Necesarul total de finanţare în următorii 10 ani pentru toate modurile de transport se ridică la aproximativ 72,2 miliarde de euro, a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

„Unul dintre cele mai importante repere care definesc activitatea ministerială din acest an – şi este un document de referinţă – este Planul de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. Pentru următorii 10 ani necesarul total de finanţare pentru toate modurile de transport se ridică la aproximativ 72,2 miliarde de euro. Am trasat prin acest document strategic liniile directoare pentru sectorul transporturilor, document care actualizează pe de o parte strategia de implementare a Master Planului General de Transport şi care va sta la baza accesării fondurilor europene din viitorul exerciţiu financiar european 2021-2027”, a afirmat el, într-o conferinţă de presă.

Şeful de la Transporturi a precizat că este nevoie şi de accelerarea implementării proiectelor de infrastructură existente în Planul investiţional, dar şi de măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului în vederea acestui proces.

„Evident că este nevoie de o implementare accelerată şi eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în Planul investiţional, dar în paralel este nevoie de aplicarea unor măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului în vederea implementării acestor proiecte. Şi am spus de fiecare dată, am dat câteva exemple: creşterea calităţii, studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice, eficientizarea relaţiei cu instituţiile şi entităţile avizatoare, îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice, introducerea unui sistem de soluţionare rapidă a contestaţiilor, creşterea performanţei beneficiarilor şi o monitorizare eficientă a implementării acestor proiecte. Acest plan trebuie pus în aplicare în mod responsabil şi profesionist pentru că următorii 10 ani sunt decisivi pentru evoluţiile în domeniul transporturilor, una din obligaţiile majore pentru ţara noastră fiind închiderea tuturor coridoarelor europene de transport în următorii 10 ani”, a adăugat Bode.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/11/03/video-bode-pentru-urmatorii-10-ani-necesarul-total-de-finantare-pentru-infrastructura-de-transport-se-ridica-la-72-2-miliarde-de-euro–602318

Un mare succes înregistrat în cele 12 luni de activitate a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor vizează domeniul absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care valoarea investiţiilor la 10 luni se ridică la 5,3 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei fonduri europene nerambursabile, a declarat, marţi, ministrul de resort, Lucian Bode.

“Consider că un mare succes înregistrat în cele 12 luni de activitate vizează domeniul absorbţiei fondurilor europene. Anul 2020 este cel mai bun an de la începutul Programului Operaţional infrastructură Mare, având în prezent pe titlul bugetar 58 aferent investiţiilor din fonduri europene 4,2 miliarde de lei cheltuite până în luna octombrie. Noi estimăm că până la sfârşitul anului vom depăşi 6 miliarde de lei total investiţii din fonduri europene nerambursabile. Valoarea investiţiilor la 10 luni se ridică la 5,3 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei fonduri europene nerambursabile. Peste 80% din total investiţii realizate de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor reprezintă fonduri europene nerambursabile, un procent consider eu foarte bun”, a afirmat acesta, într-o conferinţă de presă.

Potrivit lui Bode, citat de Agerpres, din cele 2,6 miliarde de euro absorbite până în prezent în cadrul POIM pentru infrastructura de transport, 650 de milioane de euro (25%) au fost autorizate la plată în ultimele 11 luni.
De asemenea, în ceea ce priveşte sumele alocate în acest an pentru investiţii din fonduri externe nerambursabile sunt deja 4,2 miliarde de lei la 10 luni, plătiţi pentru proiecte majore rutiere şi feroviare, reprezentând o creştere de 150% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2019.

Din cele 112 de contracte de finanţare încheiate în exerciţiul financiar 2014-2020, în valoare totală de 9,680 miliarde de euro, din care fonduri europene nerambursabile (FEN) 6,506 miliarde de euro reprezentând 144,37% din valoarea alocată, în perioada noiembrie 2019 – septembrie 2020 au fost încheiate un număr de 32 contracte de finanţare, în valoare totală de 1,813 miliarde de euro (inclusiv Sibiu-Piteşti), din care FEN 1,188 miliarde de euro, reprezentând 26,36% din valoarea alocată, conform ministrului.

“Am semnat cereri de finanţare de aproximativ 30 de milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea porturilor Isaccea, Tulcea şi a platformei multimodale Galaţi”, a susţinut şeful de la Transporturi.

În ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portului Isaccea, contractul încheiat în aprilie 2020 are o valoare de 4 milioane de euro.

La proiectul pentru dezvoltarea portului Tulcea, contractul are o valoare de 13 milioane de euro (Etapa I – iulie 2020).

Proiectul Platformă Multimodală Galaţi Etapa II – Modernizarea infrastructurii rutiere din zona platformei multimodale pentru înlăturarea blocajelor în trafic şi relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului feroviar din zona portuară contractul a fost semnat în septembrie 2020 şi are o valoare de 12 milioane de euro.

De asemenea, până la finalul anului, s-a asigurat finanţare la rectificarea bugetară, pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii “Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portuare în portul Drobeta Turnu Severin” – 505.750 lei, realizarea studiului de fezabilitate dedicat obiectivului de investiţii “Modernizarea infrastructurii portuare din porturile Drencova, Sviniţa şi Tişoviţa în scopul permiterii acostării ambarcaţiunilor de agrement” – 482.750 lei, realizarea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiţii “Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portuare în portul Bechet” şi “Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii portuare în portul Olteniţa – Etapa II”- 505.750 lei.

https://financialintelligence.ro/bode-depasim-6-miliarde-de-lei-total-investitii-din-fonduri-europene-nerambursabile-pana-la-sfarsitul-anului/

De-a lungul a trei decenii, în calitate de ziarist specializat în domeniul shipping-ului, am prezentat, în ziarul „Cuget Liber”, zeci de cazuri de nave și echipaje abandonate, dar parcă niciunul dintre ele nu a fost mai cutremurător decât cel pe care îl voi prezenta acum.

Arestate pentru datorii

Bulk-carrier-ele „Ptolemeos” (cu capacitatea de 45.712 tdw, construit în 1995) și „Arybbas” (46.676 tdw, 1996) sub pavilion Liberia au făcut escală în Djibouti, în data de 15 septembrie 2019, venind din Jeddah South. Potrivit Federației Internaționale a Transportatorilor (ITF), autoritățile statului Djibouti le-au reținut din cauza datoriilor de peste 10 milioane de dolari, pe care se presupune că managerul celor două nave, o companie grecească, le-ar avea față de bănci și furnizori. Pentru recuperarea creanțelor a fost deschisă o acțiune în Justiție, procedură ce durează de luni de zile. Odată cu arestarea navelor, armatorul și-a luat mâna de pe ele. Echipajele celor două bulk-carriere au rămas în grija cluburilor de asigurare, care urmau să le achite salariile pe patru luni, repatrierea și aprovizionare cu alimente.

În temeiul Ordonanței nr. 15/20 din data de 5 martie 2020, Tribunalul din Djibouti a decis vânzarea navelor. Licitația programată pe 12 mai în sala de ședințe a Autorității Porturilor și Zonelor Libere din Republica Djibouti, a fost un fiasco.

Ostaticii solicită ajutor internațional

Între timp, situația navigatorilor de la bordul celor două bulk-carriere aflate în zona de ancoraj s-a complicat. Autoritățile din Djibouti, având nevoie de prezența marinarilor la bordul lor pentru a le menține în siguranță, le-au interzis să părăsească navele, dar n-au făcut nimic pentru a-i ajuta să supraviețuiască.

Navigatorii s-au trezit că sunt, efectiv, prizonierii statului Djibouti și, disperați, au apelat la sindicatele naționale și la ITF. La rândul lor, acestea s-au adresat guvernelor și organismelor internaționale: Organizația Maritimă Internațională, Organizația Internațională a Muncii, Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite. În urma numeroaselor intervenții, statul Djibouti a permis câteva repatrieri.

Din corespondența Organizației Internaționale a Muncii aflăm că pe data de 7 noiembrie 2019 au fost repatriați 12 navigatori filipinezi, cheltuielile fiind suportate de un club de asigurări P&I. La cererea Guvernului elen, pe 29 februarie 2020, a fost repatriat un șef mecanic grec, iar pe 27 aprilie, un alt ofițer grec. În sfârșit, pe 22 august, un membru al echipajului lui „Ptolemeos”, care era bolnav a fost debarcat și transportat la aeroport.

