În Grecia şi Franţa, oficialii chinezi de top au promovat recent iniţiativa noului drum al mătăsii, sfidând scepticismul americanilor privind programul şi arătându-şi clar intenţia de a-şi cimenta poziţia din Europa, potrivit Nikkei.

Preşedintele chinez Xi Jinping a efectuat o vizită de trei zile în Grecia, unde Beijingul a investit în portul Piraeus, port pe care acum chinezii vor să-l transforme în cel mai mare din Europa.
China vrea să transforme portul Pireu în cel mai mare din Europa, acesta urmând să devină cel mai important hub de tranzit pentru comerţ între Asia şi Europa.

În 2016, firma de transport maritim a Chinei Cosco a achiziţionat o participaţie majoritară în cadrul portului Piraeus. Portul este situat într-o zonă strategică între continentele asiatic şi european.
Preşedintele chinez şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis au anunţat că Cosco va investi aproximativ 600 milioane de euro pentru a dezvolta Pireul în continuare, potrivit CNBC.

Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea că China ar putea folosi Pireul pentru scopuri militare, însă Beijingul a făcut din port un proiect major de succes al iniţiativei Belt and Road.

„Avantajele geografice ale porturilor greceşti pot fi folosite pentru facilitarea şi creşterea fluxurilor comerciale dinspre China şi Orientul Îndepărtat către Uniunea Europeană, Balcani şi regiunea Mării Negre, şi invers“, a declarat Kostas Fragogiannis, ministrul adjunct grec pentru afaceri externe.

În ultimul deceniu, companiile chineze au achiziţionat participaţii în cadrul a 13 porturi din Europa, inclusiv din Grecia, Spania şi mai recent Belgia, relevă un studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, citat de npr.org.

China este cea mai importantă sursă de importuri a Uniunii Europene şi a doua mare piaţă de export, iar transportul naval îl devansează pe cel feroviar sau aerian.

Însă lucrurile nu se rezumă la partea comercială, spun analiştii. Iniţiativa noului drum al mătăsii a accelerat avansul Chinei, aceasta fiind pe cale să devină o superputere a mărilor, crescându-şi influenţa la nivel mondial.

Deşi nu există planuri publice de a transforma porturile europene în baze militare chineze, navele chineze de război au efectuat deja o vizită amicală în portul Pireu, iar acest lucru ridică o întreagă serie de semne de întrebare de la apărarea militară la condiţiile de muncă.

„Principala problemă pentru Europa este să decidă cum vrea să privească influenţa Chinei“, spune Frans-Paul van der Putten, expert pe China în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale din Olanda.

„Ce grad de influenţă a Chinei este inevitabil şi acceptabil, mai ales în sectoare ca cel al porturilor?“.

Ritmul alert al investiţiilor chineze în porturi europene îi nelinişteşte pe liderii europeni. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a propus noi măsuri de analizare a investiţiilor în cazul companiilor străine de stat care vor să „cumpere un port european, o parte din infrastructura noastră de energie sau o firmă din sectorul tehnologiei de apărare“.

Comisarul european Johannes Hahn a avertizat că Europa trebuie să fie atentă la „caii Troieni“ pe care Beijingul îi creează folosindu-se de influenţa sa financiară pentru a căpăta influenţă politică asupra ţărilor care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene, potrivit RFI.

Oficialul european a invocate exemplul unei autostrăzi din Muntenegru construită şi finanţată de China, autostradă care a părut să fie atât scumpă, încât ţara a fost nevoită să-şi reducă sistemul de asigurări sociale pentru a-şi putea plăti datoriile către China.

Iar preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat în mod repetat că Franţa şi UE cer „reciprocitate“ şi „comerţ corect“ cu China, criticând implicit modurile adesea ocape de a face business ale Beijingului.

https://www.zf.ro/business-international/asalt-in-forta-china-devine-stapana-pe-porturile-europene-18591134

Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa caută o societate care va presta serviciul de urmărire a comportării în timp a digului „Prelungire Dig de Larg“. În acest sens, va fi organizată şi desfăşurată o procedură publică pentru atribuirea contractului „Urmărirea comportării în timp a digului «Prelungire Dig de Larg», pe o lungime a digului de 1050 ml“, în valoare estimată de 369.500 lei. Ofertele sau cererile de participare vor fi depuse până pe data de 26.11.2019, ora 15:00. Acestea vor fi deschise în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră. Oferta trebuie să fie valabilă până la 26.05.2020. Cuantumul garanţiei de participare este de 3.690 de lei. Ofertanţii vor prezenta informaţii privind experienţa similară, adică dovada că au prestat în ultimii 3 ani servicii de urmărire în exploatare a construcţiilor similare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau utilităţii, raportaţi la data-limită de depunere a ofertei, în valoare cumulată de cel puţin 300.000 de lei la nivelul unuia sau al mai multor contracte. Responsabili de atribuirea procedurii Persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante, precum şi persoane din cadrul entităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentaţiei de atribuire şi/sau desfăşurarea procedurii de atribuire sunt: Șerban Daniela – administrator, director general, Murgeanu Gabriela – administrator, Pascu Bogdan – administrator, Petraşcu Elena – administrator, Burlacu Mircea – administrator, Bătrâncă Ghiorghe – administrator, Naftali Daniel-Adrian – administrator, Baz Adina Iuliana – director general adjunct, Maria Mergiu – director economic, Patrichi Teodor – director Direcţia Exploatare, Hanganu Ciprian – director coordonator, Tomescu Ion – director Direcţia Tehnică, Crăciun Madalin Alexandru – director Direcţia Comercială, Ifimov Otilia – şef Departament Achiziţii Publice, Pepi Tănase Iulian – şef Serviciu Juridic şi Contencios, Kiss Laszlo Eduard – şef Sucursala Energetică Port Constanţa, Niculescu Daniel – şef Sucursala de Servicii Port Constanţa, Banias Emil Sorin – şef Sucursala Nave Tehnice Port Constanţa, Moldoveanu Antoniela – Serviciu Tehnic Reparaţii – Secretar CTE, Bola Laura Valentina – Serviciu Tehnic Reparaţii – Secretar CTE (rezervă), Gamalan Nicoleta Adina – şef Birou Control Financiar Preventiv, Erna Silvia Brăileanu – Departament Achiziţii Publice, Constantin Brandi – şef Serviciu Patrimoniu. În secţiunea „Documente“ puteţi consulta anunţul de participare la această licitaţie.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/cat-va-plati-cn-apm-constanta-pentru-serviciul-de-urmarire-a-comportarii-in-timp-a-digului-de-larg-document-705277.html

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a solicitat de la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța acord de mediu pentru reabilitarea drumului de acces spre ecluza Năvodari.

Ulterior, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a anunțat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul „Reabilitare drum acces ecluza Năvodari“. Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul APM Constanța, zilnic, între orele 9.00-13.00. De asemenea, cei interesați pot depuse eventuale sugestii șu observații.

Reamintim că, vara trecută, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța a anunțat numele societății care și-a adjudecat contractul „Reabilitare drum de acces la ecluza Năvodari“. Valoarea contactului este de 650.000 de lei, iar societatea câștigătoare este Ambient Building SRL.

Drumul de acces spre ecluza Năvodari se desprinde din DJ 226 (relația Năvodari – Corbu) și după 190 de metri continuă pe malul stâng al canalului Poarta Albă – Midia Năvodari, până la ecluză. Acest drum este parțial asfaltat și parțial din piatră, fiind greu circulabil din cauza gropilor și denivelărilor. În cei peste 31 de ani de exploatare, partea carosabilă nu a fost reparată și întreținută. Accesul spre ecluza Năvodari nu face parte din categoria drumurilor publice, fiind destinat traficului rutier de autoturisme aparținând personalului de exploatare din zona, autovehicule de transport ocazional ușor de marfă și autospeciale (salubritate, pompieri, salvări etc.), transporturi speciale și utilaje grele pentru intervenții la ecluză, alte transporturi pe drumul tehnologic al canalului.

Drumul se poate încadra în clasa tehnică V cu un trafic apreciat ca foarte redus, având o intensitate orară de calcul mai mică de 75 de vehicule etalon (autoturisme) pe perioada de perspectivă de 15 ani. Având în vedere depășirea duratei de exploatare a drumului, fără efectuarea de lucrări semnificative de reparații și din cauza circulației autovehiculelor grele de transport (camioane și automacarale de tonaj mare) și a lipsei elementelor sistemelor de preluare și scurgere a apelor, starea tehnică actuală a drumului se află în stadiu de degradare avansată cu tendințe de înrăutățire până la a deveni impracticabil în lista lucrărilor de reabilitare. Pentru evitarea distrugerii mijlocului fix și pentru creșterea siguranței circulației rutiere, se impune reabilitarea drumului de acces la ecluza Năvodari.

