Compania bulgară de stat din sectorul gazelor Bulgar¬transgaz a finalizat o tranzacţie de preluare a unei participaţii de 20% în cadrul companiei Gastrade din Grecia, care dez¬voltă un terminal plutitor de gaze naturale lichefiate în apropierea oraşului Alexandroupolis, relatează Kathimerini.
Tranzacţia se înscrie în strategia Bulgariei de diversificare şi diminuare a dependenţei sale de gazele ruseşti. Aceasta a fost aprobată de autorităţile antitrust din Bulgaria.
Participarea companiei bulgare de stat Bulgartransgaz în cadrul Gastrade reprezintă o dovadă solidă a profilului regional al proiectului, reprezentând un element catalizator pentru in¬tegrarea pieţelor de gaze din sud-estul Europei, se arată într-un comunicat al companiei greceşti Gastrade, potrivit Seenews.
Terminalul GNL din Alexandroupolis urmează să includă o uni¬tate GNL plutitoare de stocare şi regazificare. Acesta va avea o capacitate de stocare GNL de 170.000 de metri cubi şi o ca¬pa¬citate anuală estimată la aproximativ 5,5 miliarde de metri cubi, urmând să alimenteze Europa de sud-est via conducta IGB.
Unitatea plutitoare va fi conectată la sistemul naţional de gaze naturale al Greciei printr-o conductă de 28 de km prin care GNL-ul regazificat va fi transportat către pieţele Greciei, Bulgariei şi mai departe în regiune.
Compania greacă de utilităţi DEPA şi GasLog deţin de asemenea participaţii de 20% în cadrul terminalului GNL, care este aşteptat să devină operaţional în anul 2023.
Nevoia de securitate energetică şi jocurile geopolitice ale marilor producători de energie au adus în atenţia Europei de Est un nou instrument: terminalele de gaze natural lichefiate (GNL).
În iunie 2017, Polonia primea primul transport de GNL din SUA, la terminalul de la Marea Baltică Lech Kaczynski inaugurat cu doar un an mai devreme.
Acestea au fost de asemnea primele exporturi de gaze americane în Europa Centrală şi de Est, primul pas al unei strategii prin care producătorii americani au devenit concurenţi direcţi ai Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti.
Terminale de GNL au mai fost construite şi de către Croaţia, Lituania, Turcia. În prezent nu există niciun terminal de GNL la Marea Neagră. Intenţii de a construi astfel de facilităţi au avut în trecut România şi Ucraina.
https://www.zfcorporate.ro/energie/bulgaria-cumpara-20-din-terminalul-plutitor-gnl-grec-in-efortul-de-a-19891067
 

Contractul a fost semnat cu firma San Electroterm Grup Constanța.
Inițial, valoarea acestuia fusese estimată de către autoritățile portuare la 60.000 de lei, fără TVA, însă Administrația Porturilor Maritime a bătut palma cu San Electroterm Grup pentru o valoare de 54.261 de lei fără TVA.
În ianuarie 2020, firma și-a adjudecat de la CN APM SA Constanța contractul „Servicii de mentenanţă echipamente instalaţii de centralizare hibrid (Siemens şi CED) în staţia CF Constanţa Port Zona C“, la o valoare de 423.000 de lei.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a anunțat atribuirea contractului privind verificarea și întreținerea sistemului de alarmare publică din Portul Constanța.
Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluate pe www.licitatiapublica.ro, contractul a fost semnat cu firma San Electroterm Grup Constanța.
Valoarea contractului, atribuit prin procedura simplificată, este de peste 11.000 de euro.
Contractul privind „Verificare și întreținere sistem de alarmare publică“ a fost semnat la data de 26 ianuarie 2021.
Inițial, valoarea acestuia fusese estimată de către autoritățile portuare la 60.000 de lei, fără TVA, însă Administrația Porturilor Maritime a bătut palma cu San Electroterm Grup pentru o valoare de 54.261 de lei fără TVA.
Suma echivalează cu 11.132,0599 de euro, calculată la un curs de 4,8743 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Națională a României la data de 29 ianuarie 2021 și valabil până astăzi, 1 februarie 2021, la ora 13.00.
Unde sunt amplasate alarmele din Portul Constanța

Se arată în descrierea contractului că „sistemul de alarmare publică (înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă) pe teritoriul Portului Constanţa este compus dintr-o centrală de înştiinţare alarmare de bază la care sunt conectate 8 sirene electronice, o centrală secundară, identică cu centrala de bază, capabilă să preia comanda celor 8 sirene în cazul nefuncţionării centralei de bază şi o centrală superioară care asigură integrarea sistemului de alarmare publică din Portul Constanţa în sistemul de alarmare judeţean/naţional“.

