Un sfert din cele 2,6 miliarde de euro absorbite până în prezent în cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru infrastructura de transport, respectiv 650 de milioane de euro, a fost autorizat la plată în ultimele 11 luni, a declarat ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, care a avut joi o întâlnire de lucru cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

În cadrul discuţiilor a fost analizat stadiul absorbţiei fondurilor europene pe domeniul transport la nivelul lunii octombrie 2020, precum şi previziunile financiare până la sfârşitul anului, informează un comunicat al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Potrivit ministrului, în ceea ce priveşte sumele alocate în acest an, pentru investiţii din fonduri externe nerambursabile sunt deja 3,7 miliarde de lei, la 9 luni, plătiţi pentru proiecte majore rutiere şi feroviare, reprezentând o creştere de 150%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Totodată, direcţia de specialitate din minister a expus celor doi demnitari stadiul pregătirii noului Programului Operaţional Transport, parte a noului Cadru Financiar Multianual. Aici s-au evidenţiat defalcările fondurilor europene pe axe şi alocările corespunzătoare. Au fost prezentate şi potenţialele proiecte pe fiecare mod de transport – aerian, rutier, feroviar, metrou, material rulant, naval şi intermodal.

Cei doi demnitari au analizat şi stadiul pregătirii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – secţiunea infrastructura de transport, alocările estimate şi proiectele potenţial a fi finanţate în cadrul acestei facilităţi.

Au fost stabilite, de asemenea, şi delimitările dintre cele două surse de finanţare la care se adaugă bugetul de stat şi proiectele eligibile pe fiecare sursă de finanţare, ce urmează a fi depuse spre analiză la nivel european. Un capitol aparte l-au reprezentat şi proiectele ce urmează a fi descentralizate la nivelul Unităţilor Administrativ Teritoriale, pentru implementare.

„Este un lucru foarte bun pe care l-am remarcat şi anume că din cele 2,6 miliarde de euro absorbite până în prezent în cadrul POIM pentru infrastructura de transport, 650 de milioane – adică 25% – au fost autorizate la plată în ultimele 11 luni.

De asemenea, în ceea ce priveşte sumele alocate în acest an, pentru investiţii din fonduri externe nerambursabile avem deja 3,7 miliarde de lei, la 9 luni, plătiţi pentru proiecte majore rutiere şi feroviare, reprezentând o creştere de 150%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Trebuie să folosim toate resursele financiare, fie ele externe sau de la bugetul de stat, astfel încât să dezvoltăm cât mai mult infrastructura. Sunt sigur că proiectele care vor fi finanţate vor dezvolta economia, vor stimula investiţiile şi vor aduce noi locuri de muncă. Doar cu o viziune pe termen mediu şi lung, aşa cum am prevăzut şi în Planul Investiţional pentru Infrastructură putem să vorbim de închiderea principalelor coridoare Pan-Europene de transport, o condiţie obligatorie pentru noul exerciţiu financiar european”, a declarat Lucian Bode.

Alături de cei doi demnitari au mai participat reprezentanţii Direcţiei Generale Organismul Intermediar pentru Transport, din cadrul MTIC, şi managementul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/10/08/bode-din-cele-2-6-miliarde-de-euro-absorbite-de-infrastructura-de-transport-25-au-fost-autorizate-la-plata-in-ultimele-11-luni–587767

Grupul german Continental va furniza de la Timișoara soluții tehnologice pentru porturile din Hamburg și Koper, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană pentru testarea tehnologiei 5G în domeniul logistic.

Proiectul 5G-LOGINNOV, destinat testării ecosistemelor 5G în logistică, va dura 3 ani și se așteaptă să fie încheiat în septembrie 2023.

Fiind unul dintre cei 15 parteneri implicați în proiectul cu finanțare europeană 5G-LOGINNOV, Continental Timișoara va furniza soluții de colectare și transmitere a datelor pentru două din cele trei porturi incluse în proiect (Hamburg, Koper și Atena), mai exact pentru portul din Hamburg (Germania) și portul Luka Koper (Slovenia).

