combinând telemunca cu munca de la birou. Din punct de vedere operaţional, focusul este pe standardizarea proceselor, inclusiv implementarea de noi platforme IT, precum şi atragerea de scop nou în centru“, au transmis reprezentanţii companiei în chestionarul pentru realizarea ediţiei din acest an a anuarului de business „Cei mai mari jucători din economie“.
Pentru 2021, centrul de servicii al DB Schenker nu are investiţii adiţionale în derulare.
„Suntem în etapa de consolidare şi standardizare a proceselor deja transferate în centrul nostru precum şi atragerea de scop nou“, explică reprezentanţii companiei.
În 2020, DB Schenker GBS Bucharest a exportat ser¬vi¬cii în valoare de aproape 1,07 mil. lei, în scădere cu circa 3,5% faţă de anul precedent. Pentru 2021, centrul de servicii ţinteşte să ajungă la o valoare a exportului de aproape 1,2 mil. lei, adică o creştere de 12%.
Compania DB Schenker GBS Bucharest a fost creată în anul 2018, când companiile DB Schenker Global Service Europe şi DB Schenker Global Business Services au fuzionat.
Gigantul german DB Schenker a deschis primul centru de servicii la Bucureşti în 2014 prin compania DB Schenker Global Service Europe. În 2015, a fost înfiinţată compania DB Schenker Global Business Services. Cele două ofereau servicii suport pentru departamente din companiile din grupul DB precum finanţe şi contabilitate, suport pentru vânzări, managementul creanţelor, servicii HR, operaţiuni de asistenţă logistică, master data management.
DB Schenker este unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii logistice la nivel mondial, care oferă servicii de transport terestru, transportul aerian şi maritim la nivel mondial, logistică contractuală şi managementul lanţului de aprovizionare.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/centrul-servicii-db-schenker-romania-tinteste-crestere-12-cifrei-20163879

Ungaria vrea să devină hubul european al Drumului Mătăsii, respectiv un hub dedicat transportului terestru și aerian, dar și conectat la mare, în timp ce unele țări occidentale slăbesc relațiile cu China în urma politicii Statelor Unite. Acest lucru este demonstrat de o cercetare realizată de Upply, care urmărește strategiile și investițiile în transport și logistică.
Ungaria a profitat de pandemia de Covid-19 pentru a stimula serviciile feroviare cu China și, în 2020, a crescut volumele cu 3% și cu 7,9% tone-kilometri, comparativ cu anul precedent. În această escaladare a fost ajutată și de saturația terminalului Małaszewicze, între Ucraina și Polonia, propunând ca alternativă cea din Záhony, între Ucraina și Ungaria. În 2022, va intra în funcțiune Terminalul Poarta Est-Vest, care va putea manipula un milion de TEU pe an, cu infrastructură 5G și care va colabora cu compania intermodală kazahă EuroTransit, care gestionează granița dintre Kazahstan și China. Upply, citat de Trasporto Europa, adaugă că tensiunile recente dintre UE și Belarus ar putea favoriza ruta maghiară.
Cainiao Logistics, brațul logistic al Alibaba, a lansat cinci zboruri săptămânale între Budapesta și Zhengzhou
De asemenea, Budapesta se propune ca hub pentru transportul aerian al Inițiativei Belt and Road. În 2019, cargocity-ul capitalei maghiare a mărit de trei ori și jumătate traficul de mărfuri cu aeroporturile chineze Xi’an Xianyang și Zhengzhou Xinzheng și a dedicat un terminal pentru fluxurile cu Zhengzhou, din ianuarie. Iar politica asta dă deja rezultate: Cainiao Logistics, brațul logistic al Alibaba, a lansat cinci zboruri săptămânale între Budapesta și Zhengzhou și se așteaptă la o creștere a fluxurilor de comerț electronic cu 30% până la sfârșitul lui 2021.
Deși nu are acces la mare, Ungaria dorește, de asemenea, să intre în transportul maritim de containere între Asia și Europa, grație programului China-Europe Land-Sea Express, în principal prin calea ferată dintre Budapesta și capitala sârbă Belgrad (sub construcție datorită împrumuturilor de la Beijing) și canalul maritim dintre Pireu (hub al chinezilor de la Cosco), Rijeka și Trieste. Trenurile bloc pleacă din cele două porturi din Marea Adriatică către capitala Ungariei, care în 2020 a crescut traficul cu 47% și cu 20% în primele patru luni din 2021.
În prezent, China este principalul partener comercial extra-european al Ungariei, care exportă în principal produse din plastic, utilaje și lemn către țara asiatică și importă utilaje și produse chimice. În ceea ce privește investițiile chineze în transporturi, Ungaria este a patra țară beneficiară pentru căile ferate dintre cele 17 + 1 țări (cele din Europa de Est și din Balcani).