Astfel, potrivit sursei citate, în Portul Constanța sunt amplasate următoare sisteme de alarmare:
1. Centrală de înştiinţare–alarmare publică SONIA – centrală principală (Clădire Bursa Nouă)
2. Centrală de înştiinţare–alarmare publică SONIA – centrală rezervă/secundară (Punctul de comandă)
3. Centrală de înştiinţare–alarmare publică SONIA – centrală de nivel superior (ISU C-ța)
4. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (Stație tratare ape uzate, Dana 79)
5. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (TERMINAL PASAGERI)
6. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (PAVILION GRANICERI)
7. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (POST TRANSFORMARE nr.34)
8. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (BURSA NOUĂ)
9. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (SEDIU SSP)
10. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (CLĂDIRE AD-TIVĂ RĂDĂCINĂ MOL 1S)
11. Sirenă electronică de alarmare publică UTS1200 (CLĂDIRE ISU PORT C-ŢA)“.

Date despre firmă

Așa cum am precizat anterior, firma care se va ocupa de verificarea și întreținerea sistemului de alarmare publică din Portul Constanța este San Electroterm Grup, cu sediul pe strada Interioară 2, nr. 2, Constanța.
Societatea nu se află la primul contract cu Administrația Porturilor Maritime. În ianuarie 2020, firma și-a adjudecat contractul „Servicii de mentenanţă echipamente instalaţii de centralizare hibrid (Siemens şi CED) în staţia CF Constanţa Port Zona C“, la o valoare de 423.000 de lei. Anterior acestuia, firma mai semnase contracte cu administrația portuară.
Potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 31 ianuarie 2021, San Electroterm Grup a fost înființată în 2003 și are un capital social subscris de 400.000 de lei, integral vărsat.
Acțiunile sunt împărțite în mod egal între Ioan Buzău și Sergiu Dumitru Neagu, ambii fiind și administratorii companiei.
Domeniul principal de activitate este reprezentat de „alte lucrări de instalații pentru construcții“.
În anul 2017, cu 151 de salariați, firma a avut un profit net de 1.376.243 de lei și o cifră de afaceri netă de 15.071.743 de lei.
În 2018, numărul salariaților a fost 172, profitul net s-a ridicat la 108.871 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 15.379.823 de lei.
În 2019, cu 135 de salariați, profitul net a fost 117.337 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost 14.075.399 de lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cine-se-ocupa-de-alarmele-din-portul-constanta-contract-de-peste-11-000-de-euro-738889.html
 

Compania Națioanală Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a organizat achiziție publică pentru proiectare și execuție rk prelungire pasaj superior la curba mare, anunț ce poate fi consultat în secțiunea Documente a materialului.
Valoarea contractului este de 181.388.564 lei.
Compania Națioanală Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a încheiat un contract de prestare servicii de proiectare și execuție rk prelungire pasaj superior la curba mare.
Denumirea completă a proiectului atribuit este „Proiectare și execuție rk prelungire pasaj superior la curba mare”. Societatea care se va ocupa proiectare și execuție este Cim Recycling Medical Europe 94.
Valoarea contractului este de 181.388.564 lei, iar atribuirea a avut loc în data de 20.01.2021.

Descrierea contractului:

Obiectul achiziției
1.2.1 Elaborarea întregii documenții necesare proiectarii lucrărilor de reparații capitale prelungire pasaj superior la curba mare. Acestea trebuie sa respecte solutia recomandată din Expertiza tehnica realizata in iulie 2020 pentru obiectivul prelungire pasaj superior la curba mare.
1.2.2 Execuția lucrărilor de reparații capitale pentru pasajul prelungire pasaj superior la curba mare, inclusiv organizare de sanner.
Valoarea totală estimată 2.104.284 lei, fără TVA, din care
Valoare Proiectare: 100.204,00 lei, fără TVA
Valoare Lucrări: 2.004.080,00, fără TVA

Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor:10
Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire este a 8-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor.La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractantă nu va răspunde.
Firma câștigătoare este Cim Recycling Medical Europe 94.

