Realizarea unui Plan investiţional de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 este necesară pentru a asigura un cadru strategic stabil pentru următorii 10 ani, potrivit ministrului Transporturilor, Lucian Bode.

Acesta s-a întâlnit miercuri, la sediul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) cu Adina Vălean, Comisar European pentru transporturi, conform unui comunicat al MTIC remis AGERPRES.

„Sunt bucuros că vă aflaţi pentru prima dată la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi mulţumesc pentru tot sprijinul acordat pe toată durata crizei generată de pandemia de Covid-19. Considerăm că este nevoie de realizarea unui Plan investiţional de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, pentru a asigura un cadru strategic stabil pentru următorii 10 ani. Acest Plan actualizează strategia de implementare a Master Planului General de Transport şi constituie o condiţie favorizantă pentru accesarea fondurilor puse la dispoziţia României în următorul cadru financiar european 2021-2027. Bani există, trebuie doar să venim cu proiecte bine fundamentate, după criterii corecte şi transparente. De aceea deja lucrăm la creşterea capacităţii administrative, astfel încât atunci când venim cu lista de proiecte acestea să fie şi aprobate. Ştiu că specialiştii din cadrul Comisiei Europene, alături de doamna Comisar European, au toată deschiderea şi ne acordă toată asistenţa de care avem nevoie”, a declarat Bode.
Potrivit comunicatului, principalul subiect al întâlnirii a fost finanţarea infrastructurii de transporturi în România, mai ales în contextul programului de relansare economică Next Generation şi a noului Cadru Financiar Multianual. Cei 250 de km, aflaţi în lucru, sau cei 300 de km, contractaţi în prezent, de autostrăzi, drumuri expres sau variante ocolitoare, căi ferate cu viteză sporită, trenuri de lucru pentru modernizări de linie ferată, trenuri metropolitane în Bucureşti, Cluj şi alte oraşe, garnituri noi de tren, modernizarea Gării de Nord, dar şi magistrale noi de metrou în Capitală şi primul metrou la Cluj-Napoca sunt printre proiectele despre care s-a discutat în cadrul întâlnirii.

„Ambele părţi au subliniat cooperarea foarte bună existentă şi numeroasele contacte care se derulează, la diverse niveluri, între Minister şi Comisia Europeană în domeniul pregătirii proiectelor de infrastructură de transport, pentru atragerea cu succes a fondurilor europene disponibile pentru România în acest domeniu. A fost apreciată calitatea prezentării proiectelor de infrastructură de transport realizată de către minister”, se menţionează în comunicat.
Comisarul Adina Vălean a reamintit obiectivele Comisiei Europene în domeniu, de creare a unor sisteme de transport digitalizate, verzi şi reziliente în faţa crizelor. Proiectele de infrastructură sunt generatoare de locuri de muncă şi ajută la dezvoltarea economică a regiunilor.

La rândul său, ministrul Lucian Bode a subliniat faptul că proiectele de infrastructură vor trebui să ţină cont de noi măsuri administrative, care să vizeze descentralizarea deciziilor (de exemplu emiterea anumitor avize de la nivel central, la nivel local sau transmiterea unor obiective de investiţii către Unităţile Administrativ Teritoriale sau Asociaţii de Dezvoltare Intracomunitară).

Totodată, Lucian Bode a trecut în revistă paşii făcuţi de către MTIC pentru obţinerea răspunsului de aprobare a cererilor de finanţare privind autostrada Sibiu-Piteşti sau varianta ocolitoare Bacău.

Un alt subiect pe ordinea de zi a discuţiilor l-a reprezentat pachetul de Mobilitate 1 şi au fost trecuţi în revistă paşii pe care urmează să-i întreprindă ţara noastră cu privire la acest pachet legislativ. În context, ministrul a subliniat că Adina Vălean cunoaşte problemele transportatorilor români, generate de adoptarea Pachetului de Mobilitate 1 şi şi-a exprimat convingerea că toate demersurile României şi ale celorlalte state care au aceeaşi poziţie îşi vor găsi o rezolvare corespunzătoare.

https://www.agerpres.ro/economic-intern/2020/08/19/bode-consideram-ca-este-nevoie-de-realizarea-unui-plan-investitional-de-dezvoltare-a-infrastructurii-de-transport-pentru-perioada-2020-2030–559150

Programul Operațional Transporturi (POT) va avea nouă axe prioritare și opt miliarde euro pentru 2021-2027, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Pe partea de transporturi feroviare și urbane, Programul Operațional Transporturi își propune dezvoltarea rețelei de cale ferată, creșterea serviciilor de transport pe cale ferată, investiții în infrastructura de metrou, îmbunătățirea mobilității urbane și dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, informează MFE care a avut consultări marți în această direcție.