Ambient Building SRL, în datele Registrului Comerțului

Înființată în anul 2008, societatea are sediul în municipiul Constanța, strada Vârful cu Dor. Capitalul social subscris de 800 lei, integral vărsat, este compus din 40 de părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 20 de ani. Constantinescu Marius este asociat unic și administrator al societății care se ocupă de lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. În anul fiscal 2016, firma cu 13 salariați a declarat o cifră de afaceri de 496.730 lei și un profit de 7.247 lei. De asemenea, în anul 2017, firma cu 6 salariați a avut un profit de 358.407 lei și o cifră de afaceri de 1.074.788 lei. Situația financiară pe anul 2018 arată astfel: 5 salariați, cifră de afaceri de 1.670.270 lei și un 672.096 lei.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/reabilitarea-drumului-de-acces-la-ecluza-navodari-in-atentia-apm-constanta-705395.html

Șantierul Naval Mangalia SA consultă piața pentru estimarea costurilor cu proiectarea și execuția unui doc plutitor de 2.000 TF (construcție nouă), după cum urmează: întocmire studiu de fezabilitate obiectiv de investiție nou – doc plutitor 2.000 tf și întocmire proiect tehnic și execuție construcție obiectiv nou de investiție – doc plutitor 2.000 tf.

Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 27 noiembrie, licitația urmând să aibă loc în data de 29 noiembrie 2019. Obiectivul de investiții face obiectul unui credit de angajament pe anul 2020, finanțat integral de la bugetul statului. Scopul acestei consultări este pentru determinarea valorii estimative.

Docul va fi de tip „U”, construcție sudată, din table și profile din oțel naval. Calculul de eșantionaj se va efectua în conformitate cu regulile și prescripțiile unei Societăți de Clasificare aparținând grupului IACS. Docul plutitor trebuie să aibă capabilitatea de a andoca o navă cu un deplasament maxim de 2000 tf. De asemenea docul trebuie să fie capabil să ridice două sau mai multe nave cu deplasamente însumate care să nu depășească 2000 tone și cu dimensiuni însumate mai mici decât cele amintite mai sus, astfel încât să rămână între navele andocate suficient spațiu pentru efectuarea în bune condițiuni a lucrărilor planificate.

https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/actualitate/santierul-naval-mangalia-sa-urmeaza-sa-construiasca-un-doc-plutitor-document-705371.html

Operatorul portuar Socep a realizat un câștig net de aproape 22 milioane euro. Investitorii au reacționat pozitiv în această toamnă la proiectul de fuziune cu Casa de Expediții Phoenix. Socep Constanța (SOCP) a procesat în primele 3 trimestre ale acestui an un trafic portuar total de 2,31 milioane tone, cu 2,07% mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut. Impactul asupra afacerilor a fost, însă, mai mare din punct de vedere valoric. Astfel, venituri totale au crescut cu 6,85%, la 57,66 milioane lei, de la 53,96 milioane lei. Socep a obținut un profit net din exploatare de 13,11 milioane lei, cu 34,46% mai mare decât cel de 9,75 milioane lei din primele 9 luni ale anului trecut. Dinamica a fost chiar mai accelerată, +171,60%, la nivelul rezultatului net, care a fost de 21,81 milioane lei, față de 8,04 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Este o mișcare favorizată de existența unor venituri financiare de 10,73 milioane lei. La S1, câștigul net era de 17,38 milioane lei.

Compania a anunțat, de la jumătatea lunii trecute, că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat proiectul de fuziune cu societatea Casa de Expediții Phoenix, iar documentul acestei operațiuni de piață a fost publicat săptămâna trecută. Activele totale ale Socep erau, la data de 30 septembrie, de 212,76 milioane lei, cu 7,51% peste cele de 197,89 milioane lei de la 1 ianuarie. În același interval de raportare, datoriile totale au fost reduse cu 18,50%, la 30,62 milioane lei, de la 37,57 milioane lei. Socep Constanța, firmă controlată frații Nicolae și Ion Dușu prin grupul DD și Celco Constanța, este listată la Bursa de Valori București, unde, se tranzacționează la valori aproximativ duble față de valorile de la începutul anului. La ultimul preț de închidere de 0,4820 lei/acțiune, are o capitalizare de piață de 165,53 milioane lei (34,72 milioane euro).