“Continental, ca partener în acest proiect semnificativ 5G-LOGINNOV cu finanțare europeană H2020, va prezenta valoarea adăugată a tehnologiei 5G în operațiunile logistice din porturile Hamburg și Koper prin dezvoltarea și implementarea de dispozitive ce au ca scop colectarea și transmiterea datelor de la vehiculele ce operează în aceste porturi, numite și laboratoare de testare a noilor generații de tehnologii 5G. Dispozitivele IoT, dezvoltate în departamentul Continental Engineering Services din fabrica Automotive din Timișoara, vor permite vehiculelor, care anterior nu erau conectate, să facă parte dintr-o infrastructură mai mare și conectată. Echipa din Continental va implementa soluții tehnologice profesioniste de utilizare pentru porturile din Hamburg și Koper. Prin interesul și implicarea noastră în astfel de proiecte identificăm și oportunități ce vizează extinderea competențelor viitoare în ceea ce presupune domeniul IoT”, a menționat Dr. Christian von Albrichsfeld, Head of Country Continental Romania.

Fabrica din Timișoara, deschisă în 2002, este una dintre cele șapte fabrici Continental din România. Continental avea, la finalul anului 2019, în România, aproximativ 20,000 de angajați care lucrau în centrele de inginerie și în unitățile de producție.

Noul proiect finanțat de Uniunea Europeană va oferi o serie de beneficii comunității expeditorilor europeni, furnizorilor de servicii logistice, furnizorilor de infrastructură de mobilitate, orașelor și autorităților publice. 5G-LOGINNOV va optimiza operațiunile și întreținerea porturilor din Hamburg, Koper și Atena, și a centrelor logistice datorită serviciilor de ultimă generație 5G.

Prin testarea și evaluarea serviciilor compatibile 5G, scopul este ca 5G-LOGINNOV să reducă în consecință emisiile, să sincronizeze 5G în abordări „inteligente” de gestionare, direcționare și optimizare în zonele portuare, precum și să asigure o infrastructură de partajare a informațiilor.

Proiectul va susține și va contribui la apariția standardelor globale de sisteme de operare a porturilor și a generației următoare de centre logistice pentru tehnologia 5G asigurând interoperabilitatea, deschiderea platformei și armonizarea operațiunilor în jurul viitoarelor coridoare transfrontaliere logistice 5G.

https://www.profit.ro/insider/companii/grupul-german-continental-va-furniza-de-la-timisoara-solutii-tehnologice-pentru-porturile-din-hamburg-si-koper-in-cadrul-unui-proiect-cu-finantare-europeana-19507482

Aquaproiect SRL va realiza un studiu de fezabilitate pentru CN ACN Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării – Canal Dunăre – Marea Neagră și Canal Poarta Albă-Midia, Năvodari Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a atribuit un contract în urma unei licitații publice pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții “Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre – Marea Neagră și Canal Poarta Albă-Midia, Năvodari ȋn vederea creșterii siguranței navigației”.

Atribuirea a avut loc la data de 25 septembrie 2020, iar data apariției este 7 octombrie 2020. Obiectivul licitației constă în următoarele:
a) Expertize Tehnice – construcții și amenajări hidrotehnice, taluzuri, drumuri și poduri, etc. (pentru fiecare canal pe sectoarele menționate in C.S.);
b) Studii Topografice (pentru fiecare canal pe sectoarele menționate in C.S.);
c) Studii Geotehnice (pentru fiecare canal pe sectoarele menționate in C.S.);
d) Studii Batimetrice (pentru fiecare canal pe sectoarele menționate in C.S.);
e) Studii de analiză și de stabilitate a malurilor și taluzurilor (pentru fiecare canal pe sectoarele menționate in C.S.);
f) Studii hidraulice (modelare matematică 2D): în bief I CDMN inclusiv la confluenta cu Fluviul Dunărea și modelare matematică a influenței valurilor produse de nave asupra malurilor în cazul creșterii vitezei de navigație.
g) Studii de trafic pentru o perioadă de 5 ani pentru fiecare canal navigabil.

Etapa II:
a) Documentația tehnică pentru Certificatul de Urbanism în vederea obținerii Autorizației de Construire (DTCU);
b) Documentațiile tehnice pentru obținerea Avizelor/Acordurilor specificate in C.U. inclusiv acordul de mediu și documentația necesara obținerii avizului de Gospodărire a Apelor (DTAA);
c) Studiu de Fezabilitate (cu respectarea conținutului – cadru S.F. obiectiv mixt de investiții – conf. H.G. nr. 907 din 2016) + documente suport elaborate conform cerințelor Ghidului Solicitantului;
d) Documentații Tehnice pentru avizarea Studiului de Fezabilitate și indicatorilor tehnico-economici în CTE Ministerul Transporturilor și Documentații Tehnice pentru obținerea tuturor celorlalte avize care sunt necesare aprobării la finanțare a proiectului.