Cea de-a doua întâlnire de marți, referitoare la Programul Operațional Transport (POT), a analizat alocarea fondurilor europene în vederea consolidării rețelelor primare de transport, îmbunătățirii conectivității și accesibilității, mobilității urbane și îmbunătățirii condițiilor de circulație.

POT, alocare de 8,3 miliarde euro

POT va avea o alocare de 8,3 miliarde euro, dintre care 2,3 miliarde euro vor fi finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, 2,5 miliarde euro din Fondul de Coeziune și 3,4 de la Bugetul de Stat.

Cu nouă axe prioritare, viitoarele investiții vizează consolidarea și extinderea infrastructurii de transport rutier, îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială, dezvoltarea rețelei de cale ferată, creșterea serviciilor de transport pe cale ferată, investiții în infrastructura de metrou, îmbunătățirea mobilității urbane și dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, modernizarea infrastructurii portuare, precum și creșterea gradului de securitate pe rețeaua rutieră.

În cadrul pregătirii celei de-a treia perioade de programare de când România este membră a Uniunii Europene – 2021-2027, Ministerul Fondurilor Europene a demarat o amplă serie de consultări publice transparente.
31 miliarde euro la dispoziția României în următoarea perioadă de programare

”În viitoarea perioadă de programare, România are la dispoziție 31 de miliarde euro împărțite în 4 instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul pentru Tranziție Justă, cărora li se adaugă și bugetul pentru Programul Național de Relansare și Reziliență”, a explicat Adrian Mariciuc, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

”Aceste resurse de dezvoltare națională vor fi investite în 2021-2027 pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și de apă, pentru diminuarea decalajelor inter-regionale, pentru digitalizarea economiei și pentru încurajarea antreprenoriatului tinerilor și al celor din mediul rural”, a mai spus el.

Cum e împărțită alocarea

Alocarea celor 31 de miliarde de euro din viitoarea perioadă de programare este împărțită astfel:
– 19 miliarde de euro (55% din buget) provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), fiind dedicate în special digitalizării, dezvoltării durabile, incluziunii sociale ori sănătății;
– 6,07 miliarde (26%) reprezintă Fondul Social European (FSE+), prin care vor fi sprijinite incluziunea socială, sănătatea, educația și ocuparea forței de muncă;
– 4,49 miliarde de euro (14% din buget) provin din Fondul de Coeziune și sunt alocați pentru a dezvolta domeniul transportului și va sprijini dezvoltarea durabilă;
– 1,76 miliarde euro (5%) vor fi alocați pentru Fondul European Tranziție Justă pentru a sprijini diversificarea economică a celor mai afectate regiuni.

În realitate, sumele efective vor fi considerabil mai mici căci o bună parte din alocație va fi utilizată pentru incheierea proiectelor fazate ce nu au fost terminate până în 2020 – 2022.

Cum se compară finanțarea cu cea din perioada 2014-2020

În perioada menționată finanțările nerambursabile pentru Transporturi au venit în special prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Acesta a finanţat activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM a beneficiat de o alocare financiară de cca. 10,8 mld. Euro, din care:
6,94 mld. Euro Fond de Coeziune
2,28 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională
1,62 mld. Euro Cofinanțare

În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

Programul Operațional Transporturi, nouă axe prioritare și opt miliarde euro pentru 2021-2027

A apărut rectificarea bugetară în Monitorul Oficial, cu unele modificări ale sumelor tăiate sau alocate în plus pentru ministere.

Au primit mult mai mulți bani decât s-a anunțat inițial: Ministerul Dezvoltării, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apelor și Pădurilor.

În dreptul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor figurează aceeași suplimentare de buget cu cea anunțată inițial: +814,7 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 170 milioane de euro.

A apărut rectificarea bugetară în Monitorul Oficial. Ea fusese anunțată săptămâna trecută

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat joia trecută a doua rectificare bugetară din acest an, prin care Transporturile primesc mai mulți bani.

”Am alocat pentru investiții 20 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. Este cea mai mare sumă cheltuită pentru investiții în ultimii 20 de ani”, a spus Florin Cîțu. El a precizat că la rectificare s-au alocat mai mulți bani la Ministerul Transporturilor, pentru investiții.

”Bugetul pentru Ministerul Transporturilor este unul record”, a declarat ministrul Finanțelor.

