Revista presei

„Buget de investiții de 140 de milioane de lei din fonduri proprii pentru CNAPMC în 2021” – Revista presei 04 – 05 august 2021

  • Port Constanta

04.08.2021

Directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Florin Goidea a fost invitat la ZIUA LIVE
Goidea a vorbit și despre situația traficului de mărfuri în porturile maritime pe anul în curs
Și tot la ZIUA LIVE, managerul general al CNAPMC a prezentat detalii despre aplicația mobilă de plată, aflată în testare
Buget de investiții de 140 de milioane de lei din fonduri proprii
Prin Programul Operațional Infrastructura Mare, proiecte cu o valoare totală de 90 milioane euro (fără TVA) sunt pregătite pentru a fi lansate

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a reușit, în plină criză, cel mai mare profit din istorie.
Profitul net raportat pentru anul 2020 a fost de 130.390.270 lei, ceea ce înseamnă un profit de 356.959 lei în medie pe zi.
Față de 2016, profitul este de aproape 4 ori mai mare. În 2020, traficul de mărfuri a fost de 60.375.000 tone, față de 66.603.000 tone în 2019, ceea ce înseamnă o scădere cu 9,35%.
Florin Goidea a vorbit și despre situația traficului de mărfuri în porturile maritime pe anul în curs.
Astfel, traficul de mărfuri înregistrat de la începutul anului în porturile maritime românești se menține în creștere, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Traficul total de mărfuri este de 32,11 milioane tone în primul semestru al anului 2021, față de 29,73 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut, cu o creștere de 8%.
Traficul total este structurat astfel: 10,43 milioane tone import, 9,35 milioane tone export, 9,96 milioane tone tranzit și 2,35 milioane tone cabotaj. Din traficul total, 24,24 milioane tone reprezintă trafic maritim și 7,87 milioane tone reprezintă traficului fluvial.
Atât traficul maritim, cât și cel fluvial au înregistrat creșteri de 8%, cel maritim până la 24,24 milioane tone (față de 22,43 milioane tone în primele șase luni din 2020), iar cel fluvial a înregistrat o creștere de 7,9 %, până la 7,87 milioane tone, față de 7,29 milioane tone, cantitate înregistrată în ianuarie-iunie 2020.

Traficul de cereale se menține la aproximativ același nivel ca în anii anteriori, atingând aproape 11 milioane tone în primul semestru.
Creșteri semnificative de trafic se regăsesc în cazul următoarelor grupe de mărfuri: petrol brut, combustibili minerali solizi, minereuri de fier, produse metalice, minereuri, deșeuri neferoase.
Scăderi de trafic au fost înregistrate pentru: produse petroliere, îngrășăminte, semințe uleioase și fructe oleaginoase.
Traficul de containere se menține la nivelul celui de la sfârșitul lunii iunie 2020, de 3,1 milioane tone, diferența făcând-o numărul de TEU, respectiv 312.169 TEU în primele șase luni ale anului 2021, comparativ cu 310.503 TEU în aceeași perioadă 2020.

Și tot la ZIUA LIVE, managerul general al CNAPMC a prezentat detalii despre aplicația mobilă de plată, aflată în testare.

“Obiectivul implementării acestei aplicații mobile de plată este de a simplifica procedurile aferente accesului auto în incinta portului Constanța atât pentru agenții economici ce își desfășoară activitatea în acest perimetru cât și pentru societățile de transport ce executa activități ocazionale.
Plata online a taxei de acces în port va elimina timpii consumați de transportatori pentru achiziționarea biletelor la porțile de intrare în port. Conectarea sistemului de plăți online cu sistemul de control acces auto de la porți, respectiv detectarea de către acesta, prezența la barieră a unui autovehicul cu taxa de intrare plătită va reduce timpul de trecere și eventualele blocaje de la porți.
Având în vedere că este necesară gestionarea unor informații în timp real despre vehiculele care intră în perimetrul portului Constanța, pentru aplicarea unor taxe corecte s-au făcut demersuri pentru integrarea cu sistemul informatic al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule (D.P.R.C.I.V.), încheindu-se un protocol de colaborare în acest sens.
Este în curs de finalizare realizarea conexiunii fizice, aplicația mobilă este dezvoltată, mai sunt necesare teste după realizarea conexiuni cu DPRCIV”, a explicat Goidea.
Buget de investiții de 140 de milioane de lei din fonduri proprii

Directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, Florin Goidea a prezentat și investițiile din fonduri europene, precum și investițiile din surse proprii programate în 2021, dar și proiectele aflate în implementare din fonduri europene, prin POIM și CEF.
Continuarea: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/interviu/ziua-live-754362.html

Aceste acțiuni de control vor continua pe toată perioada sezonului estival, pe apele naționale navigabile ale României.
Autoritatea Navală Română a continuat acțiunile de control pentru verificarea legalității activităților de agrement nautic și transport de persoane pe apele interioare navigabile.
Scopul acțiunilor a fost de conștientizare a conducătorilor ambarcațiunilor de agrement cu privire la desfășurarea navigației în siguranță, de prevenire și combatere a consumului de alcool la bordul ambarcațiunilor, de verificare a documentelor de bord și ale personalului navigant.

În cadrul Planului de acțiune SAFEWATERS, desfășurat împreună cu lucrători din cadrul Poliției Transporturi, în luna iulie, au avut loc controale, astfel:
pe lacul Vidraru au fost verificate un număr de 6 ambarcațiuni și au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale în cuantum de 10 500 lei, pe lacul Snagov au fost verificate un număr de 24 de ambarcațiuni fiind aplicate sancțiuni contravenționale în cuantum de 2 000 lei și reținerea a două Certificate de Conducător Ambarcațiune de Agrement.
Pe Dunăre, la km. 628-633 port Corabia, în perioada 31 iulie – 1 august, în colaborare cu Poliția TN din cadrul BJPT Olt, au fost verificate 12 ambarcațiuni de agrement și bărci de pescuit, nefiind constatate contravenții sau infracțiuni.
În zona căilor navigabile interioare din Delta Dunării au fost controlate în perioada 31 iulie – 1 august un număr de 42 ambarcațiuni, fiind aplicate 4 sancțiuni contravenționale în valoare de 500 lei și un avertisment.
Aceste acțiuni de control vor continua pe toată perioada sezonului estival, pe apele naționale navigabile ale României.
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/autoritatea-navala-romana-controale-efectuate-de-capitaniile-de-port-pe-linia-sigurantei-navigatiei-la-ambarcatiunile-de-agrement-transport-persoane-si-754344.html

Pietonii nu vor mai avea acces, începând de joi, 5 august, pe pasarela de la Poarta 2, în zonă realizându-se lucrări de reparații.
Potrivit reprezentanților Portului Constanța, în zonă vor fi poziționate echipamente și utilaje grele, măsura restricționării fiind necesară pentru a evita orice fel de incident ce ține de siguranța persoanelor și a lucrărilor.
Reparațiile capitale la pasarela pietonală sunt axate pe execuția lucrărilor de rezistență și lucrărilor de instalații electrice și branșament la rețeaua electrică.
Pasarela a fost dată în exploatare în anul 1965, iar în anul 1995 a fost reabilitată. Este realizată din beton armat și are lungimea totală de 172 de metri.

Pasarela pietonală de la Poarta 2 a Portului Constanța intră în reparații. Accesul persoanelor va fi restricționat

Sezonul de shopping din 2021 ar putea fi afectat de penurii de bunuri şi întârzieri în transportul maritim în condiţiile în care inundaţiile recente din Europa şi China sporesc presiunile asupra lanţurilor globale de aprovizionare, potrivit CNBC. Europa Occidentală şi provincia Henan din China se confruntă cu consecinţele unor inundaţii devastatoare.
https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/o-noua-criza-din-transportul-maritim-risca-sa-perturbe-cumparaturile-20215279