7.337.860 de lei este valoarea finală a contractului adjudecat de societatea Aquaproiect SRL. Despre Aquaproiect SA

Societatea Aquaproiect SA a fost înfiinţată în anul 1991, în Bucureşti. Potrivit Registrului Comerţului, societatea are un capital social subscris de 4.692.917,5 lei, integral vărsat, compus dintr-un număr de 1.877.167 acţiuni, fiecare a câte 2,5 lei.

Acţionar al societăţii este Apa Proiect SRL. Administratorii societăţii sunt Sanda V. Deleanu, Alexandru Daniel Stacescu şi Liliana Ioana Drăgan. Domeniul de activitate principal: „activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”.

Pentru anul fiscal 2017, societatea a avut o cifră de afaceri de 8.721.591 de lei, un profit de 303.083 de lei şi un număr mediu de 80 de angajaţi.

https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/combaterea-criminalitatii-in-achizitiile-publice/cn-acn-o-noua-etapa-pentru-modernizarea-canalelor-navigabile-ale-dunarii-730707.html?print

– Interviu cu Costel Stanca, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța

– Domnule director, eficientizarea porturilor din punct de vedere energetic și transformarea lor în „porturi verzi” este unul din obiectivele majore ale politicii comunitare în domeniul transportului pe apă. Viitoarea strategie de dezvoltare a portului Constanța va avea în vedere acest obiectiv? Concret, ce veți face în această direcție?

– Concret, suntem prezenți într-un consorțiu european, care urmează să obțină finanțare pentru proiectul „Ealing Action – European flagship action for cold ironing in ports”. El se referă la posibilitatea navelor de a se alimenta cu energie electrică de la mal pe timpul staționării în porturi și de a nu mai consuma carburanți pentru producerea ei. Prin această metodă, se reduc emisiile de gaze în atmosfera din porturi și zgomotul produs de generatoarele de curent ale navelor. Proiectul este pus în practică într-o serie de porturi ale lumii, la navele de pasageri, care după cum se știe sunt adevărate orașe plutitoare și mari consumatoare de curent electric. Pentru a aplica proiectul trebuie să dezvoltăm infrastructura energetică a portului Constanța în două etape. Prima etapă este într-o fază avansată, urmând să fie aprobați indicatorii proiectului prin hotărâre de guvern. Va trebui să realizăm o analiză pentru a vedea cum trebuie să arate infrastructura energetică a portului, astfel încât să răspundă atât solicitărilor de dezvoltare viitoare, cât și celor din proiectul „Ealing Action”. Pe viitor, va trebui să ne adresăm nu doar nevoilor de alimentare cu energie electrică ale operatorilor portuari, dar și celor ale navelor pe timpul staționării.

– Portul Constanța are la dispoziție energia solară, eoliană, a valurilor și chiar energia geotermală. Intenționați să le utilizați pentru producerea energiei electrice?

– Într-o primă etapă, vom analiza posibilitatea utilizării energiei fotovoltaice, iar ulterior vom discuta și despre celelalte. Se spune că zona de coastă a Mării Negre prezintă un potențial foarte mare privind energia eoliană. Vor trebui efectuate studii, pentru alegerea celor mai potrivite zone, astfel încât să nu fie afectate culoarele de navigație, mediul, pescuitul, sporturile nautice și așa mai departe.

În altă ordine de idei, am discutat cu colegii mei să pregătim proiectul unei clădiri care să corespundă din toate punctele de vedere noilor standarde energetice. Trebuie să fie o clădire eficientă și independentă energetic. Vom căuta o sursă de finanțare, dar în ultimă instanță vom realiza proiectul din surse proprii. Clădirea va fi un exemplu ce va putea fi multiplicat în tot portul.

– Portul Constanța are suprafețe uriașe de acoperișuri pe magaziile de mărfuri și pe clădirile administrative, care ar putea fi acoperite cu panouri solare. Și-ar putea produce energia de care are nevoie. Administrația portuară ar putea încuraja agenții economici în această direcție?

– Pentru perioada viitoare de discuție a contractelor de închiriere a domeniului public portuar, avem în vedere introducerea unor indicatori de performanță cu privire la mediu, energia alternativă și responsabilitate socială, așa cum se întâmplă și în alte porturi ale lumii.

– Portul Constanța nu reușește să atragă activități industriale pe teritoriul său, în ciuda facilităților asigurate de regimul de zonă liberă. Care e motivul?