Încă de atunci, s-a anunțat că Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va avea un buget majorat cu 814,7 milioane lei. “Se propun asigurarea de sume suplimentare pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, precum şi pentru instituţiile publice finanţate parţial din venituri proprii aflate în subordine (+250 milioane lei), pentru finanţarea obiectivelor de investiţii de transport ale agenţilor economici cu capital de stat finanţate integral de la bugetul de stat (+150 milioane lei), pentru finalizarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente perioadei de programare 2007-2013 (+217 milioane lei), pentru decontarea facilităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (+60 milioane lei), pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului (+130 milioane lei), pentru plata ratelor aferente creditelor externe (+21,2 milioane lei), pentru plata unor hotărâri judecătoreşti definitive (+4,56 milioane lei) precum şi pentru asigurarea subvenţiilor la operatorii de sub autoritate (+7,0 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-3 milioane lei), bunuri şi servicii (-0,95 milioane lei), dobânzi (-2,47 milioane lei) precum şi la active nefinanciare (-18,63 milioane lei)”, se precizează în nota de fundamentare.

A apărut rectificarea bugetară în Monitorul Oficial. Câți bani în plus primește Ministerul Transporturilor

Compania de transport de mărfuri Maersk – prima la nivel mondial – a declarat că cererea de containere se va întoarce la nivelurile pre-COVID în prima jumătate a anului viitor, notează Reuters.

Acţiunile firmei au crescut cu peste 7% la începutul şedinţei de tranzacţionare de miercuri şi a ajuns maximul ultimelor opt luni, reuşind să îşi dubleze valoarea din luna martie până în prezent, pe măsură ce reducerile de costuri şi perspectiva recuperării economiei globale au întrecut impactul creat de pandemia de coronavirus.

„Estimăm că volumul va atinge la un moment dat în prima jumătatea a anului viitor nivelurile înregistrate în 2019”, a declarat Soren Skou, CEO-ul Maersk.

Compania, care gestionează unul din cinci containere transportate pe mare la nivel mondial, a declarat că veniturile şi profiturile din al doilea trimestru au fost peste aşteptări în condiţiile în care scăderea volumul de containere a fost compensată de preţurile tot mai mici ale combustibililor şi costurile din ce în ce mai scăzute.

„Suntem poziţionaţi suficient de bine din punct de vedere financiar şi strategic pentru a ieşi mai puternici din criză”, a adăugat Skou.

Cererea de containere a scăzut cu 20% în aprilie şi urmează să înregistreze o contracţie de 4-6% în T3, spune Maersk. Compania are în prezent o capitalizare de 178 de miliarde de dolari.

https://www.zf.ro/business-international/cea-mai-mare-firma-de-transport-de-marfuri-din-lume-spune-ca-cererea-19512407

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru achizitia de aparate de aer conditionat tip coloana – Terminalul de Pasageri .

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru a încheia un contract privind achizitia de aparate de aer conditionat tip coloana – Terminalul de Pasageri. Valoarea totală a contractului este de 98.000 lei.
Descrierea contractului

Obiectul achiziției constă în furnizare și montare de aparate aer condiționat tip coloană – Terminalul de Pasageri Achiziția contribuie la functionarea cladirii Terminalului de Pasageri pe perioada sezonului estival I atunci cand temperaturile interioare depășesc 35- 40 gr,C ; prin funcționarea acestora se creeaza un mediu interior intre 20-25 gr.C propice desfașurării activităților socio-culturale din clădire. Durata contractului: 5 luni. Număr zile până la care se pot solicita clarificări înainte de data limită de depunere a ofertelor/ candidaturilor: 5 zile. Termenul în care entitatea contractantă va răspunde la solicitările de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentatia de atribuire este a 3 -a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. La solicitările adresate după acest termen entitatea contractantă nu va răspunde.

Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 31.08.2020.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/compania-nationala-administratia-porturilor-maritime-sa-constanta-cumpara-aparate-de-aer-conditionat-document-726961.html

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat că Executivul este decis să ia o serie de măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului şi, începând de anul viitor, prin Legea bugetului, să fie alocat pentru transporturi un procent de 2% din PIB.