Ungaria depune eforturi să devină hub intermodal de transport cu China

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit în mod semnificativ estimările privind evoluţia economică a României în 2021, prognozând o creştere de 6% în acest an, faţă de un avans de 3% cât estima în luna septembrie a anului trecut, se arată într-un raport publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Potrivit BERD, cele trei ţări din regiunea Europei de Sud-Est (România, Bulgaria şi Grecia) au fost afectate serios de criza Covid-19 în 2020, cu o contracţie medie de 5,2%, cea mai amplă din toate regiunile în care BERD operează. Cu toate acestea, în prezent, are loc o revenire în toate cele trei ţări din regiunea Europei de Sud-Est, în special în România, astfel că pe ansamblul lui 2021, BERD se aşteaptă la o creştere de 5,2% la nivel regional. Este vorba de cea mai mare revizuire în sus a prognozelor de creştere ale BERD, de aproape două puncte procentuale, faţă de estimările publicate în luna septembrie a anului trecut.

„România a traversat criza Covid-19 mai bine decât se estima iniţial, cu o contracţie a PIB-ului de 3,9% în 2020. Pe ansamblu, consumul privat a avut cel mai semnificativ declin în 2020, de 4,9%, în timp ce investiţiile care s-au menţinut şi îmbunătăţirea exporturilor au avut o contribuţie pozitiv la creştere. În ultimele două trimestre, economia a crescut în ritm robust, pe măsură ce măsurile de izolare au avut un impact limitat asupra activităţii economice…Actualul avânt din economie ar urma să ducă la o creştere de 6% a PIB în 2021. Pentru 2022, Facilitatea de Revenire şi Rezilienţă ar urma să dea un impuls semnificativ investiţiilor, în timp ce consumul privat şi îmbunătăţirea exporturilor ar putea să se traducă într-o creştere economică de până la 5%. Principalul risc în jos la adresa acestor prognoze are legătură cu evoluţia pandemiei”, susţine BERD.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

În România, unde BERD este un investitor major, Banca se concentrează asupra finanţării infrastructurii, creşterii productivităţii şi consolidării sectorului financiar. Până în prezent, BERD a investit aproape nouă miliarde de euro în economia ţării, iar 76% dintre aceste investiţii au mers în sectorul privat.

De la începutul acestui an, BERD a semnat proiecte de investiţii în valoare totală de 127 milioane de euro în România, după ce anul trecut a oferit o finanţare de 340 milioane de euro pentru economia românească.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează o creştere de 5% pentru Produsul Intern Brut în 2021.
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/06/29/berd-a-majorat-semnificativ-la-6-previziunile-de-crestere-a-economiei-romanesti-in-2021–739235

Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat miercuri că în prima jumătate a acestui an a fost înregistrat un record pentru investiții în drumuri și căi ferate, fonduri europene de 2,7 miliarde de lei fiind absorbite la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Potrivit lui Drulă, asta înseamnă o creștere de 35% față de aceeași perioadă a lui 2020 (2 miliarde de lei), de 142% față de 2019 (1,12 miliarde) și de 285% față de 2018 (0,7 miliarde).
Ministrul dă și câteva exemple de proiecte în execuție, cu finanțare europeană, cu sumele pentru primele 6 luni din 2021:
Linia de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria – 554 milioane de lei,
Drumul expres Craiova – Pitești – 421 de milioane de lei,
Pod Brăila – 283 de milioane de lei,
Linia feroviară București – Jilava – Giurgiu – 88,6 milioane de lei,
A0 sud – 196 de milioane de lei,
A0 nord – 70 de milioane de lei,
A1 Pitești – Sibiu – 117 milioane de lei,
A10 Sebeș – Turda – 86 de milioane de lei,
Linia de cale ferată Sighișoara – Coșlariu – Simeria – 46 de milioane de lei,
poduri feroviare reabilitate – 8,5 milioane de lei.

Ministrul Transporturilor anunță un record de investiții europene în drumuri și căi ferate la jumătatea anului