În prezent, la bordul navei „Arybbas” se află nouă marinari filipinezi, iar pe „Ptolemeos, opt sri lankezi (care au venit în locul filipinezilor repatriați în noiembrie 2019, dar nu au asigurare P&I) și un român – secundul Sorin Vedeanu. Cel puțin doi marinari au probleme grave de sănătate.

De 17 luni, pe navă

Adrian Mihălcioiu, liderul SLN și șef al Inspectoratului ITF România, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, următoarele: „Secundul Sorin Vedeanu, din Constanța, este prizonier pe bulk-carrier-ul . O serie de instituții, printre care Organizația Maritimă Internațională, Organizația Internațională a Muncii, Uniunea Europeană, autoritățile române, ambasadele și consulatele țării noastre din acea zonă au cerut repatrierea lui. Autoritățile din Djibouti refuză să-i dea drumul acasă motivând că fără echipaj la bordul vasului ar fi pusă în pericol siguranța navigației.

Este doar un pretext având în vedere că nava aflată în ancoră nu mai este guvernabilă iar motorul principal nu mai funcționează. În aceste condiții, prezența echipajului la bord este inutilă. Autoritățile din Djibouti au anumite interese, acesta fiind motivul real pentru care nu se permite debarcarea echipajului. Românul este de 17 luni la bord și nu există nicio speranță că va fi eliberat în viitorul apropiat. Este bolnav și are nevoie de îngrijire medicală. Medicul trimis la bord de autoritatea locală l-a declarat sănătos, deși are tensiunea arterială 21 cu 11.

Hrana ofițerului român este asigurată de un club de asigurări P&I, dar din alimentele trimise primește foarte puțin, restul ajungând la ceilalți membri ai echipajului, care nu sunt asigurați. Practic, românul este ținut prizonier pentru ca întregul echipaj să beneficieze de pe urma lui de hrană, combustibil și încălzire pe navă. În curând, va veni anotimpul musonilor. Dacă nava va polua, pentru că cei de la bord sunt în imposibilitatea de a interveni, autoritățile vor aresta echipajul.”

O atitudine criminală

Potrivit înscrisurilor Organizației Internaționale a Muncii: „Autoritățile din Djibouti au împiedicat, în mod constant, furnizarea de îngrijiri medicale, au obstrucționat procesul de repatriere, au făcut cereri nerezonabile care constau într-un schimb de ostatici, prin care navigatorii marini abandonați să fie schimbați cu echipaje de înlocuire. Procedurile de arestare lasă mult de dorit și, din motive cel mai bine cunoscute instanțelor, creditorilor legitimi li s-a refuzat accesul la procedura de arestare.”

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-situatie-tragica-ofiterul-sorin-vedeanu-prizonier-in-djibouti-la-bordul-unei-nave-abandonate-415395

În contextul în care Comisia Europeană apasă tot mai tare pe pedala decarbonizării, România este cuprinsă de o adevărată frenezie a gazului. Vrem mii de MW instalați în noi centrale electrice, mii de kilometri de conducte ca să racordăm toata țara, și mai vrem să le facem cu bani europeni, nerambursabili, în special. Accesul la miliardele de euro de la Bruxelles îl avem, în teorie, pentru proiecte energetice care să implice și gazul, dar un mesaj chiar de la vârful Comisiei ne mai aduce puțin cu picioarele pe pământ.

În contextul tranziției energetice impuse de Bruxelles, întrebarea care se pune, în România și în partea estică a continentului, este dacă și pentru cât timp va fi de acord Comisia Europeană, care cere o decarbonizare în ritm susținut a sistemelor energetice, cu utilizarea gazelor naturale drept combustibil de tranziție. Iar pentru România răspunsul nu este chiar liniștitor. Gazele se mai pot folosi, dar cu limitare în timp, și din miliardele de euro, bani europeni, la care tot sperăm, nu se poate finanța chiar tot ce își doresc oficialii de la București. Luna trecută, Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene trimitea o scrisoare ministrului Mediului din Polonia, în care răspundea la documentele de poziție ale unui grup de țări estice – Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia – pe marginea rolului viitor al gazelor naturale într-o Europă neutră din punct de vedere climatic.