Despre Cim Recycling Medical Europe 94
Societatea a fost înființată în anul 2019 și are sediul social în București. Societatea are capital social subscris de 100. 000 lei, integral vărsat, compus din: 10.000 de părți sociale, valoarea unei părți sociale fiind de 10 lei.
Acționar este Moldovan Cristian Petre, care este și administrator, cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 100%. Domeniul de activitate principal al firmei îl reprezintă tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase.
Potrivit Registrului Comerțului, pentru anul 2019 societatea a raportat cifra de afaceri netă de 1.269.222 lei, profit de 142.346 lei și un număr mediu de un salariat.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cim-recycling-medical-europe-94-contract-cu-cnapm-constanta-ce-servicii-va-furniza-firma-738911.html
 

O firmă din Capitală va livra un sistem de monitorizare pentru Administrația Porturilor Maritime
Contractul are o valoare de peste un milion de lei
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru achiziția unui sistem de monitorizare pentru un obiectiv.
Astfel, la data de 21 ianuarie 2021 a fost atribuit contractul care are ca obiect „Sistem monitorizare TVCI a obiectivului “Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunare – Marea Neagră”, parcarea 10 Bis și platforma danelor 98 – 99”. Valoarea totală a achiziției este de 1.206.245,35 lei, iar firma câștigătoare este Trident Servicii și Mentenanță.

Trident Servicii și Mentenanță SA

Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, societatea a fost înființată în anul 2004, cu sediul social în București, Sector 4, pe șoseaua Olteniței. Capitalul social este de 11.584.100 de lei, iar acționari în firmă sunt UTI Holdings BV, persoană juridică cu sediul în Olanda, care deține o cotă parte la beneficii și pierderi de 0,9091% și UTI Grup SA, persoană juridică cu sediul social în București, cu o cotă parte de 99,0909%.
Administratori în firmă sunt Alina Nicoleta Ane, Gina Banu, Toma Grosu, Cristian Ionuț Costea, cât și Tiu Investments and Management SRL, reprezentat prin Răzvan Petrescu. Cenzor este societate PKF Finconta SRL. Activitatea principală a societății, conform codului CAEN o reprezintă „Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”. În anul 2019, firma a raportat 69 de angajați, la o cifră de afaceri de 38.715.011 lei, iar profitul a fost de 2.190.404 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-apm-constanta-a-semnat-un-contract-cu-o-firma-din-bucuresti-pentru-un-sistem-de-monitorizare-738785.html
 

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat procedura de achiziție publică pentru proiectare și execuție RK la liniile CF 1 și 2 pe o lungime de 594 m
Câștigătoarea lucrărilor este Proiect L.G. & C.F. SRL
Valoarea contractului este de 1.297.242.66 lei
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a finalizat procedura de achiziție publică pentru proiectare și execuție RK la liniile CF linia 1 și 2 – Digul de Nord pe o lungime de 594 m.
CN APM SA Constanța deține în proprietate dispozitivul feroviar amplasat pe LFI CN APM SA Constanța – Digul de Nord format din: Linia 1 care porneste de la ultima joantă a shimbătorului de cale 237 (proprietate CFR SA) considerată km 0+000 al liniei până la opritorul fix OP1 situat la km 2+106,80.
Lungimea constructivă (totală) a liniei este 2106,80 ml și are în compunere 3 curbe și o trecere la nivel cu calea ferată.
Linia 2 care pornește de la ultima joantă a schimbătorului de cale nr.1situat la km 0+661,61 până la schimbătorul de cale nr.2 situat la km 1+387,62.
Lungimea constructivă (totală) a liniei este 759,23ml și are în compunere 3 curbe și o trecere la nivel cu calea ferată.
Curbele liniilor 1 și 2 Digul de Nord prezintă uzură la partea superioară a șinei și coroziune la partea inferioară, prindere necorespunzătoare a șinei de traverse, ecartament lărgit, piatră spartă colmatată cu pământ și reziduri de cereale.
Datorită creșterii traficului de cereale în anul 2019-2020 care se ridică la aproximativ 70 vagoane/5600 tone brute/24 ore, portanta liniei a scăzut și din cauza materialelor uzate din suprastructură, prin lucrările de întreținere periodice ale liniei nu se mai pot menține în toleranțele admise, fapt care a condus la incidențe feroviare.
CNAPMC a atribuit în cadrul procedurii doar lucrările pentru „RK la liniile CF Linia 1 și Linia 2 Digul de Nord pe o lungime de 594 m‟, în valoare de 1.297.242.66 lei.
Câștigătoarea lucrărilor este Proiect L.G. & C.F. SRL, cu sediul social în Constanța, pe strada Remus Opreanu, nr.12 A.

