Alocarea bugetară pentru Ministerul Transporturilor pentru 2021 este cu aproape 20,5% mai mare față de execuția bugetară pe 2021. De remarcat însă că pe anul 2021 execuția preliminată este aproape atât cât a fost bugetat la începutul anului, adică s-a reușit cheltuirea a aproape 95% din cât fusese planificat. Pe proiectele pe fonduri europene s-a propus pe 2022 o alocare bugetare de aproape 9 miliarde de lei, o creștere de peste 32% decât ce s-a realizat pe 2021. Și aici e de remarcat că execuția pe 2021 a fost de aproape 90%, aproape dublă față de cât s-a reuși, o sumă dublă chiar față de cât s-a reușit să se cheltuiască în 2019.
Bugetul pe 2022, mai mare cu 14% față de cât s-a dat în 2021/ Execuția din 2021, aproape 95%
Potrivit proiectului de buget pe 2022 așa cum a fost publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe (anexa nr 3), alocarea pe 2022 la capitolul Transporturi este de 17,016 miliarde de lei, mai mare cu 14,25% față de cei 14,88 miliarde cât a fost bugetat pe anul 2021. Interesat de menționat că execuția preliminată pentru anul 2021, adică ceea ce s-a reușit efectiv să se cheltuiască, este de 14,121 miliarde de lei, adică o realizare de 95% a bugetului pe 2021.
Continuarea: https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-25251256-bugetul-transporturilor-2022-12-5-plus-fata-cat-cheltuit-2021-alocare-aproape-9-miliarde-lei-proiectele-fonduri-nerambursabile-executia-preliminata-2021-aproape-95-fata-cat-fost-bugetul-propus-anul-tr.htm

Guvernul va cere companiilor pe care le controlează cel puțin 75% din profituri, peste nivelul de 50% stabilit de o ordonanță în vigoare încă din 2001, prevedere ignorată frecvent de-a lungul anilor de toate guvernele. Sumele mari luate de executiv de la companiile de stat le lasă cu resurse limitate pentru investiții și dezvoltare. „Veniturile nefiscale sunt estimate la 2,2% din PIB în anul 2022, în principal, pe seama colectării dividendelor de la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și a vărsămintelor de la regiile autonome din majorarea procentului de repartizare a dividendelor/vărsămintelor de minim 75% față de procentul de 50%, prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.64/2001. Pe termen mediu se estimează o pondere cvasi-constantă în PIB a veniturilor nefiscale”, potrivit MInisterului Finanțelor. Pentru anul 2022, veniturile nefiscale sunt estimate la 29,11 miliarde lei, similar cu anul acesta.
La începutul acestui an, Guvernul a cerut companiilor de stat și regiilor autonome repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2020, sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat. Premierul de la acel moment, Florin Cîțu, a încercat să explice decizia prin faptul că o parte consistentă din profituri erau alocate „pentru bonusurile managerilor, excursii și team-buildinguri în destinații exotice”.
https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/guvernul-se-pregateste-sa-ia-ca-dividende-cel-putin-75-din-profiturile-companiilor-pe-care-le-controleaza-veniturile-nefiscale-estimate-la-29-miliarde-lei-20513702

Compania Naționala Administrația Porturilor Maritime SA a organizat o licitație publică pentru achiziția de Combustibil Gaz petrolier lichefiat (GPL).
Societatea câștigătoare este GASPECO L & D SA.
Valoarea contractului este de 67.000 lei.

Descrierea contractului:
Furnizare GPL necesar pentru centrala termică aflată în Portul Constanța-Sud (Agigea), cu asigurarea recipientelor de depozitare și a transportului.