MCS Industries, importator de mobilier şi decoraţiuni pentru casă, solicită Comisiei maritime federale a SUA (FMC) să investigheze doi mari transportatori oceanici pentru că nu și-au onorat contractele și că ar fi încălcat Legea privind transportul maritim din SUA pentru a umfla prețurile de transport maritim al containerelor.
Într-o plângere depusă la Comisia maritimă federală, MCS Industries a acuzat, de asemenea, cele două linii majore că au renunțat la contractele pe care le aveau pentru transportul de containere din China pentru a putea prelua alți clienți cu tarife mult mai mari.
În plângere se menționează că MCS a „experimentat direct această conduită necorespunzătoare a transportatorilor oceanici globali, deoarece aceștia au refuzat fără motiv să tranzacționeze și să negocieze cu MCS. În plus, și cei care au furnizat astfel de contracte de servicii, au refuzat să furnizeze mai mult de o fracțiune din capacitatea de încărcare pe care MCS a solicitat-o și de care are nevoie, în ciuda faptului că transportatorii în general au continuat să funcționeze la sau aproape de capacitatea pre-pandemică.“
MCS a declarat că liniile „au continuat apoi să se angajeze într-o practică comună de a refuza să efectueze chiar și în cadrul acestor contracte de servicii limitate, obligând MCS să cumpere spațiu pe piața spot la prețuri mult mai mari.“
Plângerea vine pe măsură ce presiunea crește atât în SUA, cât și în alte părți ale lumii, ca autoritățile de reglementare să investigheze dacă practicile liniilor de transport maritim de containere încalcă legile concurenței. Luna trecută, guvernul SUA a declarat că înăsprește controlul asupra alianțelor transportatorilor oceanici și a terminalelor maritime cu un nou program de audit și o unitate în cadrul FMC – împreună cu alte măsuri care vizează monitorizarea operatorilor de transport și a terminalelor, inclusiv un memorandum de înțelegere pentru cooperare semnat de FMC și Departamentul de Justiție.
Președintele FMC, Daniel Maffei, a lansat Programul de audit al transportatorului comun care operează nave împreună cu o nouă echipă de audit condusă de Lucille Marvin, directorul general numit recent. Programul va analiza cei mai importanți nouă transportatori în funcție de cota de piață pentru respectarea regulii FMC, interpretând Legea privind transportul maritim.
În plângerea adresată către FMC, MCS a explicat că cele două linii au onorat doar o mică fracțiune din volumul de containere care a fost convenit anul acesta, la prețurile convenite, cu o singură linie oferind MCS din mai doar 1,6% din spațiul alocat în contract. Astfel, MCS a fost obligată să rezerve spațiu pe piața spot la alți transportatori la prețuri mult mai mari, potrivit freightwaves.com.
MCS a susținut, de asemenea, că linia discriminează expeditorii americani, cum ar fi MCS, „favorizând expeditorii chinezi cu alocări de spații mai mari decât cele cerute de MCS”. Acesta a acuzat cealaltă linie majoră că furnizează doar 35% din spațiul necesar în cadrul contractului său cu MCS.
Potrivit MCS, cei doi transportatori au beneficiat în detrimentul expeditorilor, organizându-se în cadrul celor trei alianțe majore ce controlează în mod colectiv peste 90% din comerțul transpacific. Acesta a spus că aceste alianțe oceanice „oferă loc și oportunitate de a coordona practicile discriminatorii, precum cele pretinse aici“.
Expeditorul a susținut că această putere de piață și cinci presupuse încălcări ale Legii privind transportul maritim au costat până acum MCS peste 600.000 de dolari.

Liniile maritime sunt acuzate că nu-şi mai onorează contractele, în favoarea curselor spot mult mai profitabile

Elena Popescu, director general în Ministerul Energiei, a afirmat că strategia de dezvoltare a hidrogenului în România trebuie să presupună producția sa din energie regenerabilă și consumul aici, pe plan local.
“Vrem să dezvoltăm o strategie în domeniul hidrogenului, împreună cu un plan de acțiuni pe tot lanțul tehnologic de producție al hidrogenului, de la producere până la consumator. Eu, ca expert, nu sunt de acord să fac offgrid hidrogen și să-l transport pe apă în alte țări. Ci, îmi doresc să producem hidrogen din regenerabile, regenerabile care să dea și ongrid, care să mă ajute la atingerea țitei de regenerabile, pentru că o avem ținte ambițioase de regenerabile. Avem nevoie de hidrogen verde, dar în regenerabile, care dau și ongrid, dar care să și să își găsească și consumatorii. Avem nevoie de hidrogen în decarbonarea industriei ”, a declarat Elena Popescu, director general în Ministerul Energiei.
Ea a opinat că ținta de regenerabile pe care o avea România ca urmare a programului “Fit for 55” al Comisiei Europene este extrem de ambițioasă “chiar dac[ nu va fi de 38%, ci și de 36%” la orizontul anului 2030.
Oficialul nu a spus explicit la ce proiect se referă dar este vorba cu siguranță de “Blue Danube”, un proiect transnațional în care este implicată și Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.
Astfel, Hidroelectrica vrea să dezvolte prin parteneriat cu compania austriacă Verbund hidrogen „verde“ prin electroliza apei la scară largă în România, utilizând un mix de energie verde, iar ulterior hidrogenul rezultat să fie înglobat într-un ulei mineral şi transportat pe Dunăre către ţări din programul Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Ulterior acestui pas, Hidroelectrica vrea să reconvertească uleiul în hidrogen gazos şi să îl vândă către consumatori.