– Trebuie să știți că investitori interesați în realizarea unor astfel de proiecte există, dar pentru dezvoltarea unui sector industrial-portuar este nevoie de o infrastructură energetică adecvată și, de asemenea, de o infrastructură portuară care să răspundă exigențelor industriei. Marii investitori au pretenția să controleze totul, de la importul și operarea navelor care aduc materiile prime până la operarea navelor cu care exportă produsele fabricate. În viitorii ani vom putea asigura infrastructura necesară atragerii investițiilor industriale. La molurile trei și patru, vor fi recuperate din mare două sute de hectare de teren și vom avea încă 17 dane de mare adâncime. Sunt convins că dezvoltarea viitoare a infrastructurii portuare va stimula apariția unui sector industrial în portul Constanța.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-viitorul-bate-la-usa-portul-constanta-il-va-primi-cu-noi-investitii-majore-ii-413406

CN APM Constanța organizează licitație publică pentru verificarea anuală și întreținere a sistemelor pentru evacuarea fumului și gazelor.

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru verificare anuală și întreținere sisteme pentru evacuarea fumului și gazelor fierbinți în clădirile Terminal Pasageri și Incinerator.
Descrierea contractului a) Cladire Terminal Pasageri: desfumarea holurilor pentru public se realizează folosind 12 trape de fum acţionate cu fuzibil. Acestea sunt montate pe tâmplăria exterioara la cota +9,07 m după cum urmează: – hol sosiri – 6 buc. (3 pe luminatorul din partea stângă şi 3 pe luminatorul din partea dreaptă) – hol plecări – 6 buc. (3 pe luminatorul din partea stângă şi 3 pe luminatorul din partea dreaptă) b) Clădire Incinerator deşeuri: desfumarea se face folosind 6 trape de fum acţionate cu fuzibil montate la cota +5,10 pe şarpanta clădirii după cum urmează: – camera incinerator – 4 buc.; – spaţiu de depozitare – 2 buc.; Valoarea totala estimata: 30.000 lei, fara TVA, din care – pentru servicii de verificare și întreținere se estimeaza o valoare de 20.000 lei fară TVA; – pentru componenta ce reprezintă contravaloarea pieselor posibil a fi înlocuite în cazul în care pe parcursul activităților de verificare și întreținere se constatată defecțiuni la pieselor instalațiilor, se estimeaza o valoare de 10.000 lei. Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/candidaturilor: 6 Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informatii suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 3-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitarile adresate dupa acest termen entitatea contractanta nu va raspunde.
Valoarea totală estimată a contractului este de 30.000 lei.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 21.10.2020, ora 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-scoate-30-de-mii-de-lei-pentru-verificari-anuale-despre-ce-este-vorba-730617.html?print

– Interviu cu Costel Stanca, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța

– Domnule director, portul Constanța are un master plan din 2011, realizat de consultantul japonez JICA, și un altul din 2016. Ultimul a costat 4,05 milioane de lei și cuprinde strategia de dezvoltare portuară până în 2040. După cum se cunoaște, în forma inițială, documentul a stârnit revolta operatorilor portuari, dar nici forma finală nu a scăpat de critica lor. Pornind de la aceste considerente, vă întreb: de ce este nevoie de un alt master plan la numai patru ani de la adoptarea precedentului?

– Nu este vorba de un nou master plan, ci de o actualizare a acestuia. În toată lumea, astfel de planificări strategice se reactualizează întrucât lucrurile sunt în schimbare. Vedeți, astăzi vorbim de navele propulsate de gazele naturale lichefiate (LNG), pentru ca mâine să vorbim de cele puse în mișcare de hidrogen. Strategiile de dezvoltare a porturilor se schimbă în funcție de apariția unor noi rute strategice și coridoare de transport al mărfurilor. În definitiv, porturile au datoria de a deservi economia de la uscat, fiind interfața pentru importuri și exporturi. Spre exemplu, dacă se dezvoltă industria auto din România, portul trebuie să răspundă nevoilor ei de export. Porturile trebuie să reacționeze la evoluția economiei din spațiul pe care îl servesc. De curând, în cadrul Ministerului Transporturilor a luat ființă o unitate de implementare a proiectelor de investiții, din care face parte și CNAPMC. Aceasta va stabili noua strategie de transport naval a României. Noi vrem să ne sincronizăm cu acest demers și să reactualizăm master planul portului Constanța, pentru că acestea trebuie făcute împreună. Strategia națională de transport naval se bazează și pe strategiile porturilor și căilor de navigație, iar portul Constanța este elementul său cheie.