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/socep-constanta-traverseaza-o-perioada-buna-crestere-cu-50-a-capitalizarii-in-contextul-unei-fuziuni-si-crestere-exploziva-a-profitului-net-pe-fondul-unor-venituri-financiare-de-10-milioane-lei-19173024

ADM Trading România, unul dintre cei mai mari traderi de cereale prezenţi pe plan local, l-a numit pe Anton Povkhan în funcţia de general manager al filialei din România, arată datele de pe reţeaua de socializare LinkedIn. El lucrează pentru traderul de cereale din 2006, când a devenit director al ADM din Ucraina. Ulterior a devenit commecial manager al diviziei crush&oil seed în cadrul ADM Trading din Ucraina, iar apoi a fost timp de aproape patru ani general manager al diviziei European Softseed Crush, fiind locat în Elveţia.

În România, ADM operează opt silozuri pe Dunăre, cu încă două în construcţie, conform datelor de pe site-ul companiei. De asemenea, compania mai deţine 50 de barje şi şase remorchere. ADM este unul dintre cei mai mari operatori portuari din portul Constanţa din Marea Neagră, care se ocupă de orz, rapiţă, grâu, seminţe de floarea-soarelui şi porumb, precum şi diverse alte mărfuri, cum ar fi cărbune şi minereu de fier. În plus, ADM operează un birou de transport şi tranzacţionare în Bucureşti. ADM are peste 620 de angajaţi care lucrează în România, conform aceleiaşi surse.
În 2018, traderul a realizat o cifră de afaceri de 3,56 miliarde de lei (766 mil. euro), în creştere cu 23% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Acesta este cel mai înalt nivel al rulajelor companiei din istoria de peste un deceniu pe plan local. Pe de altă parte, compania a raportat pierderi de peste 20 de milioane de lei (4,3 mil. euro) în 2018 faţă de câştiguri nete de 15 milioane de lei (3,4 mil. euro) în anul anterior. În 2018, ADM a fost al doilea cel mai mare exportator de cereale din România, după COFCO.

Traderii de cereale au venit în România în urmă cu mai bine de 15 ani, atraşi de producţiile agricole bogate deţinute de fermierii locali, dar şi de accesul facil spre alte ţări prin intermediul porturilor de la Dunăre şi de la Marea Neagră. În total, exporturile de cereale s-au situat anul trecut la peste 2,1 miliarde de euro, în creştere cu 9% faţă de anul precedent.

https://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/anton-povkhan-manager-lucreaza-traderul-cereale-adm-13-ani-preluat-conducerea-businessului-romania-traderul-cereale-realizat-cifra-afaceri-3-56-miliarde-lei-766-mil-euro-2018-18592581

William Dujardin este noul CEO al grupului Ameropa, ce are ca principală activitate comercializarea cerealelor și fertilizatorilor chimici. Grupul este prezent și în România cu Azomureș, Ameropa Grains, Ameropa Romania Services S.R.L. și Chimpex SA.

Până în luna iunie 2019, poziția de CEO a fost ocupată de Vicepreședintele Consiliului de Administrație și fost director executiv al Azomureș SA, Jan Kadanik. Dujardin vine din compania Bunge, lider în sectorul agri-business și alimentar, unde din ianuarie 2018, a ocupat pozitia de Vicepreședinte al Europei Centrale și de Nord. William Dujardin (45 de ani) are un master (DESS) în afaceri internaționale de la Université Paris-Dauphine și un MBA de la INSEAD. După absolvire, a lucrat timp de șapte ani la Louis Dreyfus Company ca analist de cercetare și comerciant de cereale. În 2005, s-a alăturat echipei Bunge unde a ocupat diverse funcții de conducere cu o responsabilitate crescândă, inclusiv Director Finanțe și Dezvoltare Strategică, Director General America Latină și Vicepreședinte Food & Ingredients Europe. Din ianuarie 2018, a fost vicepreședinte al Europei Centrale și de Nord a companiei lider în sectorul agri-business și alimentar. Fondată în 1948, Ameropa din Binningen, lângă Basel, este o companie elvețiană de comerț și producție privată pentru cereale și îngrășăminte.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/agribusiness/grupul-ameropa-prezent-si-in-romania-isi-instaleaza-un-nou-ceo-19173800