“Nu sunt de acord să fac hidrogen și să-l transport pe apă în alte țări” – Elena Popescu, Ministerul Energiei

Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor de la Damen Shipyards Mangalia a decis în data de 23 iulie a.c. să concedieze 228 de angajați. Președintele Sindicatului Liber Navalistul susține, însă, că procedura demarată în acest sens este ilegală.
Conducerea Damen Shipyards Mangalia a notificat sindicatul reprezentativ la nivelul societății, Navalistul, în data de 29 iulie a.c., că Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a aprobat o hotărâre de desființare a 228 de posturi.
În urma acesteia, Sindicatul Liber Navalistul acuză că societatea nu respectă legea în cazul acestei proceduri de concediere colectivă, din mai multe motive.
În primul rând, notificarea este una pur formală și nu are ca scop, în niciun fel, nici evitarea concedierilor și nici o eventuală diminuare a numărului de salariați afectați de măsura desființării posturilor. În plus, hotărârea a fost deja adoptată la data de 23.07.2021, înaintea consultării sindicatului, impuse de lege, pentru a se ajunge la o înțelegere cu privire la concedierea colectivă.
Conform art. 69 din Codul Muncii, în cazul în care un angajator intenționează să efectueze concedieri colective, acesta are obligația de a iniția, în timp util și în scopul ajungerii la o înțelegere, în condițiile prevăzute de lege, consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților, cu privire cel puțin la metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați. Iar conform art. 72, doar ulterior consultărilor angajatorul poate decide aplicarea măsurii de concediere colectivă.
Mai mult, susține președintele Sindicatului Liber Navalistul, Laurenţiu Gobeajă, notificarea nu conține nicio referire la „măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor“, așa cum prevede tot art. 69 din Codul Muncii.
„Apreciem că, deși recunoașteți o incapacitate manageriala a actualei echipe de conducere, «aruncarea» răspunderii pentru măsura concedierii pe instituțiile Statului Român (ANAF) denotă o lipsă de asumare a responsabilității pentru nerespectarea angajamentelor asumate la momentul preluarii pachetului de acțiuni ale societății. Astfel, în condițiile în care este evident că, la acest moment, societatea DSMa este guvernată de un management defectuos, considerăm că prima propunere pentru evitarea sau diminuarea numărului salariaților concediați este aceea care constă în prezentarea demisiilor persoanelor care sunt responsabile de eșecul planului de afaceri și de management.
Raportat la argumentul orelor necesare pentru funcționarea «optimă» a șantierului, pe termen scurt și mediu, este de prisos să vă reamintim faptul că din acest punct de vedere, al bugetării numărului de ore, societatea a fost extrem de deficitară în ultimii doi ani din punct de vedere al planificării și organizării activității, existând multiple exemple pe care vi le-am adus la cunoștință, de-a lungul timpului, cu privire la situațiile apărute în producție. Din acest punct de vedere, considerăm că una din măsurile pe care le puteți adopta în vederea evitării concedierilor sau limitării numărului de persoane concediate poate fi și aceea a reducerii numărului de ore suplimentare efectuate la nivelul iîntregului șantier, în condițiile în care un număr mare de salariați au efectuat și chiar depășit limita legală cu privire la numărul orelor suplimentare efectuate atât în anul 2020, cât și în anul 2021, chiar în condiții de pandemie și șomaj tehnic pentru o parte din salariați“, se arată în adresa transmisă de sindicat conducerii Damen Mangalia.
Pentru ca Sindicatul Liber Navalistul să poată propune metode și mijloace de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați, președintele Laurenţiu Gobeajă a solicitat societății mai multe informații și documente. Liderul angajaților Damen consideră că doar după primirea acestora, va putea curge termenul de zece zile în care sindicatul poate face propuneri pentru evitarea concedierilor sau reducerea numărului de posturi desființate.