– În demersul de reactualizare a master planului portului Constanța, veți colabora cu patronatul portuar?

– Categoric, da! Noi avem o colaborare foarte bună cu Organizația patronală Constanța Port Business Association. Intenționăm să facem, împreună cu ea, un grup de lucru și să o consultăm în toate etapele actualizării acestui master plan.

– Portul Constanța are câteva proiecte de investiți majore, care așteaptă de mulți ani să fie demarate: terminalul de gaze lichefiate (devenit o necesitate în condițiile trecerii flotei mondiale la propulsia cu LNG), finalizarea lucrărilor de construcție a insulei artificiale și a danelor aferente, construcția molului trei. Vor fi relansate aceste proiecte?

– Pot să vă confirm faptul că, în cadrul planului național de relansare economică și reziliență, avem deja nota de oportunitate semnată de ministrul Transporturilor, care se referă la molurile trei și patru ale portului Constanța. Subiectul este în discuție de multă vreme. Parțial, niște lucrări au fost executate. Noi ne propunem să avem totul contractat până în 2022 și chiar mai devreme, iar până în 2026 totul să fie terminat. În momentul de față pregătim caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate. Apoi, vom obține finanțarea. Va fi un proiect de circa jumătate de miliard de euro.

– Investiția va fi realizată cu finanțare europeană?

– Finanțarea este europeană. Planul național de relansare și reziliență este un mix de finanțare nerambursabilă plus un împrumut garantat de stat.

– Ce puteți să ne spuneți de proiectul terminalului LNG?

– În dana 99 se va face bunkerarea navelor cu LNG. Consiliul de administrație al CNAPMC a aprobat, deja, execuția studiului de fezabilitate pentru acest obiectiv de investiții, care va fi realizat curând. În cazul în care nu vom reuși să-l realizăm cu finanțare externă, ne vom asuma finanțarea integrală a proiectului. Este un angajament al României ca până în 2023 să realizăm acest obiectiv. În plus, pentru realizarea unui terminal LNG de amploare, discutăm, în prezent, cu potențiali investitori. În curând, vom avea o vizită importantă pe această temă. Vrem ca investiția să fie amplasată pe molul cinci al portului Constanța. Dorim să ne corelăm cu strategia energetică a României, să putem răspunde la întrebarea: în ce fel portul Constanța poate fi o platformă energetică? Această întrebare este pe buzele multora în această perioadă. Cu cât interesul investitorilor pentru zona de infrastructură portuară va fi mai mare, cu atât mai repede vom putea pune în aplicare acest proiect. (va urma)

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-viitorul-bate-la-usa-portul-constanta-il-va-primi-cu-noi-investitii-majore-i-413301?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mica

Decizia Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța de a-și înființa propriul serviciu de pilotaj a stârnit un mare interes pe piața forței de muncă. În ultimele săptămâni, și-au exprimat interesul pentru a se angaja la CNAPMC nu doar piloți de la actualele firme de pilotaj din portul Constanța, ci și piloți români care activează în porturi străine. Pe de altă parte, a crescut numărul celor ce s-au înscris la cursurile de piloți aspiranți, în scopul de a se angaja la Administrația portuară.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul companiei, CNAPMC recrutează 60 de piloți maritimi (I, II și aspiranți) și a 5 dispeceri pentru activitatea de pilotaj.

După data de 1 ianuarie 2021, Administrația portuară va efectua cu propriile forțe acest serviciu de siguranță a navigației în porturile maritime românești.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-a-crescut-numarul-pilotilor-maritimi-care-solicita-sa-se-angajeze-la-administratia-portuara-413304

ÖBB Rail Cargo Group şi Gebrüder Weiss continuă parteneriatul privind trenul de marfă Orange Combi Cargo (OCC), care va continua să lege nordul Austriei, prin oraşul Bludenz, de capitala Viena. Noul contract a fost semnat pe trei ani, OCC continuând să facă o escală în Hall în Tirol, unde sunt încărcate mărfuri suplimentare.

Soluţia multimodală înlocuieşte circa 60 de curse de camion zilnice, economisind astfel în jur de 9.000 de tone de CO2 în fiecare an. „Pe parcursul celor 12 ani, am reușit să relocăm aproximativ 180.000 de transporturi de marfă de pe rutier pe calea ferată”, spune Walter Konzett, director de gestionare al transporturior rutiere în cadrul Gebrüder Weiss. Cele două companii au convenit acum să pună în aplicare o serie de măsuri pentru a diminua zgomotul, vagoanele existente urmând să fie înlocuite treptat cu vagoane containere mai puţin zgomotoase.