Despre Proiect L.G. & C.F.
Firma a fost înfiinţată în anul 1998, cu sediul social în municipiul Constanţa, având capitalul social de 200 de lei.
Asociat unic şi administrator este Georgeta Comăniţă.
Activitatea principală a societăţii constă în „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cine-a-castigat-contractul-de-proiectare-si-executie-a-lucrarilor-la-liniile-de-cale-ferata-din-portul-constanta-738781.html
 

Criza schimburilor de echipaje provocată de restricțiile impuse de statele lumii în timpul pandemiei Covid-19 durează de zece luni. În această lungă perioadă, sute de mii de navigatori au rămas blocați pe nave, forțați să își prelungească contractele de muncă și puși în imposibilitatea de a beneficia de asistență medicală la bord.

Marinarii au ajuns prizonieri pe propriile nave, unii dintre ei nereușind să pună piciorul pe uscat nici după un an și jumătate pe mare. Drept urmare, numărul cazurilor de depresie în rândul navigatorilor a crescut alarmant, pe acest fond înmulțindu-se și sinuciderile.
În toată această perioadă, Organizația Maritimă Internațională, Federația Internațională a Transportatorilor (ITF), Federația Europeană a Transportatorilor (ETF) și sindicatele naționale ale navigatorilor au făcut presiuni asupra guvernelor lumii, cerând să le acorde navigatorilor statutul de personal cheie, având în vedere importanța activității lor pentru aprovizionarea cu medicamente, aparatură medicală, alimente și mărfuri de strictă necesitate a populației planetei. Dar în ciuda repetatelor demersuri, situația nu s-a îmbunătățit. Navigatorii se confruntă, în continuare, cu numeroase restricții și interdicții de deplasare, schimburile de echipaje efectuându-se cu mari dificultăți și cu costuri ridicate.

Camera Internațională de Transport Maritim estimează că, în circumstanțe normale, aproximativ 100.000 de navigatori sunt rotiți în fiecare lună, cu 50.000 de debarcări și tot atâtea îmbarcări. La apogeul crizei schimburilor de echipaje din toamna anului 2020, Organizația Maritimă Internațională estima că aproximativ 400.000 de navigatori se aflau pe navele lor după expirarea contractului lor, în timp ce alți 400.000 se aflau în imposibilitatea de a-i schimba.
Soluția salvatoare

Apariția primelor vaccinuri anticovid și producerea lor pe scară industrială a fost percepută de sectorul maritim ca o soluție pentru rezolvarea crizei schimburilor de echipaje. Astfel că organizațiile profesionale din shipping au început să solicite vaccinarea navigatorilor în regim de urgență. În România, în urma demersurilor întreprinse de Sindicatul Liber al Navigatorilor, Asociația Națională a Societăților de Crewing din România și Autoritatea Navală Română, cu sprijinul Prefecturii Constanța, Guvernul a decis ca personalul navigant maritim și fluvial, lucrătorii de pe platformele marine și cei de pe unitățile mobile din domeniul petrolier să fie cuprinși în etapa a doua a programului național de vaccinare anticoronavirus. La 30 iulie 2019, în evidențele Autorității Navale Române (ANR) erau înregistrați 45.108 navigatori cu documente valabile la acea dată.
În luna ianuarie, statul Singapore a început vaccinarea a peste 10.000 navigatori, fiind una dintre primele națiuni care a acordat prioritate vaccinării anticovid a personalului din sectorul maritim.
Continuarea: https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-criza-umanitara-teribila-pe-marile-si-oceanele-lumii-sute-de-mii-de-navigatori-prizonieri-la-bordul-navelor-421499
 

It was stated that as a result of the studies of the Ministry of Transport and Infrastructure, the first Ro-Ro voyage from the reopened Izmir Alsancak Port is planned to be made to the Spanish port of Tarragona on Friday, 5 February 2020; It makes an important contribution to Turkey’s economy Sakarya and Ro-Ro port of Constanta Romania from the time of the industrial hinterland of Kocaeli Karasu Port were reported to have planned the February 3, 2021, Wednesday.