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat, în cadrul conferinței organizate, ieri, că pentru buna funcționare a piețelor trebuie restructurate companiile de stat.
„Statul român a rămas puternic implicat în două sectoare, energie și transporturi. Poate nu întâmplător, în aceste sectoare avem și cele mai multe companii mari care sunt în dificultate.

Companiile care au pierderi distrug, nu folosesc bine resursele care există la dispoziția societății. Mai ales într-o perioadă de șomaj scăzut, cum este cea din momentul de față. Unele companii se plâng de faptul că nu găsesc forță de muncă. Faptul că oamenii care pot să facă ceva bun pentru economie sunt blocați în companii care generează pierderi e un lucru rău pentru noi toți.

Restructurarea companiilor cu pierderi, în special din zona de energie și de transporturi, trebuie să fie o prioritate. În zona aceasta este implicată Comisia Europeană cu regulile de ajutor de stat pe care le gestionează. Acestea ne-au ajutat anul trecut să finalizăm privatizarea, restructurarea Oltchimului”, a afirmat Bogdan Chirițoiu.

Printre companiile ce trebuie restructurate rapid se numără CFR Marfă, Compania Națională a Uraniului și Complexul Energetic Hunedoara.

„Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat companiei CFR Marfă în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze circa 400 de milioane de euro”, a declarat președintele Consiliului Concurenței.

https://www.cugetliber.ro/stiri-economie-lovitura-dura-pentru-cfr-marfa-389091?utm_source=cugetliber&utm_medium=site&utm_content=sectiune-Economie&utm_campaign=Articole%20sectiune%20Economie

Platforma petrolieră Gloria, prima platformă petrolieră românească de foraj marin, se întoarce în portul Constanța, după peste 40 de ani petrecuți în largul mării.

Platforma petrolieră Gloria, care extrage gaze din Marea Neagră din 1976, şi-a încheiat activitatea în acest an.

„În anii 70 au început primele explorări (petroliere – n.r.) în Marea Neagră. Prin anii 80 a început exploatarea în perimetrul Istria, la renumita platformă Gloria. Aici aş vrea să vă dau un breaking news: pe 1 mai se încheie complet exploatarea gazelor care se face prin platforma Gloria, aceasta urmând să fie dezactivată, mutată la loc uscat şi tăiată la fier vechi. Platforma Gloria ne va părăsi în acest an”, spunea, în aprilie 2019, Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), la Forumul Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence.

Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular.

Platforma este remorcată în portul Constanța (video: 17 noiembrie 2019, Atelier Media)

Platforma a aparținut OMV Petrom. Austriecii au semnat, pentru dezafectarea platformei, un contract cu GSP Offshore, estimat la cinci milioane de euro, potrivit unui comunicat al companiei petroliere. Compania GSP este deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu. Aceasta este prima dezafectare a unei platforme petroliere în România, la 40 de ani de la prima sa utilizare.
„Platforma Gloria şi-a adus din plin contribuţia la aprovizionarea cu energie a României. Producţia sa cumulată în ultimii 20 de ani este echivalentă cu peste 20 de milioane de plinuri auto şi cu energia necesară pentru a încălzi peste 170.000 de locuinţe. Însă, platforma a ajuns la limita duratei de viaţă şi se impune dezafectarea acesteia”, a afirmat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea de Upstream, în mai 2019.

Potrivit acestuia, compania va face toate eforturile ca acest proces să se desfăşoare în mod eficient şi în siguranţă.

„Platforma Gloria va rămâne în istoria industriei offshore din România. Vom opera în continuare celelalte şase platforme de producţie offshore, care asigură peste 16% din producţia grupului”, a adăugat el.