„Sunt câteva măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului pe care dacă nu le luăm degeaba avem finanţarea şi avem un plan foarte bine pus la punct. Noi suntem hotărâţi să luăm aceste măsuri, alături de alte măsuri importante, astfel încât, de anul viitor, să avem 2% din PIB pentru transporturi alocat prin legea bugetului, să avem fonduri europene atrase, azi avem aproximativ 40% din cei 6,1 miliarde de euro absorbţie pe componenta de infrastructură, foarte puţin, să utilizăm la maxim fondurile din Planul naţional de recuperare şi rezilienţă, cei 33 miliarde de euro. Şi, dacă aceşti bani nu ne sunt suficienţi, pentru că din calculele noastre, pe toate modurile de transport, în următorii 10 ani este nevoie să investim aproximativ 73 miliarde de euro, dacă aceşti bani din buget, respectiv fonduri europene, nu sunt suficienţi, să apelăm la împrumuturi, pentru că România îşi permite şi trebuie să îşi permită să se împrumute pentru a-şi dezvolta infrastructura”, a afimat ministrul Transporturilor, marţi seara, la B1TV, relatează Agerpres. Acesta a reiterat că în următorii 10 ani ar urma să fie finalizaţi peste 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres, deoarece altfel nu se poate vorbi despre dezvoltare economică. „Am spus şi repet. Dacă vrem să avem infrastructură de calitate şi să dezvoltăm mari proiecte de infrastructură ne-am propus ca în următorii 10 ani să finalizăm peste 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres în România, pentru că altfel nu putem să vorbim de dezvoltare economică şi de creşterea bunăstării cetăţenilor. Noi avem un plan foarte bine pus la punct, l-am numit Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru următorii zece ani, parte componentă a Planului Naţional de investiţii şi relansare economică. Dar, degeaba avem un angajament ferm în ceea ce priveşte finanţarea: fonduri europene, 2% din PIB alocare în fiecare an pentru transporturi, dacă nu vom lua măsuri de creştere a capacităţii administrative a statului pentru a implementa aceste proiecte, cu siguranţă şi dacă avem 4 miliarde, 5 miliarde de euro în fiecare an, nu putem să-i cheltuim”, a spus Bode. El a explicat că două dintre aceste măsuri vizează contestaţiile, acele instanţe specializate, cu secţii specializate pentru judecarea contestaţiilor, astfel încât să nu fie aglomerată o secţie comercială şi să dureze ani de zile procesul. Totodată, a adăugat ministrul, pentru a accelera proiectele de infrastructură trebuie să fie reduse termenele până la care se pot depune contestaţiile şi să fie înăsprite condiţiile în care se depun contestaţiile, respectiv, în momentul în care cineva vrea să depună o contestaţie să plătească o „cauţiune”, care, „indiferent dacă va câştiga sau va pierde” acel proces, să rămână la bugetul de stat.

Lucian Bode anunță că din 2021 Ministerul Transporturilor va primi 2% din PIB

Pilotajul maritim a fost privatizat la începutul anilor ‘90. În prezent, este prestat de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime prin intermediul firmelor Black Sea Pilots SRL, Canal Sea Services SRL, Maritime Pilot SRL și Black Waters SRL. Cu rândul, în baza programării făcute de Administrația portuară, care primește o cotă din contravaloarea acestui serviciu, cei patru operatori privați execută manevrele la navele maritime și fluvio-maritime.

Din rațiuni ce nu au fost făcute publice, Ministerul Transporturilor vrea să schimbe actualul sistem și să treacă pilotajul în administrarea statului. Pe 19 mai, a fost publicat Ordinul ministrului transporturilor nr. 991/2020, care prevede că, „până la data de 31 decembrie 2020, administrațiile portuare și/sau de cale navigabilă prevăzute la art. 1-3 trebuie să organizeze corpul propriu de piloți și să ia toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric și logistic pentru desfășurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii”.
Sunt vizate companiile naționale Administrația Porturilor Maritime, Administrația Canalelor Navigabile și Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați. Ultima dintre ele – care are corpul propriu de piloți – asigură serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluvio-maritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila, precum și în porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila. Ordinul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.

În vederea organizării propriului serviciu de pilotaj, Administrația Porturilor Maritime Constanța a propus rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020, astfel încât să permită suplimentarea cu 65 de posturi a organigramei companiei (probabil pentru piloții pe care urmează să îi angajeze) și acoperirea cheltuielilor pentru activitatea de pilotaj în luna decembrie 2020.

Proiectul de hotărâre de guvern a intrat în dezbatere publică pe data de 30 iulie 2020.

Riscurile etatizării pilotajului

Nu știu dacă statul va fi mai câștigat odată cu trecerea acestui serviciu de siguranță a navigației în administrarea companiilor sale. În 2019, cele patru companii private care încă efectuează pilotajul în porturile maritime au realizat un profit brut total de numai 2.845.398, în condițiile în care unele dintre ele au prestat și alte activități.