Călătoriile feroviare pot fi continuate în mod direct către România sau Turcia prin centrul intermodal Viena al ÖBB. În curând vor fi şi disponibile şi alte măsuri de integrare a transportului pentru a oferi clienţilor soluţii mai convenabile și mai ecologice de conectare la destinații din sud-estul Europei. „Prin extinderea rețelei de-a lungul axei est-vest a Austriei, aducem o contribuție semnificativă la eforturile de protecție a mediului, dar şi promovăm utilizarea într-un procent mai ridicat a căii ferate în viitor”, a declarat Bernhard Ebner, șeful Intermodal Divizia ÖBB RCG.

ÖBB Rail Cargo şi Gebrüder Weiss promovează transportul intermodal

Guvernul ceh a aprobat prima fază a unui canal care va face legătura între Dunăre și Marea Nordului, a anunțat luni ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Karel Havlícek, informează postul de radio Radio Prague International. Costul total ar urma să se ridice la aproximativ 15 miliarde de coroane iar lucrările de construcție ar putea demara în 2030, scrie Agerpres.

„Acesta nu este un proiect megalomanic, este un proiect supranațional obișnuit care va fi finanțat, parțial, cu fonduri europene. Vom încerca să îl includem pe lista proiectelor TEN-T”, a declarat Karel Havlícek.
Spre deosebire de planul original, care viza conectarea fluviilor Dunăre, Oder și Elba, un studiu efectuat de Ministerul Industriei și Comerțului din Cehia mizează doar pe conectarea Dunării cu Oder. Karel Havlícek a subliniat că rezultatele studiilor arată că proiectul este atât realist cât și unul benefic pentru regiunea înconjurătoare. De exemplu, va oferi un acces mai facil pentru industria locală pe piețele europene și mondiale precum și oportunități pentru sectorul turismului. Prima fază a proiectului implică îmbunătățirea infrastructurii între orașul ceh Ostrava și granița cu Polonia, unde viitorul canal ar urma să facă legătura cu secțiunea poloneză care ar urma să ajungă până în orașul Kozle, aflat la intersecția râurilor Oder și Klodnica. Ulterior, acest prim tronson al canalului ar urma să fie conectat cu Dunărea. Planul original care viza conectarea canalului cu râul Elba pare să fie abandonat de Ministerul ceh al Industriei și Comerțului deoarece a fost considerat mai puțin viabil din punct de vedere economic. Susținătorii acestui proiect, printre care se numără și președintele Cehiei, Milo Zeman, susțin că aceasta este un mijloc pentru relansarea sistemului de transport fluvial din Cehia, precum și pentru creșterea rezervei de apă.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/guvernul-ceh-a-aprobat-un-canal-care-va-lega-dunarea-de-marea-nordului-19504682

• România construieşte drumuri şi linii de tren cu cel mai rapid ritm din ultimii 30 de ani
• Construcţiile dau un impuls economiei devastate de virus

Statul cu cea mai proastă infrastructură a blocului european construieşte linii de tren şi drumuri în cel mai rapid ritm de la căderea comunismului, pentru a contracara haosul economic provocat de Covid-19, scrie Bloomberg.

România, care are cea mai mare rată a mortalităţii provocată de coronavirus din estul UE, abordează în cele din urmă o mare problemă pentru companii, printre care Renault şi Ford.

Klaus Iohannis a spus, luna trecută: „Dezvoltarea infrastructurii de transport este baza revenirii economice a României. Avem o şansă uriaşă în următorii ani să dezvoltăm această infrastructură utilizând fondurile UE de care dispunem.”

Cele mai importante două proiecte sunt la Bucureşti: o legătură de tren între aeroport şi centrul oraşului care va începe să funcţioneze în decembrie şi prima linie de metrou construită de la zero în 30 de ani.

Amândouă proiectele au întârziat ani de zile. Noul imbold l-a ajutat pe premierul Ludovic Orban să câştige controlul asupra capitalei la alegerile locale. De asemenea, el a sporit absorbţia fondurilor UE, atrăgând 2,7 miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari) în primele 10 luni ale anului 2020 – de două ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La 13 ani de la aderarea la UE, România încă se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte calitatea drumului.