Despre GASPECO L & D SA
GASPECO L & D a fost înființată în anul 2013 și are sediul în București.
Firma provine din schimbare sediu în alt judeţ și se ocupă cu intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi produse chimice pentru industrie.
Capitalul social subscris, de 4.910.007,5 lei, integral vărsat, este compus din 1.964.003 acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este 2,5 lei.
Societatea este deţinută de Borcea Elena, cu 49,9999% din capitalul social, Gâdoiu Corneliu George, cu 49,9999% din capitalul social, şi Gâdoiu Dragoş Mădălin, cu 0,0002% din capitalul social.
Situaţia financiară pe anul 2020 arată astfel: 313 de salariaţi, cifră de afaceri de 427.016.002 de lei şi un profit de 30.838.302 de lei.
Compania GASPECO L &D S.A. a încheiat 1005 contracte de achiziții publice in valoare totală de 14.868.773,84 lei.
https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/ce-firma-va-furniza-gpl-pentru-centralele-termice-din-portul-constanta-sud-agigea-document-767608.html

Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. Cea mai lungă porţiune parcursă de Dunăre este în România, însă nu ştim ce să facem cu ea. Şi în timp ce în vest, fluviul atrage mii de turişti şi ajută afacerile din domeniu, aici oraşele portuare se luptă cu sărăcia şi rar văd picior de om. Puţinele investiţii care s-au făcut în câte-o zonă zac în paragină.
1075 de kilometri dintr-un total de 2850. Avem cea mai mare bucată de fluviu din toate cele 10 ţări prin care şi-au croit cursul apele Dunării. De la Baziaş şi până la Sulina, Dunărea spală 12 judeţe. Noi, în loc să o folosim, ne uităm la ea cum curge. Celelalte state riverane fac milioane de euro din croazierele pe Dunăre, noi numărăm pe degete turiştii din şalupe. Iar la final nu tăiem bon, băgăm direct banii în buzunar. Am vrut să vedem prin ochii unui străin care s-ar încumeta să ne cunoască ţara de la bordul unei nave de croazieră.
Continuarea: https://observatornews.ro/exclusiv-observator/cum-sa-ales-praful-de-porturile-romanesti-de-la-dunare-altii-profita-de-fluviu-noi-ne-uitam-cum-curge-apa-si-cresc-balarii-450917.html

APM Constanța a decis că „nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului”
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului Constanța anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare pentru CN Administrația Porturilor Constanța, care dorește să investească în zona de sud.
Mai precis, APM Constanța a decis că „nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului” în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul: „Parcare port zona sud și organizarea execuției lucrărilor”, propus a se realiza in judeţul Constanţa, mun. Constanța, Incinta Port Constanța – zona sud.
Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului Constanta din mun. Constanța, str. Unirii nr. 23, în zilele de luni – joi, între orele 8-16.30, vineri, intre orele 8-14, precum şi la următoarea adresă de internet http:\\apmct.anpm.ro.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/unda-verde-de-la-mediu-pentru-parcarea-pe-care-o-va-amenaja-cn-apm-constanta-767705.html

KMG International, compania care deţine grupul Rompetrol şi implicit rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România, spune că are discuţii cu potenţiali parteneri după ce au apărut mai multe informaţii privind o potenţială tranzacţie cu polonezii de la PKN Orlen sau cu Ştefan Vuza, antreprenorul din spatele Chimcomplex. Deocamdată însă, niciun demers nu se află într-o etapă definitivă.
„Grupul KMG International N.V. (din care fac parte Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Well Services) ia act de relatările recente din mass-media din Polonia şi România, privind interesul manifestat de Polski Koncern Naftowy Orlen SA (PKN Orlen) şi Chimcomplex (CHOB) faţă de businessul grupului KMG International. Ocazional, grupul KMG International se angajează în discuţii cu diferite părţi cu privire la unele potenţiale tranzacţii şi/sau cooperări, care vizează diferite oportunităţi de dezvoltare, în măsura în care o astfel de colaborare poate aduce valoare adăugată sau sinergie activităţilor KMG International“, au menţionat reprezentanţii KMG International.
Săptămâna trecută, într-un document publicat la BVB şi semnat de antreprenorul Ştefan Vuza, preşedinte şi acţio¬nar majoritar al Chimcomplex Borzeşti (CHOB), com¬panie de 5,5 mld. lei, se arată că printre planurile CHOB pentru divizia de chimie şi de integrare petrochimică se numără inclusiv achiziţia Rompetrol Rafinare, „urmă¬rindu-se for-mularea unei oferte în acest sens la începutul anului 2022.“
Mai departe, din vara acestui an au apărut mai multe informaţii în piaţă potrivit cărora şi polonezii de la PKN Orlen au pe radar preluarea rafinăriei Petromidia. Potrivit surselor ZF, polonezii ar fi interesaţi şi de active de producţie ale OMV Petrom sau OMV.
„Orice decizie de investiţii va fi anunţată de îndată ce va fi adoptată“, au spus pentru ZF reprezentanţii PKN Orlen întrebaţi dacă sunt interesaţi de preluarea unor active în zona de rafinare sau de explorare şi producţie, fără a confirma însă discuţii cu Rompetrol sau Petrom. „Ca parte a strategiei, grupul va căuta să îşi majoreze investiţiile şi va continua dezvoltarea accelerată prin achiziţii care vor fi complementare cu activităţile actuale şi care vor susţine creşterea veniturilor pe termen lung. PKN Orlen urmăreşte şi situaţia de pe alte pieţe decât cele pe care e prezent şi analizează oportunităţile de investiţii.“
La fel, reprezentanţii KMG International au precizat că nicio tranzacţie nu este în etapă definitivă. „În prezent, nicio tranzacţie nu se află într-o etapă definitivă şi nu există o certitudine că va avea loc vreo tranzacţie cu oricare dintre potenţialii parteneri“, au mai spus reprezetanţii KMG International.
https://www.zfcorporate.ro/energie/kmg-international-rompetrol-ocazional-discutii-diferite-parti-20415442