OMV Petrom a luat decizia de dezafectare a platformei Gloria în 2018. Ulterior, în acelaşi an, a fost lansată o licitaţie pentru serviciile de dezafectare care a fost câştigată de GSP Offshore. Soluţia de dezafectare constă în repunerea în funcţiune a sistemului de ridicare/coborâre a platformei, poziţionarea platformei Gloria pe o barjă de transport şi tractarea acesteia până la ţărm.

Platforma Gloria este prima platformă de foraj marin din România. A fost inaugurată în 1976, fiind construită după o licenţă americană (Offshore CO, SUA). În 1980, platforma Gloria a finalizat forajul la sonda Lebăda 8 – care a devenit prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din România.

În perioada 1976-1986, Gloria a funcţionat ca platformă de foraj, forând 17 sonde cu o lungime cumulată de aproximativ 50.000 de metri.

Între 1987 şi 1998, Gloria a fost folosită ca platformă de producţie pentru primul zăcământ offshore pus în producţie în România – Lebăda Est.

Începând din 1998, platforma Gloria se află în poziţia curentă, la aproximativ 30 de kilometri de ţărm, în ape de aproximativ 40 de metri adâncime şi a fost folosită ca platformă de producţie.

Producţia curentă este de aproximativ 200 de barili pe zi, reprezentând mai puţin de 0,15% din producţia totală a OMV Petrom.

Platforma petrolieră Gloria se pensionează, după 40 de ani de muncă

Fondul Proprietatea (simbol bursier – FP) a înregistrat în primele nouă luni din 2019 venituri operaţionale în sumă de 2,02 miliarde lei, în creştere cu 97,4% faţă de T1-T3/2018, şi un profit net de 1,93 miliarde lei, de peste două ori mai mare, potrivit raportului publicat vineri de Fond.

„Principalii factori care au contribuit la profitul înregistrat în primele nouă luni ale anului 2019 au fost venitul brut din dividende în valoare de 723,4 mil. lei şi modificarea netă pozitivă a valorii juste aferente participaţiilor clasificate la valoarea justă prin profit sau pierdere, în sumă de 1.267,9 milioane lei, în principal aferentă OMV Petrom SA, ca urmare a evoluţiei pozitive a preţului acţiunii acestei companii în cursul perioadei (creştere de 41,3%)“, menţionează Fondul Proprietatea în raport.

Astfel, veniturile din dividende au fost mai mari cu 25,8% în primele nouă luni din 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce câştigurile nete aferente participaţiilor la valoare justă prin profit sau pierdere au fost în creştere cu 197,7% în perioada menţionată, respectiv de aproape trei ori mai mari.

Fondul Proprietatea a raportat la 30 septembrie o valoare a activului net (VAN) de 10,7 mld. lei, majorându-se cu 9,2% faţă de valoarea de la 31 decembrie 2018, de 9,8 mld. lei.

De asemenea, în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2019, discountul faţă de valoarea activului net a fost mai mare de 15%, de 22,9% la 30 septembrie.

De la începutul anului, acţiunile FP se tranzacţionează în creştere cu 33,6% pe fondul unui rulaj de 1,15 miliarde lei, emitentul ajungând la 8,9 miliarde lei capitalizare.

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/fondul-proprietatea-isi-dubleaza-profitul-in-noua-luni-din-2019-pana-la-1-9-mld-lei-pe-fondul-veniturilor-din-dividende-si-al-evolutiei-actiunilor-din-portofoliu-18591103

Ultimii doi ani au generat numeroase dezbateri cu privire la oportunitatea, forma organizatorică şi scopul constituirii unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii în ţara noastră. Fără doar şi poate, România are nevoie de un astfel de fond, dar în nici un caz de un fond aşa cum l-au gândit Teodorovici, Vâlcov, Socol ş.a.m.d. În prezent, acte normative (ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern) adoptate sau în curs de adoptare şi care vizează înfiinţarea unui fond suveran de investiţii, trezesc reacţii de neîncredere şi suspiciune în mediul economic şi financiar, inclusiv la nivelul companiilor de stat care ar fi urmat să intre în potofoliul unui aşa-zis fond suveran. Să analizăm pe larg proiectele pornind de la un model existent.