În schimb, este cert că Administrația Porturilor Maritime și Administrația Canalelor Navigabile își asumă responsabilități și riscuri cum nu au mai avut până în prezent. Sunt convins că le cunosc foarte bine, dar n-au încotro. Vorba aceea: unde-i ordin, cu plăcere!

În primul rând, piața de pe care companiile statului își vor recruta personalul este foarte restrânsă, iar printre cei 70 – 80 de piloți activi, sunt destui aflați în prag de pensie sau deja pensionari. În al doilea rând, vor trebui să le asigure piloților un nivel salarial comparabil cu cel din sectorul privat: între 8.000 și 18.000 de lei pe lună, în funcție de gradul deținut, în condițiile în care numărul de manevre efectuate de un pilot în decurs de o lună este redus, în prezent.

În al treilea rând, companiile statului vor trebui să răspundă pentru incidentele de navigație provocate din vina piloților. Și vorba aceea: una este să fii o firmă privată, cu un capital de câteva sute de mii sau milioane de lei, și alta este să fii companie națională, cu un capital de sute de milioane de lei.

Nu în ultimul rând, există riscul conflictelor sociale. Oare ce se va întâmpla dacă piloții nemulțumiți dintr-un motiv sau altul vor face grevă? Manevrele de intrare și ieșire a navelor din porturi și de mutare dintr-o dană în alta ar fi suspendate. Porturile maritime ar fi blocate, armatorii și operatorii navelor ar suferi pierderi financiare grele și, fără îndoială, că s-ar răfui în justiție cu administratorul serviciului de pilotaj.
XXX

Sunt convins că piloților nu le pasă dacă angajatorul lor este companie de stat sau privată. Pe ei îi interesează salariul, timpul de muncă și condițiile de muncă și odihnă. Deja, au înțeles că Administrația Porturilor Maritime și Administrația Canalelor Navigabile sunt la mâna lor și sunt deciși să joace dur. Avem informații că au început să se organizeze într-un sindicat, care să negocieze în numele lor. Renașterea pilotajului de stat se anunță a fi un proces costisitor.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-pilotajul-maritim-si-pe-canalele-navigabile-revine-sub-monopolul-statului-409587?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=slider-main-item&utm_campaign=Slider%20-%20poza%20mare

CN APM Constanța organizează licitație pentru amenajarea unei stații de pompare. Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație pentru amenajarea unei stații de pompare levigat, în zona vechiului depozit de deșeuri.

Descrierea contractului

“PT Realizare stație pompare levigate, zona vechiului depozit de deșeuri”.

Valoarea totală estimată este de 10.000 lei.

Conform tema de proiectare Scopul proiectului tehnic : Se propune amenajarea unei statii de pompare levigat in zona batalului de colectare din zona vechii gropi de gunoi si se va folosi chesonul existent. Se va amenaja o constructie usoara, deasupra chesonului pentru protejarea pompelor. Pentru transferul levigatului, se vor folosi doua pompe submersibile, una de lucru si una de rezerva.Pompele vor fi speciale, utilizabile la transferul levigatului, fiind un agent foarte coroziv.
ermenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 01.09.2020, ora 15:00.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cn-apm-constanta-organizeaza-licitatie-pentru-amenajarea-unei-statii-de-pompare-document-726867.html

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța anunţă organizarea unei proceduri publice pentru atribuirea contractului de furnizare servicii pentru reparația hidroizolației la Terasa Caminului Muncitoresc Poarta 2

Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța organizează licitație publică pentru a încheia un contract de de furnizare servicii pentru reparația hidroizolației la Terasa Căminului Muncitoresc din Poarta 2. Valoarea estimată a contractului este de 233.144 lei.

Descrierea contractului

Conform caiet de sarcini „Reparaţie hidroizolaţie Terasa Cămin Muncitoresc Poarta 2.” Pentru realizarea reparatiei se vor efectua cel putin urmatoarele operatiuni : – Desfacerea tablei de protectie a aticului pe toata lungimea, – Reparatiii locale ale hidroizolatiei existente (pe cca 25% din suprafata, respectiv cca 500 mp ) – aplicarea a doua straturi de hidroizolatie membrana termosudabila pe toata suprafata terasei, inclusiv atic. Membranele termosudabile vor fi tip SBS (interval temperatura de lucru -15°C + 100°C) multistrat, cu armatura polimeri, avand greutatea specifica de 4-4 5kg/mp primul strat (inferior) Si 4,5·6kg/mp aL doiLea strat (superior). – inlocuiri guri scurgere cu parafrunzar, – montare tabla protectie atic. – transportul pe arizontala si verticala a materialelor.