Work on opening new Ro-Ro lines will continue
In the statement made by the Ministry; While it is stated that the effective use of Ro-Ro transportation, which has many advantages, is among the best practices of combined transportation in terms of shifting the possible road traffic to the sea, increasing exports and contributing to the country’s economy; It was stated that the Ministry continues to work intensively on the opening of new Ro-Ro lines, and it is planned that the transport and logistics sector and its exporters will benefit from these new lines.
Provides significant flexibility and cost advantage to exporters
By increasing the share of the widespread use of Ro-Ro transportation in the total transportation of exports by sea; In the statement, which emphasized that a significant flexibility and cost advantage was provided to exporters; The following statements were included:
“As a result of the studies carried out by our Ministry, İzmir Alsancak Port Ro-Ro transportation has been reopened. It is considered that this decision will positively reflect on the business of companies engaged in foreign trade and logistics and will accelerate our country’s economy, and the first Ro-Ro voyage from TCDD Alsancak Port is planned to be made to Tarragona port of Spain on Friday, 5 February 2020.
„Our Ministry is planning intensive efforts of our country makes an important contribution to Turkey’s economy to provide a significant contribution to our shippers who transport to Europe Sakarya and Kocaeli industrial zone to the hinterland with Karasu Port of Romania’s Constanta port Ro-Ro time of the February 3, 2021 canceled on Wednesday.”
https://raillynews.com/2021/01/Blackwater-Kostence-and-Alsancak-Taragona-Ro-Ro-lines-are-put-into-service/
 

A fost pus în dezbatere publică proiectul de Ordin al ministrului Transporturilor și Infrastructurii pentru aprobarea tarifelor de pilotaj aplicate de către Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați (AFDJ) pentru pilotajul navelor maritime și fluvio-maritime.
Regia a fost înființată pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948 (Convenția de la Belgrad), ratificată prin Decretul nr. 298/1948 și are ca obiect de activitate asigurarea adâncimilor minime de navigație prin dragaje de întreținere, asigurarea semnalizării costiere și plutitoare, efectuarea de măsurători topo-hidrografice, efectuarea de lucrări de construcții și reparații construcții hidrotehnice pentru asigurarea condițiilor de navigație, asigurarea efectuării pilotajului navelor maritime pe sectorul Dunării cuprins între rada Sulina și Brăila și în porturile situate pe acest sector, punerea la dispoziție tuturor utilizatorilor a infrastructurii de transport naval, precum și ducerea la îndeplinire a unor obligații ce revin statului român din convențiile și acordurile internaționale la care România este parte.
Convenția de la Belgrad prevede că se alcătuiesc corpuri de piloți pe Dunărea de Jos și că pilotajul navelor pe acest segment al fluviului este asigurat de piloți care fac parte din corpurile de piloți ai administrației de cale navigabilă, sau de piloți care, în urma unui examen, sunt autorizați de administrația de cale navigabilă să exercite pilotajul. De asemenea, convenția prevede faptul că tarifele de pilotaj se stabilesc de administrația de cale navigabilă și se comunică la Comisia Dunării.
În ședința din data de 26 noiembrie 2020, consiliului de administrație al AFDJ Galați a aprobat tarifele ce vor fi aplicate în anul 2021 și care sunt aprobate prin ordin de ministru.
https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-noi-tarife-de-pilotaj-pe-dunarea-maritima-421612
 