Este vorba de Fondul Proprietatea, constituit cu capital integral de stat ( 4 miliarde euro) cu destinaţia de a despăgubi persoanele deposedate de proprietăţi în perioada 1948-1989 şi care, în schimbul acestora au primit titluri eliberate de ANRP convertite apoi în acţiuni Fondul Proprietatea. Odată cu finalizarea acestei misiuni, Fondul Proprietatea a devenit un fond de investiţii, cu acţionariat privat şi care reprezintă unul din principalii emitenţi tranzacţionaţi pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti ( a ajuns să asigure peste 30% din rulajul zilnic).

Dar proiectele supuse dezbaterii în prezent ne arată că deşi denumirea există, în realitate nu este un fond de investiţii în sensul definiţiei şi practicii internaţionale. De altfel, în actul normativ „el” este definit ca o societate comercială pe acţiuni la care statul este unic acţionar, drept pentru care consider că pentru acest proiect este nevoie de o lege organică.

Este evident că titulara de FSDI va genera dezinformare în piaţa de capital românească şi europeană, întrucât acest fond de investiţii nu intră sub incidenţa legislaţiei europene în materie.

Este posibil ca reprezentanţi ai pieţei să întreprindă o acţiune în justiţie pe legislaţia pieţei de capital privind furnizarea unor informaţii manipulatoare (o parte din companiile prevăzute sunt deja listate la BVB).

FSDI ar urma să preia pachetele de acţiuni (participaţiile statului) la societăţile comerciale aflate în structura ministerelor, execuţia financiară a FSDI (şi implicit a acestor societăţi) ieşind din bugetul consolidat al statului. Până la această dată, deşi s-au purtat discuţii şi contrar declaraţiilor de presă de la MFP, nu există un acord explicit al Eurostat.

Pe variantele vehiculate până în prezent, bugetul statului primea anual devidende de la societăţile comerciale ce vor intra în componenţa FSDI de aproximativ 2 miliarde euro, sumă ce începând cu 2020 s-ar face venit la fond. Cum va suporta bugetul ţării şi cu ce se va compensa această lipsă? Surse din Eurostat şi MFP susţin că la discuţiile purtate, Eurostat a propus o preluare gradată a participaţiilor statului la FSDI, astfel încât povara pe bugetul de stat să fie mai mică în primul an de la înfiinţarea acestuia.

De exemplu, la Hidroelectrica SA unde statul deţine 87% din capitalul social, în loc ca tot acest pachet să fie transferat la FSDI ar fi logic ca jumătate să rămână la ministerul de resort şi jumătate la FSDI etc.

Evident FSDI ar începe activitatea cu un capital de aproximativ 5 miliarde euro, urmând ca după un an să se tragă şi concluzii privind administrarea acestuia.

Un fond suveran în care statul pune într-o singură entitate toate proprietăţile sale în acţiuni şi le scoate în afara controlului existent în prezent la ministere (Curtea de Conturi, legislaţia vânzării activelor, legislaţia achiziţiilor etc) nu poate funcţiona fără un preaviz al CSAT (majoritatea acţiunilor sunt la societăţi comerciale din domenii strategice: energie, transporturi, etc). De aici derivă şi necesitatea administrării transparente a FSDI prin reprezentanţii tuturor puterilor statului. Este de neconceput cum în proiect se prevede că toţi membrii din Consiliul de Supraveghere să fie numiţi de Guvern (MFP), când pentru asigurarea garanţiilor de bună guvernanţă (practică europeană la care România a achiesat, dar începând cu 2016 a dat înapoi), Consiliul de Supraveghere ar trebui să aibă reprezentanţi ai Preşedinţiei (1), Parlamentului (3, conform algoritmului membrilor), Guvernului (2, din MFP) şi obligatoriu al pieţei (3, societatea civilă, asociaţii ale brokerilor şi administratorilor de fonduri de investiţii).

Actul normativ trebuie să înlăture orice ambiguitate privind excepţiile de la legislaţia actuală. Numeroasele excepţii de la Legea 31/1990 republicată sau Legea privind piaţa de capital (L 297/2004), precum şi de la legile noi (L74/2017 a administratorilor de fonduri de investiţii alternative, Legea 24/2018 a emitenţilor) nu fac decât să trezească în piaţă numeroase semne de întrebare privind rolul FSDI, să atragă neîncredere şi suspiciune.

Este necesar ca actul normativ să prevadă obligativitatea societăţilor comerciale din portofoliul FSDI să se listeze într-un timp cât mai scurt, numai aşa se va cunoaşte valoarea reală, de piaţă, a FSDI, nicidecum valoarea contabilă.