Ofertele vor fi trimise până la data de 31.08.2020.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cnapm-constanta-se-repara-hidroizolatia-la-terasa-caminului-muncitoresc-din-poarta-2-document-726861.html

La doi ani după achiziția specialistului în transportul de containere cisternă Huktra, furnizorul de servicii logistice H.Essers adaugă în portofoliu compania norvegiano-franceză Tank Management.

Tank Management este specializată în servicii de transport multimodal pentru produsele chimice lichide cu birouri în Oslo, Le Havre, Milano și Rotterdam. Prezența sa geografică o completează pe cea a Huktra, contribuind la dezvoltatea segmentului de transport multimodal de produse lichide vrac a lH.Essers, compania concentrându-se pe furnizarea de soluții logistice integrate și sustenabile pentru industria produselor chimice periculoase.

Compania Tank Management a fost fondată în Oslo în 2006 și a devenit un specialist european în domeniul transportului de lichide la temperatură controlată, în special pentru industriile chimică și alimentară. Tank Management are o cifră de afaceri de 40 milioane euro, 35 de angajați și o flotă de 800 de cisterne ISO ce pot transporta lichide cu temperaturi între from -10° și +120°C echipate cu sisteme de monitorizare track&trace în timp real.
Soluțiile multimodale se concentrează în special pe transportul pe cale ferată, dar și pe utilizarea transportului maritim pe distanțe scurte sau transportului rutier.

Expansiune geografică și a portofoliului de servicii

Odată cu această achiziție, H.Essers își extinde amprenta geografică pentru logistica produselor chimice lichice. Huktra are deja birouri în Belgia, Marea Britanie, Spania, Italia și România, iar preluarea Tank Management adaugă la listă Franța, Olanda și Peninsula Scandinavă. Astfel, serviciile de transport multimodal pentru produsele chimice oferite de H.Essers acoperă toată Europa, de la Gibraltar la Moermansk, din Irlanda până în Urali, și mai departe.

În același timp, odată cu unirea forțelor celor două companii, și portofoliul de servicii va fi extins. Tank Management este o companie ce se concentrează pe inovație și pe soluții de supply chain personalizate pentru clienții săi. Acum, accentul va fi pus pe soluțiile de transport la temperatură controlată pentru produse chimice lichide, dar și pe alte soluții pentru bunurile farmaceutice și alimentare lichide.

Achiziția a fost finalizată la începutul lunii iulie. Conducerea Tank Management va rămâne la conducerea companiei, așa cum s-a întâmplat și în cazul Huktra. În primă fază, prioritatea va fi integrarea și consolidarea operațiunilor într-o singură entitate pentru transportul produselor chimice lichide. Entitatea reprezintă o cifră de afaceri de 100 milioane euro și o flotă de 2.000 cisterne ISO.

https://www.intermodal-logistics.ro/h-essers-achizitioneaza-tank-management-si-extinde-serviciile-de-transport-multimodal-pentru-produse-chimice-lichide

Comerţul mondial cu grâu este modificat de impactul fenomenelor meteo extreme asupra recoltelor din Uniunea Europeană, în timp ce în alte părţi ale lumii culturile de grâu trec printr-o perioadă favorabilă, transmite Bloomberg.

După ce a cedat Rusiei titlul de cel mai mare exportator mondial de grâu, în acest sezon Uniunea Europeană ar putea cădea până pe locul al treilea, după ce seceta şi inundaţiile au afectat culturile de grâu din blocul comunitar. Situaţia este complet diferită în cazul altor mari producători, astfel că Departamentul american al Agriculturii prognozează că în acest sezon vânzările de grâu ale Canadei vor atinge un nivel record, Australia va exporta cea mai mare cantitate de grâu din ultimii patru ani, iar Rusia îşi va păstra titlul de lider mondial.

„Atunci când sunt atât de mulţi producători, cineva va fi penalizat de Mama natură. Cu siguranţă, vor fi alţii care vor putea să acopere deficitul”, spune Dan Basse, preşedintele companiei americane de consultanţă AgResource.

În cazul Uniunii Europene, analiştii estimează că exporturile franceze de grâu ar putea scădea la jumătate în acest an, din cauza unei recolte slabe, chiar dacă recoltele mai bune din Polonia şi ţările baltice ar putea reduce o parte din deficitul UE.