Exporturile de porumb ale Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, care a început la 1 iulie 2020, au ajuns la 1,274 milioane de tone până la data de 31 ianuarie 2021, arată datele publicate luni de Comisia Europeană, transmite Agerpres.
Este vorba de mai puţin de jumătate faţă de cantitatea de 2,958 milioane tone de porumb exportate în aceeaşi perioadă a sezonului precedent. În rândul statelor membre, cel mai mare exportator de porumb este, de departe, România, cu 854.143 de tone, adică aproximativ 67% din exporturile totale ale UE.
De asemenea, în perioada 1 iulie 2020-31 ianuarie 2021, exporturile de grâu moale ale UE s-au cifrat la 14,99 milioane de tone, în scădere faţă de 18,02 milioane de tone în perioada similară a sezonului trecut.
Cei mai mari exportatori de grâu moale, de la începutul sezonului actual şi până în prezent, au fost: Franţa (4,013 milioane tone), Lituania (2,3 milioane tone), Letonia (1,95 milioane tone), Germania (1,859 milioane tone), Polonia (1,72 milioane tone) şi România (1,526 milioane tone).
Datele Comisiei Europene mai arată că exporturile de orz ale UE, în perioada 1 iulie 2020-31 ianuarie 2021, au fost de 3,92 milioane tone, în scădere faţă de 4,55 milioane de tone în perioada similară a sezonului anterior.
Potrivit datelor operative furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia totală de cereale boabe a României a scăzut în acest an la aproape jumătate faţă de 2019, din cauza secetei pedologice extreme care a afectat unele zone agricole din ţară, totalizând totalizând puţin peste 17 milioane de tone.
Producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut.
https://www.bursa.ro/romania-este-responsabila-pentru-doua-treimi-din-exporturile-de-porumb-ale-ue-in-sezonul-20202021-64699143
 

Guvernul a adoptat în ședința din 27 ianuarie un memorandum care prevede excluderea companiilor chineze de la licitațiile pentru infrastructură, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Memorandumul propus de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, va fi urmat de o ordonanță de guvern care va modifica legea achizițiilor publice, în conformitate cu direcțiile Comisiei Europene. Motivul? Concurența neloială a companiilor susținute de statul chinez, dar și calitatea proastă a lucrărilor.
Memorandumul adoptat de guvern prevede că pot fi excluse de la licitațiile pentru infrastructură companiile provenite din țări non-UE fără un acord cu Uniunea Euroepană care să le permite accesul pe piața europeană a achizițiilor publice de lucrări.
UPDATE 13.31: Vicepremierul Dan Barna a confirmat adoptarea memorandumului și a spus într-o conferință de presă că decizia a fost luată după o discuție cu Comisia Europeană. Și Dacian Cioloș a confirmat decizia
UPDATE 10.18: Premierul Florin Cîțu a declarat în această dimineață că ”trebuie să fie o ordonanță de urgență, veți avea informația când se va întâmpla”.
Important: potrivit memorandumului adoptat de guvern, excluderea se va aplica atât licitațiilor viitoare, cât și celor în curs. În acest caz ar putea fi afectate direct marile companiile chineze controlate de stat care participă la licitații majore, precum Autostrada Sibiu – Pitești, drumul expres Pitești – Craiova și achiziția de trenuri electrice lansată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.
Memorandumul nu prevede explicit eliminarea de la licitații a companiilor din China, ci a companiilor din state terțe care nu au acorduri pentru intrarea pe piața europeană a licitațiilor publice, dar China este una dintre aceste țări, potrivit informațiilor G4Media.ro.
Proiectul de OUG ce va pune în aplicare memorandumul adoptat de guvern va fi elaborat de Secratariatul general al guvernului și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).
Motivele excluderii companiilor chineze de la licitațiile din România sunt concurența neloială provocată de susținerea acestora de către statul chinez, lipsa omologării produselor lor în UE, dar și antecedentele de lucrări ratate sau prost executate în alte state europene.
În acest moment, mai multe companii chineze sunt implicate în licitații pentru marile obiective de infrastructură din România. E vorba despre China Railway 14th Bureau Group, Sinohydro Corporation și China Communications Construction Company (CCCC), toate participante la licitațiile pentru tronsoane din autostrada de centură a Bucureștiului, din Autostrada Pitești – Sibiu și drumul expres Pitești – Sibiu, lucrări în valoare totală de peste 3,5 miliarde de euro.
Chinezii au contestat multe dintre rezultatele licitațiilor, fapt ce a dus la prelungirea perioadei de proiectare și execuție și, implicit, la întârzierea proiectelor.
În plus, compania CRRC Quingdao Sifang a câștigat în fața Alstom și Siemens licitația de 1,7 miliarde de lei pentru 40 de trenuri electrice, dar trenurile sale nu sunt încă omologate de autoritatea europeană din domeniul feroviar (ERA). În cazul în care producătorul chinez nu obține omologarea europeană într-un an și jumătate, statul român va cere în instanță restituirea avansului și va acorda contractul ofertantului de pe locul doi – toate cu o întârziere de ani buni. O nouă licitație pentru alte 20 de trenuri electrice lansată în 2019 a fost contestată de constructorul chinez și se va reface după aproape un an și jumătate.
Pe ce se bazează Ministerul Transporturilor în tentativa de a exclude companiile chineze de la licitație? Prevederile legale ale UE care permit un asemenea comportament sunt cuprinse în Comunicarea Comisiei Europene nr. 5494 din 2019. Aceasta arată că ”operatorii economici din țări terțe, care nu au un acord care să prevadă deschiderea pieței de achiziții publice a UE sau ale căror produse, servicii și lucrări nu intră sub incidența unui astfel de acord, nu au acces securizat la procedurile de achiziții din UE și pot fi excluși”. UE a încheiat un Acord privind achizițiile publice (AAP) cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară. Ca atare, companiile din China pot fi excluse de la licitațiile publice din UE.
Ministerul Transporturilor susține că firmele chineze participă în număr tot mai mare la licitațiile pentru infrastructură rutieră și feroviară din România și distorsionează competiția prin prețuri de dumping pe care și le permit grație ajutorului de stat primite de la guvernul chinez. În plus, potrivit Ministerului Tranporturilor, firmele din China nu au certificările și omologările cerute de UE, precum construcția în arii protejate, protecția și securitatea angajaților.
În plus, în Europa au existat cazuri de proaste practici ale unor companii chineze implicate în mari lucrări de infrastructură. Cel mai cunoscut exemplu vine din Polonia, care a reziliat în 2011 contractul cu compania Covec pentru realizarea unei mari autostrăzi. Firma chineză nu a avut capacitatea financiară de a susține lucrările, în ciuda câștigării licitației. Situații similare, care au dus la mari scandaluri politice, s-au înregistrat în Macedonia de Nord și Muntenegru.