Infrastructura României s-a clasat pe ultimul loc din UE încă de când a aderat, alături de Bulgaria, în 2007. Corupţia constituie şi ea un obstacol major pentru evoluţia ţării.

Ţara de 20 de milioane de oameni nu are suficiente autostrăzi şi a adăugat doar 42 km în 2019. Mai mult, are printre cele mai puţine drumuri către vestul Europei.

Producătorii de automobile au declarat de mult că lipsa unei autostrăzi care să conecteze uzinele din România şi Ungaria generează pierderi uriaşe, detaliază Bloomberg.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) arată, într-un raport: „Creşterea investiţiilor în infrastructură ar putea aduce beneficii macroeconomice semnificative. Ar oferi stimulul necesar activităţii economice perturbată de pandemie.”

Orban a aprobat un proiect pentru autostradă în valoare de 900 de milioane de euro. Proiectul de şase ani ar putea oferi un indiciu asupra unui alt obiectiv românesc – adoptarea monedei unice a UE.

Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isarescu, a declarat în repetate rânduri că ţara va fi pregătită pentru acest comutator „când vom avea prima autostradă care traversează munţii Carpaţi”.

https://www.bursa.ro/bloomberg-imbunatatirile-aduse-infrastructurii-din-romania-atenueaza-impactul-economic-negativ-produs-de-coronavirus-84718044

Marea Neagră are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa europeană a gazelor, însă este nevoie de companii cu buzunare adânci pentru a extrage gazele, având în vedere riscul ridicat şi necesarul mare de investiţii, a declarat, marţi, Peter Zeilinger, senior vicepreşedinte pentru explorare, producţie şi dezvoltare în cadrul OMV, compania-mamă a OMV Petrom, citat de Agerpres.

„De ce este nevoie pentru ca regiunea Mării Negre să devină un jucător mare în industria de petrol şi gaze? De predictibilitate. Descoperirea Tuna (din Turcia – n.r.) a arătat clar potenţialul regiunii, am văzut descoperirea din Bulgaria, Neptun Deep (România – n.r.), deci potenţialul este acolo şi este neexploatat, cu doar 100 de sonde săpate în Marea Neagră, faţă de peste 5.000 de sonde în platoul continental din Norvegia”, a spus el, într-o conferinţă de profil. Oficialul OMV a subliniat că riscul este foarte mare, iar o sondă săpată astăzi nu va produce gaze mâine, ci peste 10 ani. „Cu incertitudinile privind climatul politic, poate că drumul va fi şi mai lung, deci ai nevoie de buzunare largi ca să susţii dezvoltarea, în condiţiile în care este nevoie de 10-15 ani de la descoperire până la primul gaz”, a arătat el.

Zeilinger a precizat că vede termeni fiscali atractivi în Bulgaria şi Georgia. „După începerea producţiei, urmează 30 de ani de producţie, deci vorbim de o perioadă de 40 de ani şi pentru asta ai nevoie de fiscalitate atractivă şi predictibilă. Trebuie avut în vedere exemplul din Norvegia, unde termenii din licenţă sunt garantaţi pentru toată perioada licenţei, indiferent de orice schimbare în legislaţie. De altfel, în Norvegia, în ultimul timp, s-au îmbunătăţit condiţiile pentru a atrage mai multe investiţii, în perioada Covid, odată cu creşterea concurenţei”, a susţinut responsabilul companiei petroliere.

Continuarea: https://www.economica.net/zeilinger-omv-este-nevoie-de-companii-cu-buzunare-adanci-pentru-a-extrage-gaze-din-marea-neagra_190833.html

Sub președinția germană a Consiliului UE, a avut loc reuniunea informală a Consiliului Transport, Telecomunicații și Energie – secțiunea Energie, în format videoconferință. La reuniune au participat miniștrii responsabili pentru energie din statele membre ale UE și comisarul European pentru energie Kadri Simson.

România a fost reprezentată de secretarii de stat Dan Dragoș Drăgan și Niculae Havrileț, din Ministerul Econimiei, și de Elena Popescu – directorul general al Direcției Generale Afaceri Europene.

Agenda discuțiilor a vizat următoarele teme: perspective europene în vederea atingerii țintelor în domeniul energiei pentru anul 2030 și perspective la nivelul Uniunii Europene privind Strategia pentru hidrogen.