DOCUMENTE. Acuzații de concedieri ilegale la Damen Mangalia

Comandantul român al navei Red Garnet a fost reținut în Portul Vassiliko din Cipru.
Sindicatul Liber al Navigatorilor informează prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, că luni, 02 august a.c., comandantul de naționalitate română, în vârstă de 60 de ani, al navei Red Garnet a fost reținut în portul cipriot Vassiliko.
Motivul reținerii ar fi că, anul trecut, nava la a cărui comandă se afla a operat în portul cipriot ocupat de partea turcă. Agentul navei din Portul Vassiliko ar fi dat, însă, garanții că acest lucru nu se va întamplă și că nu se mai iau aceste măsuri politico-administrative în Cipru. Și deși, conform legislației internaționale, echipajului, navei și încărcăturii navelor comerciale li se garantează securitatea atât timp cât nu se încalca normele și principiile comerțului maritim.
„Cu toate acestea, am aflat cu stupoare că, fară nicio vină, comandantul a fost reținut. Acest act ostil noi îl considerăm un abuz din partea autorităților din Cipru, o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului, și a legislației europene, a relațiilor și acordurilor bilaterale dintre România și Cipru.
Sindicatul Liber al Navigatorilor, familia și colegii de breaslă, suntem cu toții stupefiați de această măsură fără precedent în istoria de bune relații dintre țările noastre.
Vă rugăm, așadar, să interveniți pe toate canalele din funcțiile și demnitățile statului pe care le dețineti, pentru ca domnul comandant să fie imediat pus în libertate. El nu a făcut altceva decât să comande nava sa în deplină siguranță către portul desemnat de destinație. Refuzul de a efectua voiajul indicat este egal cu deturnarea navei și se pedepsește foarte aspru, potrivit legii“, transmit Adrian Mihălcioiu și Aurel Stoica celor trei, într-o scrisoare deschisă.

Comandant român de navă reținut în Cipru

05.08.2021

Şantierul naval Damen din Galaţi, unul dintre cei mai mari jucă¬tori de pe piaţa locală de profil, con¬tro¬lat de grupul olandez Damen, a ra¬portat anul tre¬cut venituri cu 70% mai mari fa¬ţă de 2019, ast¬fel că cifra de afa¬ceri a fost de 806 mil. lei, con¬form da¬te¬lor Mi¬nis¬te¬¬rului de Finanţe.
Deşi veni¬tu¬ri¬le au crescut con¬¬siderabil anul tre¬cut, şantierul na¬val din Galaţi a avut un profit net la ju¬mătate faţă de 2019, de doar 22 mil. lei.
De asemenea, în cadrul şantie¬rului naval Damen din Galaţi lucrau la finalul anului trecut circa 2.190 de salariaţi, cu 300 mai puţin faţă de 2019, potrivit sursei citate.
Şantierul naval din Galaţi, care ocupă locul doi în topul celor mai mari jucători din construcţia de nave, realizat de Ziarul Financiar pe baza cifrelor de afaceri raportate de com¬pa¬niile de profil, poate construi orice tip de nave, de la iahturi, nave militare, nave de patrulare, feribo¬turi, barje sau nave de aprovizionare a platformelor maritime. Da¬men Galaţi a crescut în cla¬sa¬ment cu o po¬ziţie, după ce în 2019 a ocu¬pat poziţia a treia.
Grupul olan¬dez Damen Ship¬yards, care de¬ţine şantierul na¬val din Ga¬laţi, şi-a consolidat po¬zi¬¬ţia pe piaţa din România după ce a preluat la ju¬mătatea anului 2018 de la Daewoo Shipbuilding & Ma¬rine Engineering (DSME) şantierul Daewoo din Mangalia, cel mai mare jucător local din construcţia de nave.
În urma tranzacţiei, fostul şan¬tier Daewoo din Mangalia a devenit Da¬men Shipyards Mangalia S.A.
Acesta înre¬gistra în 2018 circa 1.642 de anga¬jaţi, o cifră de afaceri de 112,6 milioa¬ne de lei şi o pierdere de peste 160 de milioane de lei, potrivit ultimelor date disponibile.
Astfel, olandezii de la Damen au devenit alături de norvegienii de la Vard cei mai mari investitori străini în industria locală de nave. Anul acesta, grupul norvegian VARD, unul dintre principalii proiectanţi şi constructori de nave specializate la nivel global, a integrat şantierele navale din Brăila şi Tulcea într-o singură entitate administrativă. în urma fuziunii, noua entitate va avea peste 5.000 de angajaţi proprii, alţi 2.000 de angajaţi aparţinând companiilor care lucrează pe cele două şantiere navale.