În aceste condiţii, piaţa se aşteaptă ca Australia să acopere golul lăsat de UE, susţine analistul Rabobank, Stefan Vogel. În luna iunie a acestui an guvernul australian prognoza că producţia de grâu va creşte cu 76% în ritm anual până la 26,7 milioane tone, graţie precipitaţiilor care au ajutat culturile de grâu după mai mulţi ani de secetă.

Producţia de grâu a Australiei ar putea ajunge chiar şi la 30 milioane de tone în acest sezon, este de părere Ole Houe, director general la firma de brokeraj şi consultanţă IKON Commodities. Aceasta ar permite grâului din Australia să redobândească o poziţie solidă pe piaţa din Asia de Sud-Est.

Pentru Rusia, analiştii şi-au îmbunătăţit estimările de producţie pe măsură ce recoltatul progresează, iar 2020 ar putea fi înregistrată a doua cea mai mare producţie de grâu din istorie. Rusia vinde deja grâu în peste 100 de ţări şi domină piaţa importantă din Egipt, unde în acest sezon a reuşit să împiedice accesul grâului din România şi Franţa.

În condiţiile în care Rusia va vinde mai mult grâu pe pieţele dominate tradiţional de exportatorii din UE, precum Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, aceasta ar putea însemna mai puţin grâu disponibil pentru a fi livrat în Asia, ceea ce ar putea fi benefic pentru vânzările de grâu din Australia pe piaţa asiatică, susţine Andree Defois, preşedintele firmei de consultanţă Strategie Grains.

În America de Nord, recolta de grâu a Canadei este estimată să atingă cea mai mare valoare înregistrată vreodată, iar Departamentul american al Agriculturii estimează că exporturile de grâu ale Canadei vor depăşi recordul stabilit la începutul anilor 1990. Pentru grâul american, un dolar slab ar putea stimula vânzările şi exporturile spre China. Pe ansamblu, livrările de grâu american ar urma să le depăşească pe cele ale UE în acest sezon.

În ceea ce priveşte România, la începutul acestei luni ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că producţia medie la grâu în acest an este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. „Cum ne-am aşteptat, cum am previzionat, atât din informaţiile luate de la fermieri, cât şi de la specialişti, sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării. La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare – peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă a fost cu grâu – s-a recoltat până acum 89% din suprafaţă, producţia medie este de 2,9 tone pe hectar faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a menţionat atunci Adrian Oros în cadrul unei conferinţe de presă.

https://www.agerpres.ro/economic-extern/2020/08/19/seceta-si-precipitatiile-modifica-comertul-mondial-cu-grau–558726

Prima locomotivă electrică a Conpet, realizată de Romania Euroest a fost pusă în funcțiune la Rampa Bărbătești din județul Gorj.

Este vorba de locomotiva electrică – LEA, realizată de Romania Euroest SA în colaborare cu partenerii săi, INDA Craiova SRL, Reșița Reductoare SA și Tehnoind SRL la cererea Conpet SA Ploiești.

Proiectul de transformare a locomotivei LDH 1250 CP – 840 în LEA (locomotivă electrică dotată cu acumulatori de tip Plug-In) a început în anul 2019 și a inclus la Rampa Bărbătești, pe lângă lucrările de reparație și transformare a vehiculului, modernizarea instalației electrice pentru asigurarea parametrilor curentului necesar pentru încărcarea acumulatorilor locomotivei LEA, precum și instruirea personalului cu responsabilități în siguranța circulației pentru operarea acestui tip de locomotivă.

Prima locomotivă electrică a Conpet, destinată serviciului de manevră

Locomotiva electrică cu acumulatori este destinată serviciului de manevră feroviară pe linii ferate uzinale neinteroperabile pentru un tonaj maxim remorcat de 2500 t, cu viteza maximă de 30 km/oră. Sursa de energie este asigurată de bateriile Li-ion ce se dimensionează conform aplicației pentru care se utilizează locomotiva, autonomia fiind între 12 și 24 de ore. Încărcarea bateriilor se face de la o sursă exterioară de 3×400 V 50 Hz dimensionată corespunzător capacității bateriilor, durata de încărcare de la 20% la 100% fiind de aproximativ două ore. Puterea motorului electric asincron de tracțiune se alege în funcție de aplicația pentru care este utilizată locomotiva.

Aceasta se poate configura cu sau fără cabină de conducere. Pentru creșterea autonomiei și pentru îmbunătățirea performanțelor, produsul poate fi echipat cu un grup electrogen, devenind astfel locomotivă hibrid, se arată pe site-ul companiei producătoare.