EXCLUSIV Companiile din China, excluse de la licitațiile pentru autostrăzi și căi ferate. Guvernul a adoptat un memorandum propus de ministrul Cătălin Drulă – Oficial

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie finalizat până la sfârşitul lunii aprilie 2021, iar reformele şi proiectele incluse în acest Plan trebuie implementate până la sfârşitul anului 2026, susţine Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
MIPE a organizat, luni, primele consultări tehnice pentru actualizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care au vizat domeniile Transport, respectiv Mediu, Schimbări Climatice, Energie şi Eficienţă Energetică. Au participat reprezentanţii ministerelor de linie, precum şi cei ai agenţiilor în domeniu. Reuniunile au fost coordonate de Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul MIPE, care a subliniat că principalul obiectiv al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă îl reprezintă finanţarea de reforme.
„Trebuie să ne mişcăm cât mai repede. Cheltuielile eligibile în cadrul PNRR sunt cele efectuate de la 1 februarie 2020”, le-a transmis oficialul MIPE reprezentanţilor celorlalte autorităţi.
În cadrul primei întâlniri de luni, care a vizat domeniul Transport, au fost discutate aspecte referitoare la modul în care proiectele privind transportul rutier şi feroviar pot fi susţinute prin PNRR în condiţiile formulării unor reforme care să conducă la schimbări vizibile. A fost punctată necesitatea conexiunii drumurilor secundare la reţeaua primară, dar şi necesitatea de a răspunde cerinţelor legate de stimularea egalităţii de şanse şi a ocupării forţei de muncă datorită investiţiilor finanţate, se mai arată în documentul citat.
În timpul întâlnirii privind domeniile Mediu Schimbări Climatice, Energie şi Eficienţă Energetică, s-a discutat despre modul în care provocările din aceste sectoare pot constitui baza unor reforme de anvergură si punctual despre o serie de investiţii eficiente din punct de vedere energetic, despre posibilitatea finanţării sistemului de irigaţii, dar şi despre digitalizarea patrimoniului în domeniul apelor şi cadastrarea acestuia.
„Reprezentanţii ministerelor de linie şi ai autorităţilor în domeniu au primit răspunsuri punctuale referitoare la eligibilitatea anumitor proiecte, dar şi despre condiţiile generale pe care proiectele propuse trebuie să le îndeplinească pentru a fi finanţate prin intermediul PNRR, în special respectarea principiilor tranziţiei verzi”, se precizează în comunicatul MIPE.
România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea PNRR.
Marţi, 2 februarie, vor avea loc consultări privind dezvoltarea localităţilor urbane, valorificarea patrimoniului cultural şi natural, dar şi dezvoltarea turismului.