Pe valuri
Piaţa construcţiei de nave din România este estimată la peste 3 miliarde de lei anual. Cei cinci giganţi cu activităţi în domeniu Damen Shipyards Mangalia, Vard Tulcea, şantierul Naval Damen Galaţi, Vard Brăila şi şantierul Naval Constanţa controlează peste 80% din piaţa de profil.
https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/santierul-naval-damen-galati-controlat-olandezi-majorat-cifra-20216790

În prima jumătate a anului 2021 s-a înregistrat o creștere de 42% a volumului transportului feroviar de mărfuri între China și Europa. Pe această rută au fost transportate peste 200.000 de containere (TEU) – raportează UTLC ERA, companie ce oferă servicii de transport feroviar.
Transportul feroviar de marfă între China și Europa a înregistrat o creștere dinamica datorită perturbărilor care au avut loc în transportul maritim în ultimul an.
Tarifele pentru containerele maritime au crescut de peste patru ori de la începutul pandemiei, iar tendința se menține în continuare. Mai mult, pe lângă creșterea tarifelor, în transportul maritim au loc și întârzieri semnificative. Prin prin comparație, creșterea tarifelor la transportul feroviar a fost mai puțin dinamică.
Aleksiej Grom, directorul companiei UTLC ERA, fondată de Căile Ferate din Belarus, Kazahstan și Rusia și care efectuează aproximativ 90% din toate transporturile de tranzit între China și Europa, susține că în ultimele luni ale anului 2021 UTLC ERA se așteaptă la o creștere suplimentară, cu peste 20% comparativ cu anul 2020.
Anul trecut, compania a transportat pe calea ferată bunuri din China spre Europa în valoare de 31,5 miliarde de dolari, ceea ce a reprezentat aproximativ 5,5% din valoarea volumului schimburilor comerciale dintre Europa și China.
În 2020, UTLC ERA a înregistrat deja o creștere de 64% ( de la 333 mii TEU în 2019 până la 547.000 TEU în 2021). Pentru comparație, în 2016 UTLC ERA a transportat doar 100 de mii de containere standard.
Totodată, volumul mărfurilor transportate pe cale ferată din Europa spre China a înregistrat o creștere și mai dinamică. Astfel, în primele șase luni ale anului curent din Europa în China au fost transportate 116,5 mii TEU – cu până la 80% mai mult decât în prima jumătate a anului 2020.
https://trans.info/ro/volumul-marfurilor-transportate-pe-cale-ferata-din-china-in-europa-a-crescut-exponential-cine-beneficiaza-cel-mai-mult-de-pe-urma-perturbarilor-care-au-loc-in-transportul-maritim-249086

Asociația armatorilor germani (VDR) vede un risc de siguranță tot mai mare pentru transportul maritim de la incendii aparute la mărfuri cu riscuri de incendii declarate incorect. „Îndemnăm ca această lacună de securitate să fie și ea închisă. Echipajul, nava și alte mărfuri nu trebuie puse în pericol de aceasta”, a precizat Ralf Nagel, membru executiv al consiliului de administratie VDR, marți la Hamburg. El se referea la un nou raport al asigurătorului Allianz AGCS privind siguranța navelor oceanice.
Potrivit acestui raport, 49 de nave mari s-au pierdut anul trecut, 10 dintre ele din cauza incendiilor sau a exploziilor produse la bord. În 2019 au fost înregistrate 40 de incendii pe nave mari care au pornit de la marfă. „Incendiile încep adesea în containere, uneori ca rezultat al declarațiilor incorecte de mărfuri periculoase, cum ar fi substanțele chimice și bateriile”, scriu experții pentru siguranța navelor. Numărul accidentelor navale a scăzut ușor la 2.703 în 2020. Comparativ cu ultimii 10 ani, numărul de accidente și pierderea totală a navelor a scăzut, însă siguranța ar crește mult mai mult dacă potențialul de indendiere al mărfurilor ar fi evaluat corect.

Asociația armatorilor germani: incendii la bord din cauza mărfurilor ADR nedeclarate

  • Economie

05.08.2021

Ministerul Finanțelor a pregătit o rectificare bugetară pozitivă, prin care mai multe ministere, inclusiv Transporturile, vor primi bani în plus. Recent, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarat că la rectificare calea ferată va avea prioritate absolută.