Diplomatic, Timmermans răspunde întâi statelor din blocul estic că gazul este un prim pas în tranziția lor energetică. “Nu există nicio îndoială că gazul natural poate aduce unele beneficii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și calitatea aerului în următorul deceniu, ca înlocuitor al cărbunelui. Pentru acele țări în care cărbunele constituie o sursă de energie semnificativă pentru încălzire sau generarea de electricitate, gazul natural ar putea juca un rol de tranziție, completând eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune și penetrarea crescută a surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice. Însă, în alte domenii precum transportul, beneficiile trecerii la gazul natural sunt mult mai puțin evidente din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, ar spori dependența UE de importurile de gaze naturale”, arată Timmermans în scrisoarea obținută de noi.

Atunci când se ajunge la detalii însă, lucrurile se nuanțează. Gazul nu poate funcționa mult timp drept combustibil de tranziție, iar utilizarea lui este încurajată de Comisie mai ales în anumite sectoare care țin de încălzirea centralizată, și nu neapătat în sectorul de generare a energiei electrice. Iar accentul este pus pe viitorul “mai verde” pe care îl poate aduce orice proiect care se face acum! Vicepreședintele Comisiei spune de fapt printre rânduri: finanțați proiectele de generare de electricitate pe gaze naturale, dacă vi le doriți, din fonduri private. Adică pușculița de bani gratis a UE nu se va deschide prea mult pentru centrale electrice noi pe gaze naturale.

Continuarea: https://www.economica.net/exclusiv-mesajul-comisiei-europene-catre-romania-finan-am-proiecte-pe-gaze-dar-nu-tot-ce-vre-i-voi_192114.html

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanta vinde prin licitație publică deschisă cu strigare o flotilă de autovehicule, după cum urmează (în paranteză sunt trecute prețurile de pornire, pe bucată, fără TVA):

– două autobasculante (3.448,6 lei);
– un autocamion ( 2.476,8 lei);
– trei autovidanje (5.241,8 lei);
– trei microbuze VW LT 46 (6.563,4 lei; 6.563,4 lei; 4.731,9 lei);
– un microbuz VW (3.973,7 lei);
– un autotelescop Iveco (14.981,6 lei);
– un autolaborator PramVW (7.905,6 lei);
– un tractor U 650 (8.265,0 lei);
– o remorcă basculantă (6.080 lei);
– o remorcă trailer (5.480,9 lei);
– o remorcă 5 T basculantă (4.560 lei);

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-administratia-portuara-vinde-o-flotila-de-autovehicule-415451

Federația Internațională a Transportatorilor (ITF) și Consiliul Patronal Internațional Maritim (IMEC) au lansat un program îmbunătățit de carantină și testare la Manila, cu scopul de a facilita schimburile de echipaje filipineze.

Programul constă din:
– 300 de camere de izolare sigure, contractate la două hoteluri de renume din Manila;
– securitate și monitorizarea permanentă, pentru a asigura o carantină de 14 zile;
– testarea la sosirea și pre-îmbarcarea navigatorilor;
– certificarea sigură a rezultatelor testelor, utilizând tehnologia anti-manipulare blockchain;
– tranzitul securizat către aeroporturi, în grupuri de cel mult cinci persoane (inclusiv șoferul);
– stabilirea de parteneriate cu guvernele și autoritățile statelor, pentru a recunoaște certificatele privind rezultatele testelor, pentru a reduce timpul inutil de carantină și a crește volumul schimburilor de echipaje.

Facilitățile și între procesul vor fi auditate, periodic, de auditori independenți, pentru a asigura conformitatea continuă.

Stephen Cotton – secretar ul general al ITF, și-a exprimat opinia că acest sistem oferă cel mai sigur mod de a efectua rapid schimburile de echipaje. Un program similar a fost inițiat de Asociația Norvegiană a Armatorilor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-criza-schimburilor-de-echipaje-in-atentia-sindicatului-navigatorilor-415478

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA a arătat că Marcela Mariana Frigioiu nu a fost prezentă la trei ședinte ale Consiliului de Administrație, din 17.01.2014, 13.06 .2014 și 13.03.2015 încălcându-și astfel obligația contractuală de participare la ședințele Consiliului de administrație și la adoptarea hotărârilor acestui organ, pentru care a primit indemnizația lunară. 

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA nu renunță la procesul intentat Marcelei-Mariana Frigioiu, fost director al Direcţiei Financiare din cadrul Primăriei Constanţa și fost membru în Consiliul de Administrație al CN APM!