Gabriel Comănescu, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri români din sectorul energiei, cumpără Sclumberger România, potrivit mai multor surse din piață.
Gabriel Comănescu va cumpăra operațiunile Schlumberger din România prin intermediul unei firme din Voluntari, Ilfov, pe care o controlează în procent de 99%, Forasol. Potrivit surselor noastre, tranzacția a fost deja investigată de Consiliul Concurenței, iar instituția și-ar fi exprimat deja acordul asupra preluării.
Un anunț oficial în acest sens ar urma să fie făcut săptămâna viitoare. Tranzacția efectivă ar urma să aibă loc în ianuarie 2022 și s-ar ridica, potrivit evaluărilor surselor noastre, la “mai multe zeci de milioane de euro”.
Schlumberger este una dintre cele mai mari companii de servicii pentru industria de petrol și gaze din lume. Cu sediul central în Houston, Texas, multinaționala are peste 100.000 de angajați și a fost implicată în proiecte în 120 de țări. Schlumberger operează în România două fabrici, una la Ploiești și alta la Câmpina după ce a achiziționat, la jumătatea deceniului trecut, o altă companie americană, Cameron, activă la acea vreme în România. Compania este activă în România prin trei firme, Schlumberger România S.R.L., Schlumberger Oilfield Europe Suport S.R.L. și Schlumberger Logelco Panama Sucursala București, potricit datelor de la Termene.ro.
Odată cu achiziția operațiunilor, Comănescu va prelua și contractele pe care le are gigantul american pe piața locală, cu companii ca Petrom, Romgaz sau Black Sea Oil and Gas. Poate mai important, Schlumberger a fost și una dintre companiile cu care ExxonMobil încheiase contracte pentru dezvoltarea perimetrului offshore Neptun Deep care urmau să intre în vigoare după decizia finală de investiții. Așadar, Comănescu va prelua și aceste contracte dacă proiectul din Marea Neagră va începe, dar cu partener OMV Petrom, care va deveni operatorul blocului, după ce ExxonMobil a vândut cota sa către Romgaz.
Gabriel Comănescu este unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri români din sectorul industriei petroliere. Prin intermediul companiei sale Grup Servicii Petroliere, controlează fabrica de utilaj petrolier Upetrom de la Ploiești dar și singura companie românească ce deține platfome mobile de foraj offshore. Comănescu mai deține și participații la perimetre din Marea Neagră. În ultimul timp s-a implicat și în sectorul energiei electrice, intenționând să construiască centrale electrice pe gaz și hidrogen. Sunt avute în vedere în acest sens zonele Halânga (lângă Turnu Seberin), Mintia și Constanța.
https://www.economica.net/exclusiv-gabriel-comanescu-achizitioneaza-operatiunile-gigantului-schlumberger-din-romania-surse_549766.html