La rectificare, cele mai multe fonduri le va primi Ministerul Sănătăţii, peste 3,5 miliarde de lei, urmat de Ministerul Finanţelor, pentru acţiuni generale, şi Ministerul Dezvoltării. Reduceri de fonduri vor fi la Ministerul Muncii, peste 2,7 miliarde de lei, Curtea de Conturi şi Senat.
Peste 7 milioane de lei va primi în plus şi Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, peste 600 milioane Ministerul Energiei, peste 500 milioane Ministerul Mediului, peste 300 milioane Ministerul Transporturilor şi peste 2 milioane de lei Ministerul Educaţiei.
”Cer responsabiltate şi performanţă de la miniştri. Nu accept solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, din moment ce execuţia, după 6 luni, arată că au rămas 20 de miliarde de lei necheltuiţi. Românii trebuie să ştie că, în mandatul meu, nu ne batem joc de banii lor”, a scris miercuri premierul Florin Cîţu pe pagina sa de Facebook.
Cătălin Drulă: Sectorul feroviar, prioritar la această rectificare bugetară
Săptămâna trecută, imediat după accidentul feroviar de la Fetești, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a spus că sistemul feroviar are nevoie de capitalizare masivă, după ani de subfinanțare și pierderile cauzate de pandemie și că acest lucru se face cu fonduri alocate de la bugetul de stat.
”Și aici cu pierderile acumulate din anii trecuți + efectul pandemiei, e nevoie de alocarea de sume suplimentare semnificative, așa cum am justificat în cererea de rectificare a bugetului către Ministerul Finanțelor. La rectificarea bugetară, feroviarul trebuie să fie prioritatea absolută”, a mai scris ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook, după cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar.
Ministerul Transporturilor ajunge la un buget de aproape 14,6 miliarde de lei

În urma acestei rectirficări bugetare anunțate de prim ministrul Florin Cîțu, bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ajunge la o valoare de aproape 14,6 miliarde de lei (14.592.691 mii lei, mai exact).
În momentul de față, bugetul MTI este de 14.270.027 mii lei. Suma alocată în plus la rectificare este de 322.664 mii lei.
Anul trecut, la prima rectificare bugetară, Ministerul Transporturilor a primit în plus 135 milioane de lei.
Anca Dragu voia mai mulți bani pentru Transporturi
Cu câteva ore înainte de anunțul oficial al premierului Florin Cîțu, preşedintele Senatului, Anca Dragu (USR), își exprimase speranţa ca suma alocată Ministerului Transporturilor la această rectificare bugetară să fie majorată.
“Rectificarea bugetară a fost discutată în linii foarte mari la nivelul coaliţiei. Discuţiile continuă la nivelul Guvernului. Din câte ştiu eu, ministerele au trimis cam toate execuţia bugetară. Sper ca această rectificare să aibă loc într-un orizont de una-două săptămâni. Am văzut draftul acestei rectificări şi pot să vă spun că avem investiţii record. Este pentru prima dată când de la Ministerul Transporturilor nu se taie bani, ci se alocă şi noi sperăm ca Guvernul să găsească chiar mai mult de 300 de milioane cât apare acum în acest proiect de rectificare”, a afirmat Dragu, la Senat.
În declarația Ancăi Dragu apare o inadvertență: nici anul trecut nu s-a tăiat din bugetul Ministerului Transporturilor la rectificare, ci s-a suplimentat.
Potrivit șefei Senatului, pe partea de investiţii lucrurile stau “foarte bine” în ceea ce priveşte execuţia bugetară. “Dacă ne uităm, avem pe primul trimestru o creştere investiţiilor, în general, şi publice şi private, de 11,7% faşă de anul trecut. Asta înseamnă că creşterea economică semnificativă pentru România se bazează foarte mult pe investiţii. (…) Noi sperăm să se găsească ceva fonduri suplimentare (pentru Ministerul Transporturilor). Sumele cerute au fost de peste 2 miliarde. Deci undeva în jurul acestei sume, cred că ar fi fezabil. Dar, daţi-mi voie acum să vorbesc şi ca fost ministru de Finanţe, nevoile sunt foarte mari şi întotdeauna ai şi nişte constrângeri bugetare”, a adăugat Anca Dragu.

Rectificare bugetară pozitivă la Transporturi. Drulă a promis că banii vor merge la calea ferată