12.726 lei  

Pe scurt, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA solicită obligarea Marcelei-Mariana Frigioiu, dar și societății de asigurări Generali România Asigurare Reasigurare SA, la plata sumei de 12.726 lei reprezentând indemnizațiile aparent nelegale achitate administratorului în condițiile neparticipării acesteia la ședințele Consiliului de administrație în perioada 2014-2016, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Respingeri  

De menționat că prezentul dosar a fost soluționat atât de Judecătoria Constanța (prin decizia 5891/2019 din 24.05.2019), cât și de Tribunalul Constanța (prin decizia 577/2020 din 30.06.2020), prin respingerea acțiunii formulate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA.
 

900 euro/lunar  
Detaliat, în motivarea cererii, reclamanta, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, a arătat că în temeiul contractului de mandat nr. 3/04.02.2013 (înregistrat sub nr. 4369/05.02.2013) încheiat cu Marcela-Mariana Frigioiu a achitat acesteia lunar o remunerație în cuantum de 900 euro în echivalent în lei la cursul BNR de referință din ziua plății.

Control de la Camera de Conturi  
În urma controlului efectuat de către Camera de Conturi, s-a stabilit faptul că s-au efectuat cheltuieli nelegale cu indemnizațiile pentru administratori în condițiile neparticipării acestora la ședințe în mod direct în perioada 2014-2016.
 
Prin Decizia 39/2016, Curtea de conturi a dispus luarea măsurilor legale pentru stabilirea mărimii și întinderii prejudiciului reprezentând indemnizații nelegale plătite administratorilor, precum și luarea măsurilor de recuperare a acestuia.

Contestații  
Decizia 39/2016  a Curții de conturi a fost contestată de către reclamantă, iar prin Sentința civilă nr. 950/2017 Tribunalul Constanța a respins cererea ca neîntemeiată.

Curtea de apel Constanța a admis recursul și a anulat în parte Încheierea nr III /08.01.2017 a Comisiei d e soluționare a contestației din cadrul Curții de conturi și Decizia nr 39/2016 numai în ceea ce privește măsura precizată la Cap I pct. 3.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA a arătat că Marcela Mariana Frigioiu nu a fost prezentă la trei ședinte ale Consiliului de Administrație, din 17.01.2014, 13.06 .2014 și 13.03.2015 încălcându-și astfel obligația contractuală de participare la ședințele Consiliului de administrație și la adoptarea hotărârilor acestui organ, pentru care a primit indemnizația lunară.

Dosarul, la Curtea de Apel  
Așa cum arătam și mai sus, prezentul dosar a fost soluționat atât de Judecătoria Constanța (prin decizia 5891/2019 din 24.05.2019), cât și de Tribunalul Constanța (prin decizia 577/2020 din 30.06.2020), prin respingerea acțiunii formulate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA.

Decizia 577/2020 din 30.06.2020 a Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța. Până în prezent nu a fost stabilit un prim termen de judecată. 

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/justitie/administratia-porturilor-maritime-sa-nu-renunta-la-procesul-intentat-marcelei-frigioiu-732621.html?print

Contractele au fost atribuite în urma organizării unei licitații deschise, pe loturi, câștigători fiind Navirex SRL și Sen Engineering Solutions SRL. Un al patrulea lot scos la licitație, cel privind „compactor deșeuri din plastic“, a rămas neatribuit, după ce a fost anulat administritiv. Companiile Navirex SRL și Sen Engineering Solutions SRL au încheiat recent contracte cu Academia Navală Mircea cel Bătrân – UM 02192 Constanța, pentru modernizarea Navei-Școală Mircea.

Potrivit informațiilor publicate în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și preluate pe licitatiapublica.ro, contractele au fost atribuite în urma organizării unei licitații deschise.

Astfel, compania Navirex SRL se va ocupa de „instalația de filtrare a uleiului pentru motorul principal“, în schimbul sumei de 22.907 lei, în timp ce firma Sen Engineering Solutions SRL se va ocupa de „modernizarea instalației de climatizare sub dunetă“ și de „modernizare instalație separare hidrocarburi“, pentru suma de 220.376 de lei.

Un al patrulea lot scos la licitație, cel privind „compactor deșeuri din plastic“, a rămas neatribuit, după ce a fost anulat administritiv, potrivit informațiilor publice transmise de autorități.