Fermierii și traderii români de porumb ar putea să se trezească în curând că nu vor mai avea unde să își vândă marfa sau să fie nevoiți să scadă foarte mult prețurile. Chiar dacă România este campioana europeană de anul acesta în privința producției de porumb, un competitor puternic îi poate strica socotelile pe piața europeană, arată Agro TV.
Aceasta în contextul în care, recent, Comisia Europeană a suspendat taxele de import pe care le impunea porumbului american pentru importul pe piata comunitară.
Această mișcare ar putea pune presiune pe prețurile porumbului de la Marea Neagră, în condițiile în care americanii pot fi foarte competitivi pentru piețele din Vestul Uniunii Europene, cum ar fi Spania, Portugalia, Belgia sau Olanda, destinații care reprezintă piețe importante de export și pentru România. Măsura suspendării taxelor de import pentru porumbul american este prevăzută în „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2083 al Comisiei, din 26 noiembrie 2021, de suspendare a măsurilor de politică comercială vizând anumite produse originare din Statele Unite ale Americii impuse prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2018/886 și (UE) 2020/502”. Documentul a fost publicat luni, 29 noiembrie, pe eur-lex.europa.eu (unul din site-urile oficiale ale UE). Regulamentul a fost adoptat la Bruxelles pe 26 noiembrie și a intrat în vigoare începând de marți, 30 noiembrie 2021. Printre altele, printre motivele adoptării noului Regulament documentul menționează următoarele:
„(5) La 31 octombrie 2021, Statele Unite au anunțat următoarele amendamente la măsurile lor de salvgardare respective, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2022: (i) Statele Unite «vor înlocui tariful de 25 % existent pentru produsele siderurgice provenite din UE în temeiul secțiunii 232 cu un contingent tarifar (CT)». Contingentul se bazează pe volumele istorice ale importurilor de produse siderurgice respective originare din Uniune; (ii) Statele Unite «vor înlocui tariful de 10 % existent pentru produsele din aluminiu provenite din UE în temeiul secțiunii 232 cu un contingent tarifar (CT)». Contingentul se bazează pe volumele istorice ale importurilor de produse din aluminiu respective originare din Uniune; (iii) Statele Unite «vor prelungi aplicarea excluderilor acordate pentru și utilizate în exercițiul fiscal 2021 al SUA pentru produsele siderurgice importate din UE timp de doi ani calendaristici fără a fi necesară o nouă cerere, și anume, până la 31 decembrie 2023»; (iv) Statele Unite nu vor aplica taxe vamale în temeiul secțiunii 232 asupra importurilor din Uniune de produse siderurgice derivate și de articole derivate din produse din aluminiu. (6) În consecință, este necesar ca Uniunea să suspende aplicarea taxelor vamale ad valorem suplimentare impuse prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2018/886 și (UE) 2020/502 pe parcursul unei perioade care se încheie la 31 decembrie 2023. Este necesar ca suspendarea să se realizeze după cum urmează: (i) este necesar ca taxele vamale ad valorem suplimentare aplicate produselor enumerate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/886 să fie suspendate de la 1 ianuarie 2022;
Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/agro-tv-exportul-romanesc-de-porumb-e-in-pericol-americanii-il-vand-mai-ieftin-20490398

Trei companii feroviare au încheiat o alianță la 14 decembrie 2021 pentru a dezvolta transportul feroviar de marfă între China și Europa: Austrian Rail Cargo Group, maghiarii de la Cer Cargo Holding și Russian Rzd Logistics (controlat de Jsc Russian Railways)
Până în prima jumătate a anului 2022, cele trei companii vor activa un joint-venture care se va ocupa de construcţia unui hub în oraşul maghiar Zahony, situat în partea de est a țării. Noua alianţă va oferi servicii în special pentru transporturile către sudul Europei și zona balcanică.
Ungaria a fost prima țară europeană care s-a alăturat inițiativei chinezești One Belt One Road pentru dezvoltarea unor colaborări cu țările din Est. În 2020, exporturile din China către Ungaria au crescut cu 26% față de anul precedent, iar exporturile cu 24%. Investițiile companiilor chinezeşti în Ungaria depășesc cinci miliarde de euro și 16.000 de oameni lucrează în țară pentru firme originare din China.
https://logisticpost.ro/articole/alianta-tripla-in-transportul-feroviar-dintre-china-si-europa.html