Participanții au prezentat măsurile luate de fiecare stat membru UE în vederea atingerii țintelor stabilite conform Planurilor Naționale Energie și Schimbări Climatice 2021-2030, precum și provocările pe care le-au identificat în realizarea acestor obiective ambițioase. Totodată, statele membre și-au exprimat susținerea pentru utilizarea hidrogenului ca sursă de energie curată.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-statele-ue-sustin-utilizarea-hidrogenului-ca-sursa-de-energie-curata-413411

Pentru constănțenii care nu au aflat încă, materialele provenite din construcții și desființări nu se depozitează la platformele de deșeuri, ci trebuie depuse în amplasamentul din incinta Portului Constanța – zona Poarta 9. Nicidecum aceste materiale nu se aruncă la platformele de gunoi sau în modulele pentru colectare selectivă.

Persoanele fizice sau juridice care au construit ori au demolat și trebuie să scape de resturile provenite din această activitate trebuie să achite o taxă de 3 lei/tonă sau fracție de tonă, care poate fi achitată numerar sau prin POS atât la ghișeele Serviciului Public de Impozite și Taxe (SPIT), cât și la punctul de încasare situat în incinta Portului Constanța – Poarta 9, dar și prin ordin de plată în contul Primăriei Municipiului Constanța RO46TREZ23121360206XXXXX, deschis la Trezoreria Municipiului Constanța, cod fiscal 4785631.

Persoanele care nu respectă aceste prevederi și sunt surprinse că aruncă astfel de materiale în alte locuri decât în cele special amenajate riscă sancțiuni contravenționale cuprinse între 400 și 800 lei pentru persoanele fizice și între 500 și 1.000 lei pentru persoanele juridice.

Facem apel la constănțenii care constată astfel de fenomene antisociale care ne afectează pe toți să apeleze cu încredere Direcția Generală Poliția Locală la numerele de telefon: 0241484205-Dispecerat sau 0799/606142- WhatsApp. (comunicat de presă Primăria Constanța)

Constanța. Deșeurile din construcții, depozitate într-un spațiu amenajat la Poarta 9

Guvernul Serbiei a anunţat semnarea unui contract de 606 milioane de euro pentru construirea drumului de mare viteză Fruskogorski cu China Road and Bridge Corporation (CRBC), scrie Seenews. Drumul cu o lungime de 47,7 km va lega oraşele Ruma şi Novi Sad, din nordul Serbiei, şi va include un nou pod peste Dunăre, cât şi un tunel de 3,5 km pe sub parcul naţional Fruska Gora.

https://www.zfcorporate.ro/auto-transporturi/serbia-semneaza-un-acord-de-606-mil-de-euro-pentru-construirea-unui-19627599

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, se va întâlni vineri cu preşedintele Băncii de Export-Import a SUA, Kimberley Reed, în vederea semnării unui Memorandum privind finanţarea proiectului nuclear de la Cernavodă, potrivit ambasadorului Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman, informează Agerpres.

„Mâine, ministrul Popescu se va întâlni cu Secretarul Departamentului de Energie Brouillette, pentru a demara un Acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiţionarea unuia dintre cele două reactoare nucleare şi renovarea clădirii în care se află cele două reactoare noi de la centrala nucleară de la Cernavodă, din România. Acest proiect, în valoare de 8 miliarde de dolari, va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte româno-americane de dezvoltare economică şi energetică. În partea a doua a zilei, ministrul Popescu se va întâlni cu preşedintele EXIM (Băncii de Export-Import a SUA), Kimberley Reed, în vederea semnării unui memorandum de înţelegere care vizează finanţarea proiectului nuclear de la Cernavodă şi alte proiecte din România”, a spus Adrian Zuckerman.

Potrivit sursei citate, diplomatul a subliniat că este vorba despre cel mai mare pachet de finanţare primit până acum de România, fapt care indică încrederea pe care o au Statele Unite „în vechiul lor partener şi aliat”.
„Statele Unite şi România au realizat multe împreună! România este la un pas de a păşi în calea unor oportunităţi extraordinare! Pe măsură ce Statele Unite şi România continuă să lucreze împreună, vom vedea cum România îşi va asuma rolul de lider în Europa, care îi revine de drept. România a demonstrat şi continuă să demonstreze că are un spirit ce nu poate fi dominat, precum şi o dedicare de neclintit faţă de valorile democratice. A venit momentul României, iar perioada Renaşterii în România se derulează sub ochii noştri!”, a mai spus ambasadorul SUA, potrivit Agerpres.

https://www.bursa.ro/banca-de-export-import-a-sua-va-finanta-proiectul-nuclear-de-la-cernavoda-42948047