Navirex – date și cifre

În ce privește firma Navirex SRL, potrivit Registrului Comerțului, consultat la data de 4 noiembrie 2020, aceasta a fost înființată în 1992 și are sediul social în Constanța, pe strada Ion Luca Caragiale, numărul 2A.

Capitalul social subscris este de 20.260 de lei, integral vărsat.

Firma este deținută, în proporție de 99%, de Marcela Popa, din comuna prahoveană Secăria, restul de 1% revenindu-i lui Iulian Daniel Ioniță, din Mizil, Prahova.

Administrator este Marcela Popa, numită în funcție în 1992, pe o perioadă neprecizată.

Societatea se ocupă cu „repararea și întreținerea navelor și bărcilor“ și are un punct de lucru în incinta Portului Constanța, la Poarta 2.

În anul 2017, au fost 17 salariați la Navirex, profitul net înregistrat fiind 2.368 de lei, iar cifra de afaceri netă fiind 978.815 lei.

În 2018, numărul salariaților a fost 13, profitul net a fost 114.295 de lei, iar cifra de afaceri netă fiind 975.871 de lei.

În 2019, numărul salariaților a rămas 13, profitul net a fost 626.012 lei, iar cifa de afaceri netă s-a ridicat la 1.984.301 lei.

Despre Sen Engineering Solutions

În ce privește societatea Sen Engineering Solutions, conform Registrului Comerțului consultat la aceeași dată menționată anterior, aceasta a fost înființată în 2008 i are sediul social în Cumpăna, pe Șoseaua Constanței, nr. 2M.

Capitalul social al firmei este de 83.000 de lei, iar acțiunile societății sunt împărțite în mod egal între Anghel Cristian Sen, din Vaslui, și Maria Laura Sen, din Ploiești, ambii fiind și administratori.

Societatea are ca domeniu principal de activitate „comerțul cu ridicata nespecializat“.

Firma are un punct de lucru și în Constanța, pe Aleea Cameliei nr. 2, unde se ocupă cu „activități de inginerie și consultanță tehnică legată de acestea“, „activități de consultanță pentru afaceri și management“, „comerț cu ridicata nespecializat“, „instalarea mașinilor și echipamentelor industriale“ și „repararea altor echipamente“.

În 2017, societatea a avut nouă salariați, un profit net de 1.818.343 de lei și o cifră de afaceri netă de 9.574.283 de lei.

În 2018, numărul salariaților a fost 11, profitul net a fost 1.834.032 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost de 9.242.161 de lei.

În 2019, numărul salariaților a fost 13, profitul net a fost 869.988 de lei, iar cifra de afaceri netă a fost de 7.440.948 de lei.

Anunțul privind atribuirea contractelor poate fi vizualizat accesând link-ul următor: https://www.licitatiapublica.ro/view_atribuiri.php?id=40306201

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/bricul-mircea-se-modernizeaza-ce-afaceristi-se-ocupa-de-update-uri-732607.html?print

Angajatorul va avea posibilitatea de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau a actului adițional la contract. Semnătura electronică calificată va putea fi utilizată și la întocmirea tuturor documentelor din domeniul relațiilor de muncă, respectiv în comunicarea cu instituțiile publice de resort, prevede un proiect de ordonanță de urgență, care aduce simplificări și în privința telemuncii, respectiv în domeniul securității muncii.

De ce este important:

Codul muncii prevede acum obligativitatea încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

Introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă

Un proiect de ordonanță de urgență prevede simplificarea procedurilor specifice activității de resurse umane, prin reglementarea posibilității angajatorului de a utiliza semnătura electronică calificată la încheierea contractului individual de muncă sau actului adițional la contract. Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice calificate vor fi arhivate de către angajator în arhive electronice care respectă Legea nr.135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică și care vor fi puse la dispoziția inspectorilor de muncă la solicitarea acestora. De asemenea, este introdusă posibilitatea ca părțile să poată opta pentru utilizarea semnăturii electronice calificate pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului.Citește mai mult la: https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/modificari-in-codul-muncii-la-semnarea-contractelor-de-munca-apare-in-sfarsit-semnatura-electronica-inclusiv-in-relatia-cu-statul-simplificari-si-pentru-telemunca-19575594