Reprezentanţii celor mai mari companii de logistică din Europa atrag atenţia asupra problemelor „sistematice“ existente în cazul Deutsche Bahn, a cărei divizie de transport de mărfuri este atât de imprevizibilă, încât producătorii germani sunt nevoiţi să folosească camioane în schimb pentru transportul de mărfuri vitale, notează Financial Times.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/industria-germana-critica-dur-deutsche-bahn-cu-privire-la-problemele-20415394

Compania ungară CER Cargo Holding SE, EZDL Europe Kft din Ungaria şi divizia ungară a grupului austriac Rail Cargo, Rail Cargo Hungaria, au încheiat un memorandum de înţelegere în Budapesta privitor la înfiinţarea unui joint venture pentru transportul de mărfuri între China şi Europa, relatează Budapest Business Journal.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/europa-un-joint-venture-din-domeniul-feroviar-vizeaza-cresterea-20415389

SLS Cargo, companie de transport și logistică fondată în 2014 de către Mihai Stoica și achiziționată în 20219 de către FAN Courier, încheie anul 2021 cu o creștere a cifrei de afaceri de 12% comparativ cu anul anterior.
În 2022 compania se va concentra pe dezvoltarea portofoliului de servicii, în special pe segmentul de transport feroviar, a declarat Mihai Stoica, Managing Director SLS Cargo, în cadrul unei conferințe de presă. “În prezent, avem un terminal feroviar în Buftea în care operăm, iar din 2022 vom începe să lucrăm pentru implementare unui alt terminal, în care vom începe să operăm din 2023.
Tendința tuturor operatorilor este de a opri trenuri în București, însă din păcate sunt foarte puține terminale pentru tot traficul care s-a mutat pe feroviar. Momentan, noi nu vedem o dezvoltare foarte mare pe zona aceasta dintr-un singur motiv – infrastructura feroviară. Anul viitor sunt anunțate lucrări de infrastructură la Curtici, la Oradea, iar în câțiva ani ar trebui să se resimtă impactul lucrărilor în creșterea traficului.
Punctual, în ceea ce privește SLS Cargo, vom lucra pentru clienții noștri care aduc marfă din Bulgaria și din restul Europei, în funcție de capacitatea pe care o vom avea,” a explicat Mihai Stoica.
Criza containerelor: perspective pentru 2022
Industria de transport și logistică este caracterizată de impredictibilitate, a spus Managing Director-ul SLS Cargo, precizând că 2021 a fost probabil cel mai greu an din cei mai bine de 12 de când activează în această industrie.
“De la lună la lună lucrurile s-au schimbat, ne-a fost foarte greu să ne adaptăm pentru că de fiecare dată trebuia să înțelegem ce se întâmplă și să știm ce să le transmitem clienților să facă. În 2022 ne vom confrunta cu aceleași probleme ca și în 2021 din perspectiva transportului maritim și a blocajelor pe lanțurile de aprovizionare, dacă nu chiar și mai mari,” a declarat Mihai Stoica.
Deși, în mod normal, după Anul Nou Chinezesc lucrurile ar fi trebuit să se calmeze, acum perspectivele ca acest lucru să se întâmple sunt destul de pesimiste, având în vedere factorii care contribuie la accentuarea blocajelor pe lanțurile de aprovizionare.
“Piața este la un nivel ridicat, cererea este foarte mare, inclusiv trenurile care vin din Asia sunt pline, marfa din porturile din China nu ajunge la timp în Europa. Ne așteptăm la o perioadă complicată în viitorul apropiat, mai ales că de la 1 ianuarie China interzice transportul de marfă în cabinele aeronavelor, ceea ce va duce la un cumul de marfă care nu se știe exact cum va ajunge în Europa. De asemenea, în Europa, transportul rutier este perturbat de carantinarea șoferilor în diferite țări,” a mai adăugat Mihai Stoica.
Astfel, dacă în 2021 prețul transportului, care deține o cotă importantă și costul total al produselor, s-a situat la cote record, 2022 ar putea aduce noi creșteri ale ratelor de transport și, implicit, creșteri ale prețurilor la raft pentru consumatorii finali.
https://www.intermodal-logistics.ro/mihai-stoica-sls-cargo-din-2023-vom-opera-un-nou-terminal-feroviar-in-bucuresti