Totodată, nu trebuie acceptată nici o excepţie de la guvernanţa corporativă a societăţilor comerciale din componenţa FSDI şi nici de la transparenţa privind raporturile trimestriale, semestriale şi anuale.

Propunerea ca FSDI să beneficieze de finanţare, capitalizare de la o viitoare bancă de dezvoltare ce urmează a fi constituită este periculoasă, întrucât pentru această creditare FSDI ar trebui să garanteze cu acţiunile sau activele companiilor din componenţa sa. Nici variantele ca finanţarea să se facă de la bugetul de stat (ar fi evident un ajutor de stat neacceptat la Bruxelles) sau chiar de la companiile din componenţa sa, nu stau în picioare, ultima aducând clar companiile în situaţia de a stagna investiţiile. Atunci, logic ar fi fost ca FSDI să fie el însuşi listat la BVB şi printr-o operaţie de majorare de capital prin oferta publică, adresată atât investitorilor instituţionali, cât şi de retail români să îşi asigure cash-ul necesar (într-o primă etapă până la 500 de milioane euro).

Nu ar fi nici o problemă dacă statul nu ar fi unic acţionar la FSDI şi ar oferi pieţei un procent de 15% din acţiuni.

În condiţiile în care proiectul de lege privind fondurile alternative de investiţii stă nejustificat de mult timp în dezbaterea comisiilor parlamentare, având un larg sprijin al pieţei, în special al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), piaţa de capital din România are nevoie de constituirea fondului suveran prin atracţia investitorilor instituţionali. SIF-urile aşteaptă eliberarea, poate a ultimei bariere din legislaţia pieţei de capital, care stabileşte praguri de deţinere. Vreau să fiu foarte clar înţeles că nu am propus niciodată desfiinţarea pragurilor, ci abrogarea unui articol neconstituţional şi înlocuirea acestuia cu dreptul suveran al acţionarilor acestor societăţi de investiţii financiare de a decide asupra unui prag de deţinere, inclusiv a cuantumului acestuia. Dar asupra performanţelor şi dezbaterilor din viaţa SIF-urilor, într-o ulterioară apariţie.

În perspectiva upgradării Bursei româneşti la statutul de piaţă emergentă se pune tot mai pregnant problema prezenţei a cât mai multor jucători, emitenţi, fonduri de investiţii.

Din păcate, vedem cât de mari sunt luptele interne din societăţile de investiţii financiare, cum este atacată nejustificat politica Fondului Proprietatea, cum se poate naşte un fond suveran de investiţii care nu este fond de investiţii, ci o afacere a unui grup de interese sau cum se uită proiecte care ar putea fi dezvoltate. Am mai spus că România are nevoie de un fond de investiţii imobiliar, după modelul francez, în care toate proprietăţile imobiliare ale statului deţinute de ministere şi autorităţi pot fi, prin administrare privată, generatoare de profit care să degreveze bugetul de stat de cheltuielile de întreţinere, reparaţii şi investiţii la clădiri, case de vacanţă etc., dând posibilitatea şi unei valorificări transparente, la preţul corect al pieţei, a unor active.

Şi tot aşa se trece cu prea mare uşurinţă peste un proiect care poate duce la recuperarea uneia din marile creanţe pe care statul român o deţine la privatizarea Rompetrol, proprietarul rafinăriei Petromidia Năvodari.

În acest sens, memorandumului de înţelegere semnat în 2013, încheiat de statul român cu KMG International, este singurul mod de a asigura recuperarea creanţei prin constituirea Fondului de Investiţii în energie kazah-român.

Acest fond a demarat în acest an două proiecte de investiţii în valoare de aproximativ 230 milioane euro (construcţia unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia şi dezvoltarea unei reţele de benzinării).

Eu cred că nu trebuie aşteptat 7 ani (durata proiectată iniţial a fondului kazah-român) ca acest fond cu nivel internaţional de 1 miliard de dolari să ajungă în piaţa de capital şi să se listeze pe Bursa de Valori Bucureşti, contribuind la consolidarea securităţii energetice a României şi creşterea interesului investiţional.

https://www.bursa.ro/necesara-revizuire-a-proiectului-pentru-necesarul-fond-suveran-03024830