Continuarea la: https://clubferoviar.ro/prima-locomotiva-electrica-a-conpet/

Calik Enerji Turcia este antreprenorul general pentru constructia noii centrale in cogenerare de la Petromidia, o investiţie de 148 de milioane de dolari, care ar urma să fie pusă în funcţiune în prima jumătate a lui 2023.

”Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român (FIEKR) a semnat astăzi cu firma Calik Enerji (Turcia) contractul EPC (Engineering, Procurement and Construction) pentru construirea la cheie a centralei de cogenerare de pe platforma Petromidia. FIEKR este deţinut de KMG International şi Statul Român prin Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie -SAPE. Investiţia totală a fondului în acest proiect se ridică la circa 148 milioane USD, termenul estimat pentru punerea în funcţiune a noii centrale fiind în prima jumătate a anului 2023. Proiectul va genera anual circa 11 milioane USD impozite plătite către bugetul de stat”, potrivit unui comunicat transmis miercuri News.ro.

Activităţile vor începe în ultimul trimestru al acestui an, prima fază vizând pregătirea terenului şi lucrări de inginerie.

„Noua centrală va avea un rol major în stabilizarea producţiei şi a distribuţiei de energie electrică în regiunea Dobrogea, prin asigurarea necesarului de energiei al platformei, dar şi prin injectarea în sistemului naţional a surplusului de energie electrică. Ne dorim ca această investiţie şi implicit aportul de tehnologie “state of the art” să fie un exemplu pentru atragerea de noi investitori, continuarea programului de construcţie şi modernizare a unităţilor de producţie, reducerea importurilor de energie şi o creştere a pozitiei României în piaţa regională de energie.” declară Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Recent, Fondul a finalizat amplul proces de evaluare şi selecţie a contractorului general, ţinând cont în principal de capabilitatea firmelor interesate (proiecte similare realizate în ultimii 10 ani – minim 3 proiecte, existenţa unor proiecte în derulare, o situaţie financiară solidă, scrisori de recomandare, personal calificat etc), precum şi de criteriile si propunerile tehnice, respectiv ofertele financiare ale acestora.

În această cursă au fost invitate 17 companii internaţionale, cu experienţă în implementarea unor proiecte similare, iar 9 din ele şi-au exprimat interesul pentru a deveni antreprenori generali sau furnizori de echipamente şi soluţii tehnologice pentru acest proiect investiţional.

„Este un moment important în evoluţia parteneriatului strategic dintre KMG International şi Statul Român prin Fondul de Investiţii în Energie şi care reflectă angajamentul şi implicarea celor două părti în continuarea programului de investiţii în sectorul energetic din România. Noua centrală va respecta cele mai înalte standarde tehnologice, de eficienţă energetică şi protecţie a mediului.” declară Beimbet Shayakhmetov, directorul general al KMG International.

Noua unitate de producere combinată de energie electrică şi termică va funcţiona cu gaze naturale drept combustibil principal şi va avea în configuraţia tehnică două turbine Siemens de înaltă eficienţă şi performanţă şi două cazane recuperatoare de căldură. Acestea vor genera aproximativ 80 MW energie electrică – din care circa 60-70 MW pentru acoperirea integrală a necesarului de energie electrică al platformei Petromidia, abur tehnologic de până la 180 tone/oră, plus necesarul de apă caldă pentru sistemul de încălzire al oraşului Năvodari – până la 20 MWt/oră.

Prin programele de modernizare şi eficientizare a unităţilor şi fluxurilor de producţie din cadrul rafinăriei Petromidia, KMG International şi-a propus o reducere constantă a consumurilor de energie electrică. Astfel, surplusul generat de noua centrală va fi comercializat pe plan intern şi va asigura venituri suplimentare pentru vehiculul investiţional (SPV) – Rompetrol Energy.

Compania Rompetrol Energy este detinuţă majoritar de Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român, alături de KMG International, Rominserv şi Uzina Termoelectrică Midia.

Cu o durată de 7 ani, Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român a fost înfiinţat în octombrie 2018 de catre KMG International şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, obiectivul principal si strategic al acestuia urmărind dezvoltarea de proiecte energetice în România.

În prezent, nivelul total al investiţiilor Fondului pentru proiectele energetice aprobate se ridică la 290 milioane USD.

https://www.news.ro/economic/fondul-de-investitii-in-energie-kazah-roman-calik-enerji-turcia-este-antreprenorul-general-pentru-constructia-noii-centrale-in-cogenerare-de-la-petromidia-1922405919072020081519455908