Marius Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Reformele și proiectele din PNRR trebuie implementate până la sfârșitul lui 2026/ Cheltuielile eligibile sunt cele de la 1 februarie 2020

Internațional Alexander, companie reprezentativă pentru piața locală de transport și logistică, înființată în 2003 de către Simion Apreutese, a achiziționat Vio Transgrup.
International Alexander Holding, grup din care fac parte 9 companii, își extinde astfel activitatea și face un nou pas în dezvoltarea sa. Consiliul Concurenței și-a dat acordul pentru această tranzacție la finalul anului 2020, după mai bine de un an de la demararea discuțiilor. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, iar International Alexander a fost asistată în acest proces de achiziție de către Deloitte România.
Vio Transgrup, companie înființată la Târgoviște de către Viorel și Adriana Angelescu în anul 2000 și s-a specializat în transportul de mărfuri de valoare, fiind prima companie românească certificate TAPA 1. Vio Transgrup s-a specializat pe transporturile de marfa de valoare, fiind prima companie de transport de la noi din tara certificata TAPA 1. În plus compania oferă servicii de transport la temperatură controlată, mărfuri periculoase, marfă generală și produse farmaceutice, dar și servicii de logistică, deținând un depozit cu o suprafață de 2.000 mp la Târgoviște.
Prin dezvoltarea serviciilor oferite în mod constant, clienții International Alexander Holding vor beneficia de o gamă diversificată, specializată și cu focus pe securitatea întregului lanț de transport și logistică.
Holdingul International Alexander este o companie cu capital 100% românesc, înființată în anul 2003, având sediul social în Arad. Cu peste 1.000 de angajați, compania este specializată în furnizarea de servicii complexe de logistică și transport clienților din industriile automotive, de tehnologie, dar și FMCG. În 2019, grupul a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 85 milioane euro, în creştere cu 24% faţă de anul anterior.
Compania oferă o gamă completă de servicii de logistică și transport: transport rutier, aerian și maritim, depozitare, managementul recipientelor (spălarea și mentenanța cutiilor), servicii express, servicii integrate de logistică și real estate. International Alexander este prezentă cu filiale și în Serbia, Ungaria și Germania.
https://www.intermodal-logistics.ro/tranzactie-intre-doi-mari-jucatori-de-pe-piata-de-transport-international-alexander-achizitioneaza-vio-transgrup
 

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, afirmă că operaţiunile de întreţinere a infrastructurii de transpiort nu s-au mai efectuat de mulţi ani, fiind vorba chiar de 10-15 ani în cazul infrastructurii feroviare, precizând că şi în cazul infrastructurii rutiere este nevoie de lucrări de mentenanţă.
„Starea infrastructurii, întreţinerea este scadentă. Ca să fiu limpede, să nu folosesc cuvinte foarte tehnice, operaţiunile de întreţinere, de reparaţie, nu s-au efectuat, dar nu de două zile, de 10, de 15 ani, în special pe zona feroviară, rapoarte care arată procente enorme din infrastructură care este scadentă la întreţineri, la reparaţii capitale. Şi pe drumuri avem o problemă. Ceva mai bine stăm pe drumuri, dar şi acolo avem un procent mare din reţeaua rutieră”, a declarat duminică, la Digi 24, ministrul Transporturilor.
Acesta a menţionat că Ministerul pe care îl conduce gestionează 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, peste 10.000 de kilometri de cale ferată şi 900 de kilometri de autostradă.
Întrebat care este prioritatea sa ca ministru în ceea ce priveşte bugetul pe acest an, Drulă a arătat că „prioritatea numărul unu o reprezintă investiţiile în infrastructură” şi că intenţionează să investească suma record de 8 miliarde de lei în infrastructura de transport.
„Am ştiut dinainte că nu intru într-o structură care e ultraperformantă şi de care România este mândră. Cu toţii suntem cetăţeni ai acestei ţări nu suntem în mare mulţumiţi de infrastructura acestei ţări”, a precizat ministrul, referind-se la preluarea portofoliului Transporturilor.
https://www.news.ro/economic/ministrul-transporturilor-catalin-drula-despre-infrastructura-de-transport-operatiunile-de-intretinere-de-reparatie-nu-s-au-efectuat-dar-nu-de-doua-zile-de-10-de-15-ani-in-special-pe-zona-feroviara-1922403731002021011419941357